MD1790Z - Metodă de tratament al deformaţiilor chifoscoliotice toracice ale coloanei vertebrale asociate cu deformarea cutiei toracice - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la traumatologie şi ortopedie şi poate fi utilizată pentru tratamentul deformaţiilor chifoscoliotice toracice ale coloanei vertebrale asociate cu deformarea cutiei toracice.Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează anestezia generală, apoi se efectuează incizii ale ţesuturilor moi pe liniile paravertebrale, se prepară apofizele articulare ale vertebrelor, după care în regiunea curburii scoliotice de ambele părţi ale coloanei vertebrale se introduc transpedicular nişte şuruburi multiaxiale cu ajutorul unei chei tubulare hexagonale, apoi se introduc şuruburi mai sus şi mai jos de curbura scoliotică. După care din partea apexului sau părţii convexe ale curburii scoliotice se fixează o tijă temporară de lungimea a trei vertebre de capurile a trei şuruburi, şi anume de capul şurubului de la centrul apexului curburii scoliotice şi de capurile a două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat. Apoi se efectuează corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor se amplasează pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, iar de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave ale curburii scoliotice se uneşte de capurile şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi se înlătură tija temporară şi se instalează a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea opusă a primei tije de fixare a coloanei vertebrale. După care se instalează fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare a coloanei vertebrale şi se suturează plăgile pe straturi.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la traumatologie şi ortopedie şi poate fi utilizată pentru tratamentul deformaţiilor chifoscoliotice toracice ale coloanei vertebrale asociate cu deformarea cutiei toracice.

Scolioza este o deformare permanentă a coloanei vertebrale, legată de o torsiune a vertebrelor una faţă de cealaltă, în cele trei planuri ale spaţiului (sus-jos, dreapta-stânga, faţă-spate). Apare mai ales în copilărie şi adolescenţă, dar poate apărea şi la vârstă adultă. Această condiţie este uneori consecinţa unei alte maladii sau malformaţii. Această deviere a coloanei vertebrale este legată de o rotaţie a vertebrelor una faţă de cealaltă. În cazul acestei afecţiuni, coloana vertebrala prezinta o răsucire. Curburile sale naturale, înainte şi înapoi sunt modificate. În funcţie de zona afectată de scolioză, se poate vorbi despre acele tipuri de scolioză, care descriu locaţia curburii, ceea ce înseamnă că din acest punct de vedere scolioza are 4 tipuri: scolioză cervico-toracală, scolioză toracică, scolioză toraco-lombară şi scolioză lombară. În cazul scoliozei toracice curbura include vertebrele situate în partea de mijloc a spatelui. De fapt, termenul de scolioză toracică descrie locaţia curburii. Acest tip de scolioză se consideră a fi cel mai frecvent.

Se ştie că la coloana vertebrală sunt ancorate coastele, de aceea cutia toracică este modelată de forma acestora. Deformarea cutiei toracice în cazul scoliozei dă aspectul de gibozitate, adică proeminenţa posterioară a coastelor, vizibilă mai ales la aplecare.

Scolioza se caracterizează prin devierea coloanei în plan frontal. În general, apare la mijlocul spatelui sau în partea de jos, respectiv în zona lombară. În aceste situaţii, în loc să formeze o linie dreapta în josul spatelui, coloana vertebrala se curbează în forma literei S sau a literei C. În acest context, putem vorbi de scolioza toracală sinistroconvexă, în C, care se remarcă prin curbură în forma literei C. Acest tip de curbură este numită şi dextroscolioză toraco-lombară. Este vorba despre o singură curbură, care începe de la toracele inferior şi ajunge până la vertebrele lombare superioare. Tipul de scolioză menţionată poate fi cu deformarea cutiei toracice sau fără deformarea ei.

Este cunoscută metoda de tratament chirurgical al scoliozei toracice, care include corecţia şi stabilizarea curburii toracice primare, rezecţia ghibozităţii coastelor reziduale, după care cutia toracică se imobilizează într-un corset mare ghipsat şi se fixează de coapsa din partea convexităţii curburii scoliotice. Pacientul stă imobilizat în spital timp de 4 luni, apoi urmează un tratament ambulator încă 4...6 luni [1].

De asemenea, este cunoscută metoda de tratament al scoliozei toracice în ghibozitatea costală de mică adâncime, care constă în aceea că se delimitează subperiostal coastele pe o lungime de 10...15 cm, care se rup, iar capătul ventral al lor se deplasează anterior capetelor dorsale ale aceloraşi coaste, apoi capătul ventral al coastelor se trage deplasându-l spre fragmentul vertebral şi plasându-l pe suprafaţa lui anterioară, prin aceasta se obţine corecţia ghibozităţii costale, astfel prin dublicaturi de coaste se formează un canal unde se introduc ligaturile şi se fixează în corecţia obţinută [2].

Dezavantajul metodelor menţionate constau în aceea că include un volum mare de lucru în cadrul intervenţiilor chirurgicale şi deseori cu rezultate nesătisfăcătoare. Pentru a izola coastele pentru rezecţie este necesară o incizie mai extinsă, ceea ce cauzează traumatizarea ţesuturilor, terminaţiilor nervoase, apar leziuni vasculare ale regiunilor costale, ulterior se declanşează afecţiuni trofice şi progresează deformaţia. Coastele sunt, de asemenea, un element de stabilizare a carcasei cutiei toracice, iar rezecţia şi deplasarea acestora lipsesc scheletul de acest factor de stabilizare.

Este cunoscută metoda de tratament al scoliozei toracice progresive, care include efectuarea anesteziei generale, după care pacientul se poziţionează în decubit lateral, pe partea convexă a curburii scoliotice cu ajutorul unor role şi fixatoare prin mişcări de rotaţie şi apăsare se efectuează derotarea vertebrelor incluse în curbura scoliotică, apoi se efectuează stabilizarea bilaterală prin introducerea a câte o broşă în plan orizontal prin coastele 4...7, la o distanţă de 3...4 cm de cartilajul coastelor prin spaţiul osteomedular, prin articulaţiile costo-sternale în stern, apoi prin aceleaşi coaste între linia axilară anterioară şi medie, bilateral, se introduc în plan vertical încrucişat câte două broşe din partea concavă a curburii scoliotice, apoi din partea convexă [3].

Dezavantajele metodei menţionate constau în aceea că este traumatizantă şi are un risc major de apariţie a complicaţiilor în timpul introducerii broşelor şi anume de traumatizare a cavităţii pleurale şi organelor din cavitatea pleurală, cât şi lezarea vaselor de calibru mare şi a măduvei spinării.

Este cunoscută metoda de tratament al scoliozei toracice ale coloanei vertebrale asociată cu deformarea cutiei toracice hipercifotice, care include efectuarea anesteziei generale, efectuarea inciziilor ţesuturilor moi pe liniile paravertebrale, se prepară apofizele articulare ale vertebrelor, apoi de ambele părţi ale coloanei vertebrale se introduc cu ajutorul unei chei tubulare hexagonale şuruburi multiaxiale sau şuruburi cu unghi fix transpedicular în regiunea curburii scoliotice, mai sus şi mai jos de curbura scoliotică. După care de partea apexului curburii scoliotice sau părţii convexe se uneşte de capul şuruburilor o tija de fixare a coloanei vertebrale, iar din partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave se unesc nişte chei tubulare hexagonale de fiecare cap a trei şuruburi, şi anume şurubul de la centrul excavaţiei curburii scoliotice şi două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul central, după care se efectuează redresarea curburii scoliotice până la corecţia anatomică, apoi se înlătură cheile hexagonale şi se instalează a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea respectivă, după care se suturează ţesuturile moi [4].

Dezavantajele metodei menţionate constau în aceea că este traumatizantă în timpul redresării curburii din partea concavă, deoarece provoacă un risc major de traumatizare, cu capetele şuruburilor, a măduvei spinării, a cavităţii pleurale şi a vaselor de calibru mare din zona respectivă.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode eficiente, care are scopul de a preveni traumatizarea organelor adiacente, de a minimiza progresarea deformaţiei segmentului toracic al coloanei vertebrale prin stabilizarea precoce a colanei vertebrale şi de a restabili poziţia coastelor cu înlăturarea deformării hipercifotice, precum şi de a evita dezvoltarea complicaţiilor cardio-respiratorii şi care este important şi din punct de vedere estetic.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează anestezia generală, apoi se efectuează incizii ale ţesuturilor moi pe liniile paravertebrale, se prepară apofizele articulare ale vertebrelor, după care în regiunea curburii scoliotice de ambele părţi ale coloanei vertebrale se introduc transpedicular nişte şuruburi multiaxiale cu ajutorul unei chei tubulare hexagonale, apoi se introduc şuruburi mai sus şi mai jos de curbura scoliotică. După care din partea apexului sau părţii convexe ale curburii scoliotice se fixează o tijă temporară de lungimea a trei vertebre de capurile a trei şuruburi, şi anume de capul şurubului de la centrul apexului curburii scoliotice şi de capurile a două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat. Apoi se efectuează corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor se amplasează pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, iar de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave ale curburii scoliotice se uneşte de capurile şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi se înlătură tija temporară şi se instalează a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea opusă a primei tije de fixare a coloanei vertebrale. După care se instalează fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare a coloanei vertebrale şi se suturează plăgile pe straturi.

Rezultatul tehnic al invenţiei constă în simplificarea procedeului intervenţiei chirurgicale prin faptul că în timpul corecţiei curburii scoliotice nu se efectuează rezecţia de coaste, fapt ce nu traumatizează cavitatea pleurală, organele din cavitatea ei, măduva spinării şi vasele de calibru mare cu profilaxia hemoragiilor profuze.

Avantajele metodei constau în aceea că este o metodă mai puţin traumatizantă, ceea ce duce la reducerea perioadei de spitalizare, se efectuează restabilirea poziţiei coastelor cu înlăturarea deformării hipercifotice, care este important şi din punct de vedere estetic şi evită dezvoltarea complicaţiilor cardio-respiratorii.

Metoda se efectuează în modul următor.

După spitalizarea pacientului şi confirmarea diagnosticului prin metode paraclinice se efectuează anestezia generală, apoi se efectuează incizii ale ţesuturilor moi pe liniile paravertebrale, se prepară apofizele articulare ale vertebrelor, după care în regiunea curburii scoliotice de ambele părţi ale coloanei vertebrale se introduc transpedicular nişte şuruburi multiaxiale cu ajutorul unei chei tubulare hexagonale, apoi se introduc şuruburi mai sus şi mai jos de curbura scoliotică. După care din partea apexului sau părţii convexe ale curburii scoliotice se fixează o tijă temporară de lungimea a trei vertebre de capurile a trei şuruburi, şi anume de capul şurubului de la centrul apexului curburii scoliotice şi de capurile a două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat. Apoi se efectuează corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor se amplasează pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, iar de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave ale curburii scoliotice se uneşte de capurile şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi se înlătură tija temporară şi se instalează a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea opusă a primei tije de fixare a coloanei vertebrale. După care se instalează fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare a coloanei vertebrale şi se suturează plăgile pe straturi.

Invenţia a fost implementată pentru intervenţii chirurgicale la 14 pacienţi şi finalizate cu rezultate satisfăcătoare.

Exemple de realizare a invenţiei.

Exemplul 1

Pacientul I., cu vârsta de 16 ani, a fost internat în secţia Ortopedie şi Traumatologie cu diagnosticul principal de scolioză toracică, gr III, după Ciaclin, cu acuze la oboseală periodică şi dureri în regiunea toracică a coloanei vertebrale. Prima dată acuzele au apărut cu 9 luni în urmă. După care durerile au devenit mai frecvente, asociindu-se cu senzaţia de oboseală în regiunea toracică a coloanei vertebrale, care se accentuau în poziţie ortostatică îndelungată sau la efort fizic.

Obiectiv se determină o asimetrie a triunghiurilor taliei, umărul drept şi omoplatul drept mai înalt cu 3,0 cm, iar unghiul inferior al scapulei drepte este deplasat mai lateral spre deosebire de unghiul inferior al scapulei stângi. Linia proceselor spinoase în regiunea toracică este deviată spre dreapta. Se observă o ghibozitate costală din dreapta cu înălţimea până la 5 cm.

Din analizele de laborator efectuate nu se determină careva modificări esenţiale, datele fiind în limitele normei. Intraoperator s-a stabilit de a introduce şuruburile multiaxiale la nivelul vertebrelor Th2-Th10 pentru obţinerea unei corecţii mai anatomice. După care din partea apexului curburii scoliotice sau părţii convexe s-au unit de capurile a trei şuruburi o tijă temporară de lungimea a trei vertebre Th4-Th6, şi anume cu şurubul de la apexul curburii scoliotice şi două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat, după care s-a efectuat corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor s-au amplasat pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, după care de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave s-a unit de capul şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi s-a înlăturat tija temporară şi s-a instalat a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea respectivă, după care s-au instalat fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare ale coloanei vertebrale şi s-au suturat ţesuturile moi ale plăgilor.

Perioada postoperatorie a decurs fără complicaţii. Plăgile s-au vindecatper primum. Postoperator a fost efectuată o cură de antibioticoterapie profilactică. Pacienta s-a externat din spital peste 7 zile. Acuze nu prezintă, durerile şi oboseala au dispărut. Asimetria triunghiurilor taliei şi umerilor mult s-au diminuat.

Exemplul 2

Pacientul D., cu vârsta de 15 ani, se internează în secţia Ortopedie şi Traumatologie cu diagnosticul principal de scolioză toracică, gr IV, după Ciaclin cu acuze la oboseală periodică şi dureri în regiunea toracică a coloanei vertebrale. Prima dată acuzele au apărut cu 12 luni în urmă. După care durerile au devenit frecvente, asociindu-se cu senzaţia de oboseală în regiunea toracică a coloanei vertebrale, care se accentuau în poziţie ortostatică îndelungată şi la efort fizic.

Obiectiv se determină o asimetrie a triunghiurilor taliei, umărul drept şi omoplatul drept mai înalt cu 5,0 cm, iar unghiul inferior al scapulei drepte este deplasat mai lateral spre deosebire de unghiul inferior al scapulei stângi. Linia proceselor spinoase în regiunea toracică este deviată spre dreapta. Se observă o ghibozitate costală din dreapta cu înălţimea până la 6 cm.

Din analizele de laborator efectuate nu se determină careva modificări esenţiale, datele fiind în limitele normei. Intraoperator s-a stabilit de a introduce şuruburile multiaxiale la nivelul vertebrelor Th2-Th10 pentru obţinerea unei corecţii mai anatomice. După care din partea apexului curburii scoliotice sau părţii convexe s-au unit de capurile a trei şuruburi o tijă temporară de lungimea a trei vertebre Th3-Th5, şi anume cu şurubul de la apexul curburii scoliotice şi două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat, după care s-a efectuat corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor s-au amplasat pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, după care de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave s-a unit de capul şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi s-a înlăturat tija temporară şi s-a instalat a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea respectivă, după care s-au instalat fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare ale coloanei vertebrale şi s-au suturat ţesuturile moi ale plăgilor.

Perioada postoperatorie a decurs fără complicaţii. Plăgile s-au vindecatper primum. Postoperator a fost efectuată o cură de antibioticoterapie profilactică. Pacienta s-a externat din spital peste 7 zile. Acuze nu prezintă, durerile şi oboseala au dispărut. Asimetria triunghiurilor taliei şi umerilor s-au diminuat vădit.

1. Цивьян Я.Л., Оперативное лечение горбов, Москва, Медицина, 1973, р. 177-178

2. Куслик М.И., Многотомное руководство по хирургии, Москва том 4, 1963, р. 431

3. MD 806 Y 2014.08.31

4. Lawrence G., Lenke M.D., Advanced Deformity Correction Surgical Technique, Legacy Spinal System, Medtronic, 2006, Găsit pe Internet < https://www.rch.org.au/uploadedfiles/main/content/ortho/medtronic-cd_horizonadvanceddeformityst.pdf>

Claims (1)

1. Metodă de tratament al deformaţiilor chifoscoliotice toracice ale coloanei vertebrale asociate cu deformarea cutiei toracice, care constă în aceea că se efectuează anestezia generală, apoi se efectuează incizii ale ţesuturilor moi pe liniile paravertebrale, se prepară apofizele articulare ale vertebrelor, după care în regiunea curburii scoliotice de ambele părţi ale coloanei vertebrale se introduc transpedicular nişte şuruburi multiaxiale cu ajutorul unei chei tubulare hexagonale, apoi se introduc şuruburi mai sus şi mai jos de curbura scoliotică, după care din partea apexului sau părţii convexe ale curburii scoliotice se fixează o tijă temporară de lungimea a trei vertebre de capurile a trei şuruburi, şi anume de capul şurubului de la centrul apexului curburii scoliotice şi de capurile a două şuruburi adiacente de mai sus şi de mai jos de şurubul menţionat, apoi se efectuează corecţia curburii scoliotice până când apofizele spinale ale vertebrelor se amplasează pe o linie dreaptă în plan sagital şi frontal, iar de partea excavaţiei curburii scoliotice sau părţii concave ale curburii scoliotice se uneşte de capurile şuruburilor o tijă de fixare a coloanei vertebrale, apoi se înlătură tija temporară şi se instalează a doua tijă de fixare a coloanei vertebrale în partea opusă a primei tije de fixare a coloanei vertebrale, după care se instalează fixatoarele cross-link la capetele superioare şi inferioare ale tijelor de fixare a coloanei vertebrale şi se suturează plăgile pe straturi.