MD1674Z - Complex mobil universal pentru reproducerea peştilor - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la piscicultură, în special la complexe mobile universale pentru reproducerea peştilor, şi poate fi utilizată pentru reproducerea peştilor cu ecologie de reproducere diferită în condiţiile râurilor şi lacurilor.Complexul, conform invenţiei, conţine un doc plutitor, în care sunt amplasate un sistem de capturare a reproducătorilor, un sistem de reproducere a peştilor şi un sistem de colectare şi incubare a icrelor. Sistemul de capturare a reproducătorilor constă dintr-un compartiment (16) pentru colectarea reproducătorilor şi un dispozitiv pentru deplasarea reproducătorilor, executat în formă de capcană din plasă, şi este echipat cu surse de propagare a radiaţiilor fizice (22). Sistemul de reproducere a peştilor conţine un bazin cilindric (23) cu substraturi artificiale specific speciei (35) şi fund conic (24) cu un orificiu de scurgere central (25), în care este fixată o ţeavă de evacuare perforată verticală (26), precum şi compartimente cu motoare cu elice (28, 28a şi 28b). Sistemul de colectare şi incubare a icrelor conţine un bazin dreptunghiular (41), în care sunt amplasate în rânduri recipiente (46a şi 46b) pentru colectarea şi incubarea icrelor, precum şi un dispozitiv de colectare a icrelor depuse.

Description

Invenţia se referă la piscicultură, în special la complexe mobile universale pentru reproducerea peştilor, şi poate fi utilizată pentru reproducerea peştilor cu ecologie de reproducere diferită în condiţiile râurilor şi lacurilor.

Este cunoscută o instalaţie de reproducere a peştilor, realizată ca un doc plutitor cu laturi şi doi pereţi perforaţi longitudinali, formând două rezervoare pentru incubarea icrelor sub formă de canale şi despărţitori transversali, situaţi în tava staţiei între pereţi, cu formarea între acestea a rezervoarelor pentru creşterea larvelor şi alevinilor şi a unui rezervor pentru păstrarea reproducătorilor. În partea anterioară a staţiei plutitoare sunt montate un grătar de reţinere a impurităţilor şi unităţile submersibile cu flux direct de pompare a apei. Cantitatea optimă de apă este furnizată în rezervoare şi se realizează procesul de reproducere a peştilor economic valoroşi de la fecundarea icrelor şi până la obţinerea puietului de peşte [1].

Dezavantajul instalaţiei constă în aceea că aceasta nu este potrivită pentru reproducerea peştilor cu ecologie de reproducere diferită. Atragerea reproducătorilor către instalaţie folosind numai curentul apei este ineficientă, în special pentru speciile sălbatice de peşti. Sortarea duce la stres, traumare şi pierderea capacităţii de reproducere la o parte din lotul reproductiv. Instalaţia de reproducere a peştilor poate fi folosită o singură dată, deoarece mecanizarea altor procese creează zgomote care sperie reproducătorii.

Cea mai apropiată după esenţa tehnică şi rezultatul obţinut este instalaţia mobilă pentru reproducerea peştilor pelagofili, care conţine un doc plutitor, dotat cu un grătar de reţinere a impurităţilor şi pompe submersibile cu flux direct, în care sunt amplasate un sistem de capturare a reproducătorilor, un sistem de reproducere a peştilor şi un sistem de colectare şi incubare a icrelor. Sistemul de capturare a reproducătorilor constă dintr-un compartiment pentru colectarea reproducătorilor şi un dispozitiv pentru deplasarea reproducătorilor în formă de capcană din plasă, şi este echipat cu surse de propagare a radiaţiilor fizice. Sistemul de reproducere a peştilor conţine un bazin cilindric cu un fund conic şi cu un orificiu central de scurgere, în care este fixată o ţeavă de evacuare perforată verticală, iar sistemul de colectare şi incubare a icrelor include un bazin dreptunghiular, dotat cu o pompă, în care sunt amplasate în rânduri recipiente pentru colectarea şi incubarea icrelor, unite printr-o ţeavă verticală cu nişte ţevi de scurgere orizontale, conectate cu orificiul de scurgere a bazinului cilindric [2].

Dezavantajul instalaţiei constă în faptul că aceasta este adaptată doar pentru reproducerea speciilor de peşti pelagofili şi nu poate fi utilizată eficient pentru peştii cu ecologie de reproducere diferită.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unui complex mobil universal pentru reproducerea speciilor de peşti din diferite grupe ecologice în condiţiile râurilor şi lacurilor, care ar asigura majorarea eficacităţii reproducerii în condiţii naturale.

Esenţa invenţiei constă în faptul că se propune un complex mobil universal pentru reproducerea peştilor, care conţine un doc plutitor, în care sunt amplasate un sistem de capturare a reproducătorilor, un sistem de reproducere a peştilor şi un sistem de colectare şi incubare a icrelor. Docul plutitor este format dintr-un corp cu fund plat, în partea anterioară a căruia sunt prevăzute porţi dreptunghiulare, fixate de fund cu posibilitatea rotirii în jurul axei orizontale, şi un grătar de reţinere a impurităţilor, iar la pupa docului este prevăzut un gard de pupă; sistemul de capturare a reproducătorilor constă dintr-un compartiment pentru colectarea reproducătorilor şi un dispozitiv pentru deplasarea reproducătorilor, executat în formă de capcană din plasă, constând dintr-un ghidaj central şi ghidaje laterale din pânză din plasă, şi din porţi din plasă, dotate cu o fereastră cu clapă, şi este echipat cu surse de propagare a radiaţiilor fizice. Sistemul de reproducere a peştilor conţine un bazin cilindric cu substraturi artificiale specific speciei şi fund conic, având un orificiu de scurgere central, în care este fixată o ţeavă de evacuare perforată verticală, bazinul comunicând prin canale, dotate cu un fund fals perforat cu pante triunghiulare, cu compartimentul pentru colectarea reproducătorilor, un compartiment dreptunghiular cu un motor cu elice, ataşat cu una dintre laturile sale deschise la unul dintre orificiile bazinului, şi închis cu o ramă dreptunghiulară cu jaluzele, iar cu o altă latură - la grătarul de reţinere a impurităţilor, precum şi compartimente triunghiulare cu motoare cu elice, formate de o parte laterală a docului, rama dreptunghiulară şi o ramă dreptunghiulară din plasă. Sistemul de colectare şi incubare a icrelor conţine un bazin dreptunghiular cu o pompă, în care sunt amplasate în rânduri recipiente pentru colectarea şi incubarea icrelor, fiecare recipient dintr-un rând fiind unit printr-o ţeavă longitudinală de evacuare, dotată cu supape, cu o ţeavă verticală de alimentare cu apă cu orificii pentru trecerea apei în recipiente şi cu o supapă cilindrică de blocare cu o tijă verticală pentru deplasarea ei în interiorul ţevii, iar fiecare ţeavă longitudinală de evacuare este unită cu o ţeavă transversală de evacuare, dotată cu supape, ţevile longitudinale la un capăt deschizându-se în compartimentul pentru colectarea reproducătorilor, la celălalt capăt fiind conectate la orificiul de scurgere a bazinului cilindric printr-un receptor cilindric fixat sub acesta, iar ţeava transversală deschizându-se în canale. În spaţiul dintre fundul plat al docului şi fundul fals perforat este amplasat un dispozitiv de colectare a icrelor depuse, care conţine un sistem de blocuri cu un cablu continuu întins între ele, de care este fixat prin tije elastice un colector de icre, format dintr-un corp cilindric cu o fantă orizontală, plăci de ghidare triunghiulare în secţiune, din material elastic, amplasate de-a lungul marginilor fantei, precum şi urechi pentru fixarea tijelor de corpul cilindric.

Recipientul conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică scăzută poate conţine un corp perforat cilindric cu un fund conic cu un orificiu central şi un fund fals perforat cu un orificiu central, precum şi un sistem de distribuţie a curentului apei, care conţine un element mobil şi unul fix de formă cilindrică, elementul fix fiind montat pe orificiul central al fundului conic, iar elementul mobil - pe orificiul central al fundului fals, totodată capătul superior al elementului mobil este dotat cu capace semicirculare cu garnituri, fixate pe acesta cu posibilitatea rotirii pe axuri cu ajutorul unor arcuri şi unor tije verticale, astfel încât elementul mobil şi cel fix sunt dispuse coaxial şi fixate prin cleme.

Recipientul conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică ridicată poate conţine un corp perforat dreptunghiular cu un fund plat cu un orificiu central şi un fund fals perforat cu un orificiu central, precum şi un sistem de distribuţie a curentului apei.

Baza substraturilor artificiale specific speciei poate fi executată în formă de cadru dreptunghiular sau rotund cu un fund perforat, pe care sunt fixate elemente ale substratului, cu posibilitatea acoperirii acestora cu substanţe ce împiedică lipirea icrelor.

Rezultatul tehnic al invenţiei constă în sporirea eficacităţii reproducerii naturale a peştilor din diferite grupe ecologice pe contul elementelor constructive noi ale complexului, care ar asigura reproducerea peştilor cu ecologie de reproducere diferită în condiţii de mediu controlate, modelarea condiţiilor hidrologice specific speciei şi altor condiţii de reproducere, precum şi vitalitatea înaltă a icrelor embrionate în condiţii optime de funcţionare a sistemului de colectare a icrelor după reproducere şi a dispozitivelor pentru incubarea icrelorlor şi păstrarea larvelor.

Instalaţia se explică prin desenele din fig. 1-10, care reprezintă:

- fig. 1, complexul mobil universal pentru reproducerea peştilor, vederea de sus;

- fig. 2, complexul, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale;

- fig. 3, recipientul conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică scăzută, vederea de sus şi vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale;

- fig. 4, recipientul conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică ridicată, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale;

- fig. 5, sistemul de distribuţie a curentului apei la colectarea icrelor în recipient, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale;

- fig. 6, sistemul de distribuţie a curentului apei la incubarea icrelor în recipient, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale;

- fig. 7, elementele mobil şi fix ale sistemului de distribuţie a curentului apei în recipient, vederea axonometrică;

- fig. 8, schema pentru colectarea icrelor în timpul actului de reproducere a peştilor în canale, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale a canalului;

- fig. 9, colectorul de icre, vederea axonometrică;

- fig. 10, substratul artificial, vederea laterală în secţiune de-a lungul axei centrale.

Complexul mobil universal pentru reproducerea peştilor (fig. 1-10) conţine docul plutitor, în care sunt amplasate sistemul de capturare a reproducătorilor, sistemul de reproducere a peştilor şi sistemul de colectare şi incubare a icrelor.

Docul plutitor este format din corpul 1 cu fundul plat 2 şi părţile laterale 3, pontoanele 4, şi traversele 5. În partea anterioară a corpului 1 sunt prevăzute porţile dreptunghiulare 6, fixate de fundul 2 cu posibilitatea rotirii în jurul axei orizontale, şi grătarul de reţinere a impurităţilor, iar la pupa docului este prevăzut gardul de pupă. Grătarul de reţinere a impurităţilor este format din ramele dreptunghiulare 7 din plasă, bara trapezoidală orizontală 8, amplasată la fundul 2 cu baza mai largă în exterior, şi barele verticale 9, fixate de aceasta, şi dotate cu orificii pentru montarea ramelor dreptunghiulare 7 şi cu şine perechi 10 pentru fixarea lor. Gardul de pupă este format din clapele dreptunghiulare perforate 11 şi neperforate 12, bara orizontală 13 de formă trapezoidală, plasată la fundul 2 cu baza mai largă în interior şi barele verticale 14, fixate de aceasta, şi dotate cu orificii pentru instalarea clapelor dreptunghiulare 11 sau 12, pentru fixarea cărora de-a lungul orificiilor sunt prevăzute şinele perechi 15.

Sistemul de capturare a reproducătorilor constă din compartimentul 16 pentru colectarea reproducătorilor din obiectivul acvatic şi dispozitivul pentru deplasarea reproducătorilor, executat în formă de capcană din plasă de tipul năvodului staţionar, constând din ghidajul central 19 şi ghidajele laterale 20 din pânză din plasă, şi din porţile din plasă 21, care se deschid în compartimentul 16 prin intermediul ferestrei 17 cu clapa 18, şi este echipat cu sursele de propagare a radiaţiilor fizice 22 (luminescente, acustice, electrice, etc.) pentru atragerea peştilor în compartimentul 16.

Sistemul de reproducere a peştilor conţine bazinul cilindric 23 cu fundul conic 24, având orificiul de scurgere central 25, în care este fixată ţeava de evacuare perforată verticală 26, bazinul 23 comunicând prin canalele 27, care conectează compartimentul 16 cu bazinul cilindric 23, precum şi compartimentele cu motoare elice 28, 28a şi 28b. Partea cilindrică a bazinului 23 este formată din grinda poligonală orizontală 29, fixată de-a lungul marginii superioare a fundului conic 24, şi barele verticale 30 care se prelungesc de la aceasta, formând orificii dreptunghiulare, de-a lungul cărora sunt ataşate şinele 31 pentru fixarea clapelor dreptunghiulare neperforate 32 sau a ramelor dreptunghiulare 33 cu jaluzelele verticale 34 cu decalaj reglabil. Pentru asigurarea reproducerii peştilor care depun icrele pe substrat, în bazinul 23 sunt prevăzute diverse (în funcţie de specia de peşte) substraturi artificiale 35, aşezate pe suporturile orizontale din plasă 36, instalate sub formă de trepte pe fundul conic 24. Compartimentul cu motorul cu elice 28 reprezintă o cutie dreptunghiulară 37, şi este ataşat cu una dintre laturile sale deschise la unul dintre orificiile bazinului 23, şi închis cu rama dreptunghiulară 33 cu jaluzelele 34, iar cu o altă latură - la grătarul de reţinere a impurităţilor prin rama dreptunghiulară 7. Compartimentele cu motoare cu elice 28a şi 28b sunt de formă triunghiulară şi formate de o parte laterală 3 a docului, rama dreptunghiulară 33 şi rama dreptunghiulară din plasă 38. Canalele 27 sunt formate din pereţii laterali ai bazinului dreptunghiular 41 şi părţile laterale 3 ale docului. Acestea sunt dotate cu fundul fals perforat 39 cu pantele triunghiulare 40 spre compartimentul 16 şi bazinul 23. Pe fundul fals perforat 39, la necesitate, sunt aşezate substraturile artificiale 35 specific speciei de peşte pentru reproducere. Baza substratului artificial 35 este executată în formă de cadru 35a dreptunghiular sau rotund cu fundul perforat 35b, pe care sunt fixate elementele 35c (imitare de prundiş, rădăcini de plante, plante acvatice, alge filamentoase etc.) ale substratului 35, cu posibilitatea acoperirii acestora cu substanţe ce împiedică lipirea icrelor.

Sistemul de colectare şi incubare a icrelor conţine bazinul dreptunghiular 41 cu pompa 42, în care sunt amplasate în rânduri recipientele 46a şi 46b pentru colectarea şi incubarea icrelor, fiecare recipient dintr-un rând fiind unit prin ţeava longitudinală de evacuare 43, dotată cu supapele 43a, 43b, 43c, cu ţeava verticală de alimentare cu apă 47 cu orificiile 48 pentru trecerea apei în recipientele 46a şi 46b şi cu supapa cilindrică de blocare 49 cu tija verticală 50 pentru deplasarea ei în interiorul ţevii 47. Fiecare ţeavă longitudinală de evacuare 43 este unită cu ţeava transversală de evacuare 44, dotată cu supape 44a, 44b şi 44c, ţevile longitudinale 43 la un capăt deschizându-se în compartimentul 16 pentru colectarea reproducătorilor, la celălalt capăt fiind conectate la orificiul de scurgere 25 a bazinului cilindric 23 prin receptorul cilindric 45 fixat sub acesta, iar ţeava transversală 44 deschizându-se în canalele 27. Recipientul 46a conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică scăzută (pelagică, batipelagică etc.) conţine corpul cilindric perforat 51 cu fundul conic 52 cu orificiul central 53 şi fundul fals perforat 54 cu orificiul central 55, precum şi sistemul de distribuţie a curentului apei, care conţine elementele mobil 56 şi fix 57 de formă cilindrică. Elementul fix 57 este montat pe orificiul central 53 al fundului conic 52, iar elementul mobil 56 - pe orificiul central 55 al fundului fals 54. Capătul superior al elementului mobil 56 este dotat cu capacele semicirculare 58 cu garniturile 59, fixate pe acesta cu posibilitatea rotirii pe axurile 60 cu ajutorul arcurilor 61 şi tijelor verticale 62, astfel încât elementul mobil 56 şi cel fix 57 sunt dispuse coaxial şi fixate prin clemele 63. Recipientul 46b conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică ridicată (icre depuse pe cuiburi sau icre descleiate) conţine corpul dreptunghiular perforat 64 cu fundul plat 65 cu orificiul central 53 şi fundul fals perforat 54 cu orificiul central 55, precum şi sistemul de distribuţie a curentului apei. În spaţiul dintre fundul plat 2 al docului şi fundul fals perforat 39 al canalului 27 este amplasat dispozitivul de colectare a icrelor depuse, care conţine sistemul de blocuri 66 cu cablul continuu 67 întins între ele, de care este fixat prin tijele elastice 68 colectorul de icre 69, format din corpul cilindric 70 cu fanta orizontală 71, plăcile de ghidare 72 triunghiulare în secţiune, din material elastic, amplasate de-a lungul marginilor fantei 71, precum şi urechile 73 pentru fixarea tijelor 68 de corpul cilindric 70.

Exemple de realizare a invenţiei

Înainte de începerea lucrărilor, dispozitivul este deplasat spre locul caracteristic de reproducere naturală a peştilor, fiind fixat în poziţie staţionară cu partea anterioară împotriva curentului apei. Ulterior este instalată capcana din plasă de tipul năvodului staţionar, îndreptându-se ghidajul central din pânză din plasă 19 pe cursul apei, iar ghidajele laterale din pânză din plasă 20 - în direcţie radială, de ambele părţi, perpendicular cursului apei. Pe ghidajele 19, 20, porţile din plasă 21, în compartimentul 16 şi în canalele 27, se amplasează sursele de propagare a radiaţiilor fizice 22 (luminescente, acustice, electrice, câmpuri cu parametrii specifici speciei) pentru a atrage specia dorită de peşte în capcană. Pe gardul de pupă se instalează în orificii clapele dreptunghiulare perforate 11, ataşate la porţile din plasă 21, iar restul se închid cu clapele dreptunghiulare neperforate 12. Clapa 18 închide fereastra 17, îngrădind accesul peştilor în compartimentul 16. În deschizătoarele grătarului de reţinere a impurităţilor se instalează ramele dreptunghiulare 7 din plasă, fixându-le în primul rând de şine 10. Pe măsura impurificării ramelor 7, ele vor fi substituite cu altele curate, ce vor fi instalate în alt rând de şine 10. Orificiile bazinului cilindric 23, situate de partea anterioară a corpului 1, sunt închise cu ramele dreptunghiulare 33 cu jaluzelele verticale 34, iar orificiile bazinului 23, ataşate la canalul 27 sunt deschise, celelalte orificii fiind închise cu clapele dreptunghiulare neperforate 32.

Sistemul de colectare şi incubare a icrelor încă nu este pus în funcţiune: bazinul dreptunghiular 41 este umplut cu apă, dar pompa 42 este deconectată, supapele de pe ţevile 43 şi 44 sunt închise, iar pe ţevile verticale de alimentare cu apă 47 orificiile 48 pentru trecerea apei sunt închise prin supapa cilindrică de blocare 49, totodată recipientele 46a şi 46b pentru colectarea şi incubarea icrelor nu sunt instalate.

Ulterior, după pregătirea tuturor sistemelor, de pe partea anterioară a corpului 1, porţile 6 se închid (cu marginea de sus pe fundul obiectivului acvatic), servind la direcţionarea curentului apei în dispozitiv. Curentul apei din obiectivul acvatic intră în partea anterioară a corpului 1, trece prin grătarul de reţinere a impurităţilor şi prin decalajele reglabile ale jaluzelelor 34 ale ramelor dreptunghiulare 33, şi pătrunde în bazinul cilindric 23. Din el, curentul apei trece prin orificiile deschise ale bazinului 23 în canalele 27, şi prin acestea pătrunde în compartimentul 16, iar ulterior, prin porţile din plasă 21 şi clapele dreptunghiulare perforate 11 adiacente acestora, apa iese înapoi în obiectivul acvatic. Pentru reglarea intensităţii curentului apei, care traversează complexul, se utilizează motoarele cu elice din compartimentele 28, 28а, 28b.

Funcţionarea ulterioară a complexului depinde de particularităţile ecologice şi biologice ale reproducerii speciilor concrete de peşti.

Funcţionarea complexului pentru reproducerea speciilor pelagofile de peşti după modelul scrumbiei de Dunăre migratoare anadrome

După ce reproducătorii de scrumbie s-au apropiat de boişti (pe timp de noapte), la porţile din plasă 21 se scoate clapa 18, deschizându-se fereastra 17, şi se activează sursele de lumină 22 pentru a atrage peştii în compartimentul 16. Becurile de culoare albă se vor conecta cu o anumită periodicitate, dând iluzia de mişcare a luminii într-o singură direcţie, în aşa fel ghidând reproducătorii spre porţile 21, prin fereastra 17 în compartimentul 16, iar apoi în canalele 27 şi bazinul cilindric 23. Elementele constructive ale dispozitivului (capcana din plasă în combinaţie cu reflectoarele de lumină) nu le permit reproducătorilor să iasă înapoi în râu şi asigură deplasarea lor liberă în interiorul corpului 1.

După concentrarea reproducătorilor de scrumbie în cantităţi suficiente, fereastra 17 se închide cu clapa 18 şi se deconectează sursele 22, şi doar clapele dreptunghiulare perforate 11 fiind instalate în zona de furajare. În bazinul cilindric 23 jaluzelele verticale 34 pe ramele dreptunghiulare 33 se întorc în aşa fel, încât curentul apei care trece prin ele să se îndrepte la unul din canalele 27, generând acolo un curent semnificativ mai mare decât în canal. Creşterea intensităţii debitului se efectuează prin conectarea motoarelor cu elice din compartimentele 28a sau 28b. Datorită acestui fapt, peştii din compartimentul 16 (orientându-se împotriva curentului mai puternic de apă) intră în acest canal, iar prin el nimeresc în bazinul 23, înoată o perioadă oarecare în curentul de apă, iar apoi, se întorc pe celălalt canal 27 înapoi în compartimentul 16, şi tot aşa mai departe, formând mişcări circulare închise. Acest caracter de deplasare a reproducătorilor imită migraţia în amonte pe râu, oferind timp gonadelor să atingă maturitatea necesară declanşării reproducerii natural-dirijate.

Atunci când peştii încep a demonstra semne de pregătire către actul reproductiv, în complex se efectuează următoarele manipulări. În bazinul cilindric 23, la început, se închid cu clapele dreptunghiulare neperforate 32 orificiile ce contactează cu canalul 27, prin intermediul căruia peştii nimeresc în compartimentul 16. După ce peştii, deplasându-se împotriva curentului apei pe canalul 27, se vor concentra în bazinul cilindric 23, deschizăturile ce contactează cu canalul 27 de asemenea se vor închide prin intermediul clapelor neperforate 32, şi peştii, în aşa fel, rămân izolaţi în bazinul 23. În acelaşi timp, jaluzelele 34 de pe ramele 33 se închid (în afară de ramele, ataşate la compartimentele 28, 28a şi 28b), se deschid supapele 43a, 43b, 43c de pe ţevile longitudinale de evacuare 43 şi se pornesc toate motoarele, care creează un curent circular al apei cu parametrii prestabiliţi, în care înoată reproducătorii. Ieşirea apei din bazinul 23 în acest caz se petrece prin ţevile de evacuare 43 în compartimentul 16.

Înaintea procesului de reproducere natural-dirijată se pregăteşte sistemul de colectare şi incubare a icrelor. În bazinul dreptunghiular 41, pe ţevile de evacuare 43 se instalează un rând de recipiente 46a pentru colectarea icrelor ejaculate. În acest scop recipientul 46a este scufundat în bazinul 41 în aşa fel, încât elementele sale mobil 56 şi fix 57, fixate prin clemele 63, sunt îmbrăcate până la capăt pe ţeava verticală de alimentare cu apă 47 (fig. 5). În acest caz, capacele semicirculare 58 de pe elementul mobil 56, sub acţiunea ţevii 47, se deschid şi iau o poziţie verticală.

După declanşarea reproducerii se închid supapele 43c la toate ţevile de evacuare 43, iar supapele 43a, 43b se lasă deschise doar la una dintre ţevile 43. Apoi se pune în funcţiune pompa 42 pentru evacuarea apei din bazinul 41. Astfel, nivelul apei din acesta devine mai mic decât în bazinul 23 şi datorită acestei diferenţe de nivele, apa împreună cu icrele depuse pătrunde din bazinul 23 prin ţeava de evacuare perforată verticală 26, orificiul de scurgere 25 şi receptorul cilindric 45 în ţeava 43, iar, ulterior prin aceasta, în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 şi prin orificiile lor 48 în recipientele 46a în spaţiul de deasupra fundului fals 54. Surplusul de apă iese din recipientele 46a prin perforarea corpului cilindric 51 în bazinul dreptunghiular 41.

După umplerea, conform parametrilor normative, a tuturor recipientelor 46a, situate într-un rând, cu icre, la ţeava 43, ce corespunde acestora, se închide supapa 43b şi se deschide supapa 43c, cu scopul preluării apei din compartimentul 16. Apoi, în recipientele 46a din acest rând, elementul mobil 56 este deconectat de la elementul fix 57, rotindu-l la 15-20° cu o apăsare în jos, utilizând tijele verticale 62 (fig. 5). Astfel, clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 sunt decuplate şi, datorită elasticităţii fundului fals 54, elementul mobil 56 se ridică pe ţeava verticală 47, astfel încât orificiile sale 48 să fie sub fundul fals 54, şi apa din ele, trecând prin perforaţiile fundul fals 54, spală icrele (fig. 6). Ulterior, apa cu icrele din bazinul 23 trece în alt rând de recipiente 46a prin intermediul altei ţevi de evacuare 43 cu supapele 43a şi 43b deschise şi supapa 43c închisă. După finalizarea procesului reproductiv toate rândurile de recipiente 46a, umplute cu icre, sunt trecute în regim de alimentare cu apă din compartimentul 16 şi cu ajutorul supapelor 43c se reglează parametrii optimi de incubare şi stocare ulterioară a prelarvelor.

Larvele obţinute sunt transferate în râu sau în bazine speciale pentru creştere. Pentru a face acest lucru, în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 se închid orificiile 48 cu ajutorul supapei cilindrice 49 cu tija verticală 50. Apoi, utilizând tijele verticale 62, elementul mobil 56 este coborât de-a lungul ţevii 47 până se opreşte în elementul fix 57 şi, rotindu-l la 15-20°, pune clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 într-o interblocare reciprocă. După aceea, recipientul 46a cu larve se scoate din bazinul 41, ridicându-l încet de-a lungul ţevii 47. În acelaşi timp, excesul de apă iese din recipientul 46a prin perforaţiile corpului 51. Când ţeava 47 iese din orificiul elementului mobil 56, capacele semicirculare 58, sub acţiunea arcurilor 61, se rotesc pe axurile 60 şi închid acest orificiu, împiedicând evadarea larvelor prin acesta. Pentru eliberarea larvelor, recipientul 46a este scufundat în obiectivul acvatic şi apa îl umple prin perforaţiile corpului 51. Apoi, utilizând tijele 62, capacele semicirculare 58 se ridică, deschizând orificiul în elementul mobil 56, astfel recipientul 46a se scoate încet din obiectivul acvatic. În acest caz, larvele sunt deversate cu curentul apei prin orificiul din elementele mobil 56 şi fix 57 în orificiul central 53 al fundului conic şi din acesta în obiectivul acvatic.

După finalizarea depunerii icrelor, reproducătorii sunt evacuaţi din bazinul 23. Pentru aceasta, în bazinul 23, pe ramele 33, sunt deschise la un curent direct toate orificiile din jaluzelele 34, de asemenea sunt îndepărtate clapele 32 la deschizăturile adiacente canalelor 27. În plus, la gardul de pupă sunt îndepărtate toate clapele 11. Ca urmare, curentul apei care pătrunde prin grătarul de reţinere a impurităţilor direcţionează reproducătorii din bazinul 23 prin canalele 27 în compartimentul 16 şi, apoi, prin orificiile deschise ale zonei de furajare - în râu.

După ce reproducătorii care au depus icrele coboară pe râu, procesul de selectare a noului lot de reproducători pentru reproducerea ecologic-industrială în complex poate fi repetat fără întreruperea procesului de incubare a icrelor şi stocare a prelarvelor în recipientele 46a.

Funcţionarea complexului pentru reproducerea speciilor de peşti litofili după modelul morunaşului

În perioada punerii în funcţiune a complexului în zona de depunere a icrelor, în canalele 27, pe fundul fals perforat 39, se instalează substraturile artificiale 35 pentru peştii litofili, imitând prundişul. După apropierea reproducătorilor de morunaş la locurile de reproducere (pe timp de noapte) la porţile din plasă 21 se scoate clapa 18, deschizându-se fereastra 17, şi se activează sursele 22 de radiaţie a câmpurilor electrice la parametrii corespunzători mărimii grupului de reproducători ai acestei specii, pentru a atrage peştii. Electrozii emiţători ai surselor 22 sunt porniţi periodic într-o anumită consecutivitate, creând o sursă în mişcare a câmpului electric, care asigură deplasarea direcţionată şi intrarea peştilor în porţile 21 şi prin fereastra 17 în compartimentul 16. În aşa fel, elementele constructive ale dispozitivului nu le permit reproducătorilor să iasă înapoi în râu şi asigură deplasarea lor liberă în interiorul corpului 1.

După concentrarea reproducătorilor de morunaş în cantităţi suficiente, fereastra 17 se închide cu clapa 18 şi se deconectează sursele 22, şi doar clapele dreptunghiulare perforate 11 fiind instalate în gardul de pupă. În bazinul cilindric 23 jaluzelele verticale 34 pe ramele dreptunghiulare 33 se întorc în aşa fel, încât curentul apei care trece prin ele să se îndrepte la unul din canalele 27, generând acolo un curent semnificativ mai mare decât în canal. Creşterea intensităţii debitului (la necesitate) se efectuează prin conectarea motoarelor cu elice din compartimentele 28a sau 28b. Datorită acestui fapt, peştii din compartimentul 16 (orientându-se împotriva curentului mai puternic de apă) intră în acest canal, iar prin el nimeresc în bazinul 23, înoată o perioadă oarecare în curentul de apă, iar apoi, se întorc pe celălalt canal 27 înapoi în compartimentul 16, şi tot aşa mai departe, formând mişcări circulare închise. Acest caracter de deplasare a reproducătorilor imită migraţia în amonte pe râu, oferind timp gonadelor să atingă maturitatea necesară declanşării reproducerii natural-dirijate.

Atunci când peştii încep a demonstra semne de pregătire către actul reproductiv, în complex se efectuează următoarele manipulări. În bazinul 23, jaluzelele 34 de pe ramele 33 sunt deschise şi toate motoarele elice sunt pornite, creând curenţi de apă în canalele 27 la parametrii specifici prestabiliţi. Pe ţevile longitudinale de evacuare 43, supapele 43b se deschid, iar pe ţeava transversală de evacuare 44 se deschid supapele 44a, 44b şi 44c. În bazinul dreptunghiular 41, pe ţevile de evacuare 43 se instalează un rând de recipiente 46b pentru colectarea icrelor ejaculate. În acest scop recipientul 46b este scufundat în bazinul 41 în aşa fel, încât elementele sale mobil 56 şi fix 57, fixate prin clemele 63, sunt îmbrăcate până la capăt pe ţeava verticală de alimentare cu apă 47 (fig. 5). În acest caz, capacele semicirculare 58 de pe elementul mobil 56, sub acţiunea ţevii 47, se deschid şi iau o poziţie verticală.

După începerea depunerii pontei, se pune în funcţiune pompa 42 pentru evacuarea apei din bazinul 41, iar pe una din ţevile 43 sunt activate ţevile verticale de alimentare cu apă 47, deschizând orificiile 48 din ele prin ridicarea supapei cilindrice de blocare 49 cu tija verticală 50. Sub acţiunea pompei 42, nivelul apei din bazinul 41 devine mai mic decât în canalele 27 şi datorită acestei diferenţe de nivele, apa pătrunde din canalul 27 în ţeava transversală de evacuare 44, din aceasta în ţeava 43, apoi în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 şi prin orificiile lor deschise 48 în recipientele 46b în spaţiul de deasupra a fundului fals 54. Surplusul de apă iese din recipientele 46b prin perforarea corpului 64 în bazinul 41.

În perioada de depunere a icrelor, lotul principal al reproducătorilor de morunaş se concentrează în compartimentul 16 şi bazinul 23. Pregătite pentru depunerea icrelor, femelele, însoţite de un grup de masculi, periodic intră în canalele 27 şi depun icrele pe substratul 35. Icrele de morunaş au o aderenţă slabă. Prin urmare, elementele substratului 35, imitând prundişul, preliminar sunt acoperite cu o substanţă care împiedică lipirea icrelor. Icrele depuse nimeresc pe substratul cadrului 35a, trec prin perforarea fundului său 35b, apoi, prin orificiile fundului fals 39 se coboară pe fundul 2 al canalului 27. Pentru colectarea icrelor de pe fund, serveşte colectorul de icre 69, care, prin sistemul de blocuri 66 cu cablul continuu 67 întins între ele cu tijele elastice 68, face mişcări periodice înainte şi înapoi de-a lungul fundului 2, colectează icrele din acesta şi le concentrează în corpul cilindric 70 (fig. 10). La punctul final al mişcării colectorului 69, partea sa laterală deschisă se îmbină cu capătul deschis al ţevii de evacuare 44 din peretele canalului 27, şi icrele împreună cu curentul apei sunt deversate în această ţeavă, nimerind în final în recipientul 46b.

După umplerea, conform parametrilor normativi, a tuturor recipientelor 46a, situate într-un rând, cu icre, la ţeava 43 ce corespunde acestora, se închide supapa 43b şi se deschide supapa 43c, cu scopul preluării apei din compartimentul 16. Apoi, în recipientele 46a din acest rând, elementul mobil 56 este deconectat de la elementul fix 57, rotindu-l la 15-20° cu o apăsare în jos, utilizând tijele verticale 62. Astfel, clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 sunt decuplate şi, datorită elasticităţii fundului fals 54, elementul mobil 56 se ridică pe ţeava verticală 47, astfel încât orificiile sale 48 să fie sub fundul fals 54, şi apa din ele, trecând prin perforaţiile fundului fals 54, spală icrele (fig. 6). Ulterior, apa cu icrele din canalele 27 trece prin altă ţeavă de scurgere 43 către un alt rând de recipiente 46b, după deschiderea orificiilor 48 de pe ţevile verticale de alimentare cu apă 47 ale acestui rând. După finalizarea procesului reproductiv toate rândurile de recipiente 46b, umplute cu icre, sunt trecute în regim de alimentare cu apă din compartimentul 16 şi cu ajutorul supapelor 43c se reglează parametrii optimi de incubare şi stocare ulterioară a prelarvelor.

Larvele obţinute sunt transferate în râu sau în bazine speciale pentru creştere. Pentru a face acest lucru, în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 se închid orificiile 48 cu ajutorul supapei cilindrice 49 cu tija verticală 50. Apoi, utilizând tijele verticale 62, elementul mobil 56 este coborât de-a lungul ţevii 47 până se opreşte în elementul fix 57 şi, rotindu-l la 15-20°, pune clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 într-o interblocare reciprocă. După aceea, recipientul 46a cu larve se scoate din bazinul 41, ridicându-l încet de-a lungul ţevii 47. În acelaşi timp, excesul de apă iese din recipientul 46a prin perforaţiile corpului 64. Când ţeava 47 iese din orificiul elementului mobil 56, capacele semicirculare 58, sub acţiunea arcurilor 61, se rotesc pe axurile 60 şi închid acest orificiu, împiedicând evadarea larvelor prin acesta. Pentru eliberarea larvelor, recipientul 46a este scufundat în obiectivul acvatic şi apa îl umple prin perforaţiile corpului 64. Apoi, utilizând tijele 62, capacele semicirculare 58 se ridică, deschizând orificiul în elementul mobil 56, astfel recipientul 46a se scoate încet din obiectivul acvatic. În acest caz, larvele sunt deversate cu curentul apei prin orificiul din elementele mobil 56 şi fix 57 în orificiul central 65 al fundului plat şi din acesta în obiectivul acvatic.

După finalizarea depunerii icrelor, reproducătorii sunt evacuaţi din bazinul 23. Pentru aceasta, în bazinul 23, pe ramele 33, sunt deschise la un curent direct toate orificiile din jaluzelele 34, de asemenea sunt îndepărtate clapele 32 la deschizăturile adiacente canalelor 27. În plus, la gardul de pupă sunt îndepărtate toate clapele 11. Ca urmare, curentul apei care pătrunde prin grătarul de reţinere a impurităţilor direcţionează reproducătorii din bazinul 23 prin canalele 27 în compartimentul 16 şi, apoi, prin orificiile deschise ale zonei de furajare - în râu.

După ce reproducătorii care au depus icrele coboară pe râu, procesul de selectare a noului lot de reproducători pentru reproducerea ecologic-industrială în complex poate fi repetat fără întreruperea procesului de incubare a icrelor şi stocare a prelarvelor în recipientele 46b.

Funcţionarea complexului pentru reproducerea speciilor de peşti fitofagi după modelul crapului

În perioada punerii în funcţiune a complexului în zona boiştilor, în canalele 27, pe fundul fals perforat 39, se instalează substraturile artificiale 35 pentru peştii fitofagi, imitând desişurile de plante acvatice. În plus, în bazinul 23 de pe fundul conic 24 se instalează suporturile orizontale din plasă 36 sub formă de trepte, iar pe acestea se amplasează substraturile similare 35. După apropierea reproducătorilor de crap la locurile de reproducere la porţile din plasă 21 se scoate clapa 18, deschizându-se fereastra 17, şi se activează sursele 22 de radiaţie a câmpurilor electrice la parametrii corespunzători mărimii grupului de reproducători ai acestei specii, pentru a atrage peştii. Electrozii emiţători ai surselor 22 sunt porniţi periodic într-o anumită consecutivitate, creând o sursă în mişcare a câmpului electric, care asigură deplasarea direcţionată şi intrarea peştilor în porţile 21 şi prin fereastra 17 în compartimentul 16. În aşa fel, elementele constructive ale dispozitivului nu le permit reproducătorilor să iasă înapoi în râu şi asigură deplasarea lor liberă în interiorul corpului 1.

După concentrarea reproducătorilor de crap în cantităţi suficiente, fereastra 17 se închide cu clapa 18 şi se deconectează sursele 22, şi doar clapele dreptunghiulare perforate 11 fiind instalate în gardul de pupă. În bazinul cilindric 23 jaluzelele verticale 34 pe ramele dreptunghiulare 33 se întorc în aşa fel, încât curentul apei care trece prin ele să se îndrepte la unul din canalele 27, generând acolo un curent semnificativ mai mare decât în canal. Datorită acestui fapt, peştii din compartimentul 16 (orientându-se împotriva curentului mai puternic de apă) intră în acest canal, iar prin el nimeresc în bazinul 23, înoată o perioadă oarecare în curentul de apă, iar apoi, se întorc pe celălalt canal 27 înapoi în compartimentul 16, şi tot aşa mai departe, formând mişcări circulare închise. Acest caracter de deplasare a reproducătorilor imită migraţia în amonte pe râu, oferind timp gonadelor să atingă maturitatea necesară.

Atunci când peştii încep a demonstra semne de pregătire către actul reproductiv, în complex se efectuează următoarele manipulări. În bazinul 23 şi canalele 27 jaluzelele 34 de pe ramele 33 sunt deschise, creând curenţi slabi de apă la parametrii prestabiliţi. Pe ţevile longitudinale de evacuare 43, supapele 43c se deschid, iar celelalte supape de pe ţevile 43 şi 44 se închid. În bazinul dreptunghiular 41, pe ţevile de evacuare 43 se instalează un rând de recipiente 46b pentru incubarea icrelor pe substraturi. În acest scop recipientul 46b este scufundat în bazinul 41 în aşa fel, încât elementele sale mobil 56 şi fix 57, fixate prin clemele 63, sunt îmbrăcate până la capăt pe ţeava verticală de alimentare cu apă 47 (fig. 5). În acest caz, capacele semicirculare 58 de pe elementul mobil 56, sub acţiunea ţevii 47, se deschid şi iau o poziţie verticală. Apoi, în recipientele 46b, elementul mobil 56 este deconectat de la elementul fix 57, rotindu-l la 15-20° cu o apăsare în jos, utilizând tijele verticale 62. Astfel, clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 sunt decuplate şi, datorită elasticităţii fundului fals 54, elementul mobil 56 se ridică pe ţeava verticală 47, astfel încât orificiile sale 48 să fie sub fundul fals 54 (fig. 6).

Pregătite pentru depunerea icrelor, femelele, însoţite de un grup de masculi, intră în zona substraturilor 35 şi depun icrele. Icrele de crap au o adeziune puternică. Prin urmare, incubarea icrelor fecundate se realizează direct pe substraturile 35, care, după umplerea lor normativă sunt transferate în recipientele 46b. După începerea depunerii pontei, se pune în funcţiune pompa 42 pentru evacuarea apei din bazinul 41, iar pe una dintre ţevile 43 sunt activate ţevile verticale de alimentare cu apă 47, deschizând orificiile 48 din ele prin ridicarea supapei cilindrice de blocare 49 cu tija verticală 50. Sub acţiunea pompei 42, nivelul apei din bazinul 41 devine mai mic decât în canalele 27 şi datorită acestei diferenţe de nivele, apa din compartimentul 16 pătrunde în ţeava de evacuare 43, apoi în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 şi prin orificiile lor deschise 48 în recipientele 46b în spaţiul de sub fundul fals 54. Din acest spaţiu, apa, prin perforaţiile fundului fals 54, ajunge la substraturile 35 reproductive, spălând icrele. Condiţiile optime pentru incubarea icrelor şi menţinerea prelarvelor se reglează cu ajutorul supapei 43c. Surplusul de apă iese din recipientele 46b prin perforaţiile corpului 64 în bazinul 41.

După umplerea, conform parametrilor normativi, a tuturor recipientelor 46b cu icre, de pe ţeavă de evacuare 43 pe cealaltă ţeavă 43 alimentarea cu apă este pornită la un nou rând de recipiente 46b (deschizând orificiile 48 pe ţevile verticale de alimentare cu apă 47) şi se începe instalarea în acestea a substraturilor 35 cu icre.

Larvele obţinute în rezultatul incubării icrelor sunt transferate în râu sau în bazine speciale pentru creştere. Pentru a face acest lucru, din recipientele 46b se înlătură substraturile 35, iar în ţevile verticale de alimentare 47 se închid orificiile 48, utilizând supapa cilindrică 49 cu tija verticală 50. Apoi, utilizând tijele verticale 62, elementul mobil 56 este coborât de-a lungul ţevii 47 până se opreşte în elementul fix 57 şi, rotindu-l la 15-20°, pune clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 într-o interblocare reciprocă. După aceea, recipientul 46a cu larve se scoate din bazinul 41, ridicându-l încet de-a lungul ţevii 47. În acelaşi timp, excesul de apă iese din recipientul 46a prin perforaţiile corpului 64. Când ţeava 47 iese din orificiul elementului mobil 56, capacele semicirculare 58, sub acţiunea arcurilor 61, se rotesc pe axurile 60 şi închid acest orificiu, împiedicând evadarea larvelor prin acesta. Pentru eliberarea larvelor, recipientul 46a este scufundat în obiectivul acvatic şi apa îl umple prin perforaţiile corpului 64. Apoi, utilizând tijele 62, capacele semicirculare 58 se ridică, deschizând orificiul în elementul mobil 56, astfel recipientul 46a se scoate încet din obiectivul acvatic. În acest caz, larvele sunt deversate cu curentul apei prin orificiul din elementele mobil 56 şi fix 57 în orificiul central 65 al fundului plat şi din acesta în obiectivul acvatic.

După finalizarea depunerii icrelor, reproducătorii sunt evacuaţi din bazinul 23. Pentru aceasta, în bazinul 23, pe ramele 33, sunt deschise la un curent direct toate orificiile din jaluzelele 34, de asemenea sunt îndepărtate clapele 32 la deschizăturile adiacente canalelor 27. În plus, la gardul de pupă sunt îndepărtate toate clapele 11. Ca urmare, curentul apei care pătrunde prin grătarul de reţinere a impurităţilor direcţionează reproducătorii din bazinul 23 prin canalele 27 în compartimentul 16 şi, apoi, prin orificiile deschise ale zonei de furajare - în râu.

După ce reproducătorii care au depus icrele şi au părăsit boiştea, procesul de selectare a noului lot de reproducători pentru reproducerea ecologic-industrială în complex poate fi repetat fără întreruperea procesului de incubare a icrelor şi stocare a prelarvelor în recipientele 46b.

Funcţionarea complexului pentru reproducerea speciilor de peşti fitofagi după modelul şalăului

După apropierea reproducătorilor de şalău la locurile de reproducere, acolo sunt amplasate substraturile artificiale 35 sub formă de cuiburi. În perioada punerii în funcţiune a complexului în zona boiştilor, în bazinul 23, pe fundul conic 24, se instalează suporturile orizontale din plasă 36 pentru amplasarea substraturilor 35. Atunci când pe cuiburile artificiale se observă depunerile de icre, în complex se efectuează următoarele manipulări. În bazinul 23 şi canalele 27, cu ajutorul motoarelor cu elice din compartimentul 28 şi jaluzelelor 34 de pe ramele 33, se creează un curent de apă la parametrii prestabiliţi. Pe ţevile longitudinale de evacuare 43, supapele 43c se deschid, iar celelalte supape de pe ţevile 43 şi 44 se închid. În bazinul dreptunghiular 41, pe ţevile de evacuare 43, se instalează un rând de recipiente 46b pentru colectarea icrelor pe substraturile 35 (fig. 5). Apoi, în recipientele 46b, elementul mobil 56 este deconectat de la elementul fix 57, rotindu-l la 15-20° cu o apăsare în jos, utilizând tijele verticale 62. Astfel, clemele 63 de pe elementele 56 şi 57 sunt decuplate şi, datorită elasticităţii fundului fals 54, elementul mobil 56 se ridică pe ţeava verticală 47, astfel încât orificiile sale 48 să fie sub fundul fals 54 (fig. 6).

După ce s-au instalat recipientele 46b cu cuiburi, se pune în funcţiune pompa 42 pentru evacuarea apei din bazinul 41, iar pe una dintre ţevile 43 sunt activate ţevile verticale de alimentare cu apă 47, deschizând orificiile 48 din ele prin ridicarea supapei cilindrice de blocare 49 cu tija verticală 50. Sub acţiunea pompei 42, nivelul apei din bazinul 41 devine mai mic decât în compartimentul 16 şi datorită acestei diferenţe de nivele, apa din compartimentul 16 pătrunde în ţeava de evacuare 43, apoi în ţevile verticale de alimentare cu apă 47 şi prin orificiile lor deschise 48 în recipientele 46b în spaţiul de sub fundul fals 54. Din acest spaţiu, apa, prin perforarea fundului fals 54, ajunge la substraturile 35 reproductive, spălând icrele. Condiţiile optime pentru incubarea icrelor şi menţinerea prelarvelor se reglează cu ajutorul supapei 43c. Surplusul de apă iese din recipientele 46b prin perforaţiile corpului 64 în bazinul 41.

După umplerea, conform parametrilor normativi, a tuturor recipientelor 46b cu icre, de pe o ţeavă de evacuare 43 pe cealaltă ţeavă 43 alimentarea cu apă este pornită la un nou rând de recipiente 46b (deschizând orificiile 48 pe ţevile verticale de alimentare cu apă 47) şi se începe instalarea în acestea a substraturilor 35 cu icre.

Larvele obţinute în rezultatul incubării icrelor sunt transferate în râu sau în bazine speciale pentru creştere printr-o metodă similară cu cea descrisă atunci când se lucrează cu reproducătorii de crap. La necesitate, reproducerea şalăului se poate efectua şi în interiorul complexului pe cuiburile, instalate în canalele 27 şi bazinul 23.

1. SU 839455 A1 1981.06.23

2. MD 1538 Y 2021.06.30

Claims (4)

1. Complex mobil universal pentru reproducerea peştilor, care conţine un doc plutitor, în care sunt amplasate un sistem de capturare a reproducătorilor, un sistem de reproducere a peştilor şi un sistem de colectare şi incubare a icrelor; docul plutitor este format dintr-un corp (1) cu fund plat (2), în partea anterioară a căruia sunt prevăzute porţi dreptunghiulare (6), fixate de fund (2) cu posibilitatea rotirii în jurul axei orizontale, şi un grătar de reţinere a impurităţilor, iar la pupa docului este prevăzut un gard de pupă; sistemul de capturare a reproducătorilor constă dintr-un compartiment (16) pentru colectarea reproducătorilor şi un dispozitiv pentru deplasarea reproducătorilor, executat în formă de capcană din plasă, constând dintr-un ghidaj central (19) şi ghidaje laterale (20) din pânză din plasă, şi din porţi din plasă (21), dotate cu o fereastră (17) cu clapă (18), şi este echipat cu surse de propagare a radiaţiilor fizice (22); sistemul de reproducere a peştilor conţine un bazin cilindric (23) cu substraturi artificiale specific speciei (35) şi fund conic (24), având un orificiu de scurgere central (25), în care este fixată o ţeavă de evacuare perforată verticală (26), bazinul (23) comunicând prin canale (27), dotate cu un fund fals perforat (39) cu pante triunghiulare (40), cu compartimentul (16) pentru colectarea reproducătorilor, un compartiment dreptunghiular cu un motor cu elice (28), ataşat cu una dintre laturile sale deschise la unul dintre orificiile bazinului (23), şi închis cu o ramă dreptunghiulară (33) cu jaluzele (34), iar cu o altă latură - la grătarul de reţinere a impurităţilor, precum şi compartimente triunghiulare cu motoare cu elice (28a şi 28b), formate de o parte laterală (3) a docului, rama dreptunghiulară (33) şi o ramă dreptunghiulară din plasă (38); sistemul de colectare şi incubare a icrelor conţine un bazin dreptunghiular (41) cu o pompă (42), în care sunt amplasate în rânduri recipiente (46a şi 46b) pentru colectarea şi incubarea icrelor, fiecare recipient dintr-un rând fiind unit printr-o ţeavă longitudinală de evacuare (43), dotată cu supape (43a, 43b, 43c), cu o ţeavă verticală de alimentare cu apă (47) cu orificii (48) pentru trecerea apei în recipiente (46a şi 46b) şi cu o supapă cilindrică de blocare (49) cu o tijă verticală (50) pentru deplasarea ei în interiorul ţevii (47), iar fiecare ţeavă longitudinală de evacuare (43) este unită cu o ţeavă transversală de evacuare (44), dotată cu supape (44a, 44b şi 44c), ţevile longitudinale (43) la un capăt deschizându-se în compartimentul (16) pentru colectarea reproducătorilor, la celălalt capăt fiind conectate la orificiul de scurgere (25) a bazinului cilindric (23) printr-un receptor cilindric (45) fixat sub acesta, iar ţeava transversală (44) deschizându-se în canale (27), totodată în spaţiul dintre fundul plat (2) al docului şi fundul fals perforat (39) este amplasat un dispozitiv de colectare a icrelor depuse, care conţine un sistem de blocuri (66) cu un cablu continuu (67) întins între ele, de care este fixat prin tije elastice (68) un colector de icre (69), format dintr-un corp cilindric (70) cu o fantă orizontală (71), plăci de ghidare (72) triunghiulare în secţiune, din material elastic, amplasate de-a lungul marginilor fantei (71), precum şi urechi (73) pentru fixarea tijelor (68) de corpul cilindric (70).

2. Complex, conform revendicării 1, în care recipientul (46a) conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică scăzută conţine un corp cilindric perforat (51) cu un fund conic (52) cu un orificiu central (53) şi un fund fals perforat (54) cu un orificiu central (55), precum şi un sistem de distribuţie a curentului apei, care conţine un element mobil (56) şi unul fix (57) de formă cilindrică, elementul fix (57) fiind montat pe orificiul central (53) al fundului conic (52), iar elementul mobil (56) - pe orificiul central (55) al fundului fals (54), totodată capătul superior al elementului mobil (56) este dotat cu capace semicirculare (58) cu garnituri (59), fixate pe acesta cu posibilitatea rotirii pe axuri (60) cu ajutorul unor arcuri (61) şi unor tije verticale (62), astfel încât elementul mobil (56) şi cel fix (57) sunt dispuse coaxial şi fixate prin cleme (63).

3. Complex, conform revendicării 1, în care recipientul (46b) conceput pentru colectarea şi incubarea icrelor cu o greutate specifică ridicată conţine un corp dreptunghiular perforat (64) cu un fund plat (65) cu un orificiu central (53) şi un fund fals perforat (54) cu un orificiu central (55), precum şi un sistem de distribuţie a curentului apei.

4. Complex, conform revendicării 1, în care baza substraturilor artificiale specific speciei (35) este executată în formă de cadru (35a) dreptunghiular sau rotund cu un fund perforat (35b), pe care sunt fixate elemente (35c) ale substratului (35), cu posibilitatea acoperirii acestora cu substanţe ce împiedică lipirea icrelor.