MD1530Z - Metodă de profilaxie a dispepsiei imunodeficitare la viţei - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicina veterinară şi poate fi utilizată pentru profilaxia dispepsiei imunodeficitare la viţeii nou-născuţi.Metoda de profilaxie a dispepsiei imunodeficitare la viţei include hrănirea viţeilor nou-născuţi cu un amestec ce conţine, la 1 L: lapte praf degresat - 100 g, produs apiterapeutic - 1,0...2,0 g, apă la temperatura de 38-40°C - restul, în doză de 1000,0 ml/cap o dată pe zi, timp de 30 de zile, totodată produsul apiterapeutic conţine, în raport de 3:1, pulbere de albine moarte şi un amestec de larve de trântori omogenizate cu lactoză şi glucoză.Rezultatul invenţiei constă în reducerea îmbolnăvirii viţeilor din cauza dispepsiei imunodeficitare.

Description

Invenţia se referă la medicina veterinară şi poate fi utilizată pentru profilaxia dispepsiei imunodeficitare la viţeii nou-născuţi.

Maladiile animalelor nou-născute, care apar pe fonul unei stări imunodeficitare, sunt răspândite în rândul animalelor de fermă. Pe fonul stării imunodeficitare, se activează microorganismele patogene şi condiţional-patogene, ceea ce duce la o creştere a îmbolnăvirii şi mortalităţii animalelor. Studiul compoziţiei speciilor microflorei patogene selectate de la animalele sănătoase, bolnave sau moarte, indică o compoziţie poli-microbiană într-o mare varietate asociată.

Astfel, cauza maladiilor gastro-intestinale ale animalelor tinere de multe ori este microflora de natură mixtă (infecţie mixtă) pe fonul unei stări de imunodeficienţă, ceea ce complică cursul acestor maladii şi alegerea unui medicament eficient.

Prin urmare, apariţia pe scară largă a maladiilor de etiologie microbiană care cauzează scăderea productivităţii şi a calităţii de reproducere a animalelor, sacrificarea forţată şi moartea acestora, necesită costuri majore pentru tratament şi profilaxie, şi afectează în mod negativ atât situaţia epizootică, cât şi economică a creşterii animalelor.

Pentru creşterea animalelor la etapa actuală, o condiţie stringentă pentru o gestionare eficientă este creşterea productivităţii, ale cărei caracteristici inerente nu sunt doar o creştere a producţiei, ci şi o sporire a rezistenţei generale a organismului cu conversia ridicată a furajelor şi siguranţa ecologică a obţinerii produselor alimentare.

În acest caz, este foarte importantă asigurarea deplină cu vitamine şi valoarea nutritivă a raţiei animalelor. Însă pentru realizarea unei raţii optime echilibrate, asigurarea completării consumului energetic, aminoacizilor, vitaminelor, macro- şi microelementelor fără introducerea suplimentară a unor aditivi biologic activi este aproape imposibilă.

Aşadar, se căută permanent surse suplimentare care măresc rezervele potenţiale ale organismului, optimizând accelerarea proceselor de recuperare. În acest domeniu, o răspândire largă au căpătat remediile de întărire generală bazate pe produse apicole, care îndepărtează începerea semnalelor oboselii datorită extinderii rezervelor biochimice şi funcţionale ale organismului.

Cea mai potrivită metodă care creşte eficacitatea prevenirii şi tratamentului animalelor este utilizarea raţională a componentelor combinaţiilor de diverse substanţe biologic active, care afectează în mod pozitiv sistemul imunitar şi au o gamă largă de efecte imunostimulatoare. Unele dintre acestea sunt produsele apicole. Mijloacele bazate pe produsele apicole au o activitate biologică ridicată, sunt o sursă de di- şi monozaharide, vitamine, micro- şi macroelemente.

Este cunoscută o metodă de creştere a rezistenţei organismului, folosind un remediu pentru apiterapie şi apiprofilaxie Apimikroelfit-1, care conţine extract de plante medicinale: bioflavonoide de propolis, extract uscat de mumie, extract de coarne de cerb, lăptişor de matcă şi miere de albini [1]. Această metodă se datorează activităţii biologice ridicate a Apimikroelfit-1, care are proprietăţi terapeutice şi profilactice imunostimulatoare de întărire generală şi sporeşte rezistenţa organismului. Cu toate acestea, remediul specificat este foarte complex în compoziţie, conţine ingrediente mineral-organice, biologice, vegetale şi animale, şi pentru utilizare pe scară largă pentru animale este foarte scump şi costisitor.

Este cunoscută metoda de creştere a rezistenţei organismului cu ajutorul unui remediu apiterapeutic, care posedă un efect de acţiune generală de întărire şi adaptogenă, în componenţa căruia intră extract de eleuterococ uscat, extract de rădăcină de licorice uscat, extract de măceş uscat, estifan, silimarină, tinctură de propolis, miere de albine naturală [2].

Dezavantajul acestei metode constă în aceea că compoziţia remediului apiterapeutic include adaptogeni de origine vegetală, care sunt clasificaţi ca stimulanţi de natură dopantă. În afară de aceasta, la utilizarea lor prelungită, este posibilă cumularea şi obişnuirea organismului la ei. În doze mari, aceştia pot avea o acţiune stimulatoare cu consum de energie.

Este cunoscută metoda de întărire a organismului cu ajutorul unui remediu profilactic şi fortificator general, cu un spectru larg de acţiune, care conţine în componenţa sa miere, acid ascorbic, pulbere de alge, spirulină, stearat de calciu sau acid stannic în următorul raport, mas. %: miere 22,0…28,0; acid ascorbic 8,0…12,0; stearat de calciu sau acid stannic 0,8…1,2; pulbere de alge spirulina - restul [3].

Dezavantajul acestei metode constă în aceea că remediul propus nu conţine în componenţa sa proteine uşor digerabile. În afară de aceasta, acest remediu are un conţinut destul de mare de miere, în timp ce alte componente introduse în reţetă nu pot oferi un nivel suficient de ridicat de valoare biologică.

Se cunoaşte utilizarea în calitate de remediu pentru stimularea sistemului imun al animalelor a hidrolizatului alcalin al păsturii, având concentraţia substanţelor uscate de 25 mg/ml, având ca rezultat activizarea sistemelor T- şi B-limfocitare, a lizozimului, sporirea activităţii fagocitare a neutrofilelor şi activităţii bactericide a sistemului imun [4].

Dezavantajul constă în aceea că în timpul hidrolizei păsturii cu ajutorul hidroxidului de sodiu la o temperatură de 95-1000C tratamentul termic reduce semnificativ concentraţia de vitamine şi aminoacizi termolabili, ceea ce reduce activitatea biologică a hidrolizatului.

Este cunoscut un procedeu de creştere a tineretului taurin, care constă în hrănirea zilnică a viţeilor până la vârsta de 40 zile cu 5 kg de lapte integral, fân, siloz şi concentrate la discreţie, la care în perioada următoare de creştere se mai adaugă 3 kg de lapte degresat, totodată în porţia zilnică de lapte integral se adaugă 25-55 g de polen [5]. Acest procedeu duce la sporirea asimilării substanţelor biologic active şi creşterea sporului zilnic al masei corporale a viţeilor.

Dezavantajul acestui procedeu constă în aceea că adăugarea a 25-55 g de polen integral la porţia zilnică de lapte integral nu permite să se realizeze pe deplin cantitatea de substanţe biologic active conţinute în polen, deoarece membrana lipidică a polenului este foarte rezistentă la efectele enzimelor tractului gastro-intestinal a animalelor, polenul trecând tranzit prin tractul gastro-intestinal, şi doar mai puţin de 5% din grăuncioarele de polen sunt absorbite.

Cea mai apropiată soluţie este metoda de tratament al enteritelor viruso-bacteriene la viţei, care include adăparea viţeilor cu un amestec ce conţine componentele I şi II. Componentul I conţine miere, alcool etilic, hidrolizat alcalin al păsturii, soluţie Ringer-Lokk, iar componentul II conţine soluţie de imunoglobuline colostrale, soluţie de tiosulfat de sodiu, soluţie de teotropin şi soluţie Ringer-Lokk. Totodată componentele I şi II sunt luate în cantitate de 50.....150 ml şi 50.....100 ml corespunzător şi diluate în 500 ml de apă fiartă, iar adăparea viţeilor se efectuează de 2.....3 ori pe zi, timp de 2.....3 zile în condiţii de flămânzire [6].

Dezavantajul acestei metode constă în aceea că constituenţii componentului I au în principal proprietăţi energetice şi ca mijloc de terapie de substituţie datorită includerii mierii, a alcoolului etilic şi a hidrolizatului alcalin al păsturii, care compensează lipsa de monozaharide, alcool şi aminoacizi care apar în corpul viţeilor bolnavi cu enterite. Constituenţii componentului II sunt în principal un mijloc de terapie etiotropă, au un efect specific asupra agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase care provoacă enterite infecţioase, adică un mijloc de prevenire pasivă şi terapie a bolilor infecţioase ale animalelor.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în stimularea rezistenţei naturale a organismului la viţei pentru profilaxia dispepsiei imunodeficitare.

Problema se rezolvă prin metoda de profilaxie a dispepsiei imunodeficitare la viţei, care include hrănirea viţeilor nou-născuţi cu un amestec ce conţine, la 1 L: lapte praf degresat - 100 g, produs apiterapeutic - 1,0-2,0 g, apă la temperatura de 38-40°C - restul, în doză de 1000,0 ml/cap o dată pe zi, timp de 30 de zile, totodată produsul apiterapeutic conţine, în raport de 3:1, pulbere de albine moarte şi un amestec, obţinut prin omogenizarea în raport de 1:6 a larvelor de trântori cu lactoză şi glucoză, luate în părţi egale.

Componentul apiterapeutic, pulbere de albine moarte şi larve de trântori omogenizate cu un amestec de lactoză şi glucoză, conţine substanţe biologic active şi imunostimulatoare uşor digerabile, capabile să activeze sistemul imunitar şi procesele metabolice ale animalelor în concentraţii minime, ceea ce permite rezolvarea problemei invenţiei.

Rezultatul invenţiei constă în reducerea îmbolnăvirii viţeilor din cauza dispepsiei imunodeficitare.

Invenţia este ilustrată prin următoarele exemple, care nu limitează domeniul de aplicare al revendicărilor solicitantului.

Exemple de realizare a invenţiei

Exemplul 1

Procedeul de preparare a hranei imunostimulatoare apiterapeutice pentru viţei.

Pentru pregătirea preparatului revendicat sunt utilizate următoarele componente: lapte praf degresat, pulbere de albine moarte, amestec de lactoză şi glucoză şi larve de trântori omogenizate.

Masa albinelor moarte uscate, reprezintă albine lucrătoare, care au fost colectate în timpul reînnoirii de primăvară a familiei de albine. Materia primă este o masă de albine negre-brune cu un miros specific. La examinare în detaliu, sunt vizibile albinele întregi şi diverse părţi (cap, torace, abdomen, picioare, aripi etc.). Dimensiunea medie a albinelor întregi este de 10-12 mm. De asemenea, într-o cantitate mică se pot întâlni indivizi mai mari (trântori). Uscarea albinelor moarte a fost efectuată la o temperatură de 18-20°C timp de 3-4 zile, apoi au fost curăţate de impurităţi şi măcinate până la o stare de pulbere.

Pentru a obţine larve de trântori omogenizate, puietul de trântori a fost crescut în conformitate cu procedeele generale de întreţinere şi creştere a albinelor din familii sănătoase, cu o putere de cel puţin 10 spaţii dintre fagurii populaţi cu albine şi rezerve de hrană glucidică şi proteică pentru 7-9 zile, de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii iunie. În acelaşi timp, albinele cresc pe deplin puietul de trântori când este un cules melifer stabil de hrană glucidică şi proteică şi încetează să îl crească dacă în familii sunt mai puţin de 2,5 kg de miere şi 0,12 kg de păstură. De la o familie de albine se obţine până la 300 g de larve de trântori. Larvele de trântori au fost obţinute folosind faguri speciali cu celule de trântori. Fagurele de magazin a fost plasat în spatele fagurelui cu puiet de albine ca ramă de acoperire. Un semnal pentru stabilirea ramei de construcţie în stup a servit începutul înălbirii fagurilor - un semn de disponibilitate de a reînnoi cuibul din familie. Fagurii cu larve de trântori căpăcite cu capacele de ceară au fost scoase din cuiburi şi transferate în laborator pentru lucrări ulterioare. Capacele de ceară de pe puietul căpăcit au fost tăiate cu grijă cu un cuţit apicol încălzit în apă clocotită. Apoi, cu o lovitură uşoară, larvele au fost eliminate din celule pe o cuvă şi colectate într-un recipient şi prin presare s-a obţinut un amestec omogenizat. Datorită faptului că puietul de trântori omogenizat este un produs proteic perisabil, pentru conservarea substanţelor biologice active, amestecul omogenizat obţinut a fost imediat conservat. Pentru aceasta, o parte din amestecul omogenizat a fost introdus într-un mortar de porţelan, s-au adăugat şase părţi de adsorbant (în masă), fiind utilizat amestec de lactoză şi glucoză în raport 1:1, şi măcinat complet. Amestecul omogenizat brut de puiet de trântori adsorbit a fost păstrat la o temperatură de 4-6°C timp de aproximativ 3 luni înainte de uscare, produsul final poate fi păstrat la temperatura ambiantă până la trei ani.

Componentul apiterapeutic a fost preparat prin amestecarea într-un raport de 3:1 în greutate a pulberii de albine moarte şi a puietului de trântori omogenizat cu amestecul de lactoză şi glucoză. Pentru stimularea rezistenţei naturale a organismului animalelor cu scop de profilaxie a dispepsiei imunodeficitare la viţeii din perioada postnatală timpurie, s-a utilizat un amestec de compoziţie apiterapeutică cu lapte praf degresat, în proporţie de 1-2 g de componentă apiterapeutică la 100 g de lapte praf degresat.

Conform parametrilor organoleptici şi fizico-chimici, hrana imunostimulatoare pentru viţeii din perioada postnatală timpurie, formată dintr-un amestec de lapte praf degresat şi produse apicole (pulbere de albine moarte+puiet de trântori omogenizat cu amestec de lactoză şi glucoză), trebuie să respecte următoarele cerinţe şi norme (vezi tabelul 1 de mai jos).

Tabelul 1

Indicii organoleptici şi fizico-chimici ai hranei imunostimulatoare pentru viţeii din perioada postnatală timpurie

Denumirea indicilor Caracteristică şi norma Aspectul exterior şi culoare Pulbere albă omogenă cu o nuanţă crem uşoară Mirosul Specific Fracţia masică a umidităţii, %, nu mai mult 5,0±0,50 Fracţia masică a grăsimii, %, nu mai mult 1,5±0,15 Fracţia masică a proteinei, %, nu mai puţin 34,0±3,4 Fracţia masică a lactozei, %, nu mai puţin 50,0±5,0

Exemplul 2

Elaborarea procedeului de stimulare a rezistenţei naturale a organismului viţeilor pentru prevenirea dispepsiei imunodeficitare.

Pentru elaborarea schemei optime pentru prevenirea dispepsiei cu ajutorul hranei imunostimulatoare pe baza produselor apicole în condiţiile fermei Denişikov din regiunea Grodno, de la vacile de rasă Bălţat cu negru au fost selectate 70 de capete de viţei cu vârsta de o zi cu viabilitate redusă (cu un reflex slab de supt, depresie şi imunodeficienţă, confirmate prin studii de laborator), dintre care au fost formate conform principiului perechilor analogice 7 loturi de animale, câte 10 animale în fiecare. În acest caz, un lot a fost considerat martor, restul experimentale.

Animalele din lotul martor au fost întreţinute în condiţiile tehnologiei adoptate la fermă şi li s-a administrat suplimentar 1 litru de lapte praf degresat dizolvat (100 g lapte praf degresat+900 ml apă), oral, o dată pe zi. Viţeii din loturile experimentale au fost de asemenea întreţinuţi în condiţiile tehnologiei adoptate în fermă şi în acelaşi timp, li s-au administrat diverse doze de componentă apiterapeutică incluse în hrana imunostimulatoare conform schemei prezentate (vezi tabelul 2). În experienţă observaţiile după animale au fost efectuate până la vârsta de 30 de zile.

Tabelul 2

Schema experienţei la elaborarea compoziţiei optimale şi schemei la utilizare a hranei imunostimulatoare pentru profilaxia dispepsiei imunodeficitare la viţei

Loturi de animale Numărul de capete Metoda, doza componentului apiterapeutic şi frecvenţa administrării hranei Martor 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+1 litru de lapte praf degresat dizolvat (100 g lapte praf degresat+900 ml apă) per/cap la viţei, o dată pe zi. I 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei de o dată pe zi (1g de componentă apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere. II 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei, o dată pe zi (1,5 g de componentă apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere. III 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei, o dată pe zi (2 g de componentă apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere. IV 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei, de 2 ori pe zi (1 g de componenta apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere. V 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei, de 2 ori pe zi (1,5 g de componenta apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere. VI 10 Schema alăptării, adoptată la fermă+hrană imunostimulatoare orală, în doză de 1 litru per/cap la viţei, de 2 ori pe zi (2 g de componenta apiterapeutică la 100 g lapte praf degresat dizolvat) din prima zi până la a 30-a zi după naştere.

Introducerea diverselor doze ale componentei apiterapeutice în hrana imunostimulatoare în perioada postnatală timpurie în loturile experimentale a stimulat într-o măsură mai mare creşterea greutăţii vii şi a sporului mediu zilnic în comparaţie cu tineretul lotului martor (vezi tabelul 3).

Aşa cum se poate observa din tabelul 3, animalele tinere din loturile doi şi trei experimentale, care au primit hrana imunostimulare o dată pe zi, în doză de 1 litru per/cap la viţei cu un conţinut de componentă apiterapeutică, în doză de 1,5 g şi 2,0 g la 100 g de lapte praf degresat a depăşit toate celelalte loturi după productivitate.

Până la sfârşitul studiului, animalele tinere din aceste loturi au depăşit viţeii din lotul martor la sporul mediu zilnic cu 16,7-17,5%.

Tabelul 3

Dinamica masei vii şi a sporurilor zilnice medii la viţeii experimentali (n = 70)

Indicii Loturile de animale Martor I II III IV V VI ±m ±m ±m ±m ±m ±m ±m Masa viţeilor, kg: La naştere 30,90± 0,23 30,90± 0,23 31,00± 0,21 30,70± 0,26 31,20± 0,39 31,10± 0,35 31,10± 0,31 La finalul experienţei 42,30± 0,50 43,70± 0,21* 44,30± 0,50* 44,10± 0,72 43,80± 0,68 43,10± 0,66 44,20± 0,65* Sporul mediu zilnic, g 380,01± 12,37 426,65± 6,67** 443,32± 11,17** 446,66± 18,73* 420,00± 17,36 400,01± 11,11 436,68± 18,88*

Notă: - nivelul de semnificaţie al criteriului de autenticitate în raport cu lotul martor

*P <0,05, ** P <0,01.

Aparent, efectul pozitiv maxim din utilizarea dozei de hrană imunostimulatoare studiată conţinând în componenţa sa 1,5-2,0 g de component apiterapeutic a fost obţinut datorită unei mai bune digestibilităţi a utilizării nutrienţilor în raţie şi a îmbunătăţirii proceselor de asimilare (vezi tabelul 4).

Tabelul 4

Eficienţa profilactică a utilizării hranei imunostimulatoare la viţeii cu dispepsie (n = 70)

Indicii Loturile Martor I II III IV V VI Numărul animalelor în lot, capete 10 10 10 10 10 10 10 S-au îmbolnăvit viţei, capete 10 2 0 0 0 0 0 S-au îmbolnăvit viţei, % 100 20 0 0 0 0 0 Durata medie a maladiei, zile 7,8±0,3 4,6±0,3 0 0 0 0 0 Au murit, capete 3 0 0 0 0 0 0 Mortalitatea, % 30 0 0 0 0 0 0 Siguranţă,% 70 100 100 100 100 100 100

La evaluarea stării clinice a animalelor cu viabilitate redusă din loturile experimentale s-a constatat că maladia nu a apărut la ele, cu excepţia animalelor din primul lot experimental, în care a evoluat într-o formă mai uşoară, fără modificări sistemice vizibile. Durata maladiei a fost de 4,6 zile. La viţei a fost observată o uşoară suprimare a stării generale, o scădere a apetitului, temperatura organismului animalelor a rămas în cadrul normei fiziologice, mişcările intestinale frecvente, fecalele au fost lichide, în unele cazuri cu un amestec de mucus.

La animalele infectate cu dispepsie din lotul martor, cărora nu li s-a administrat hrană imunostimulatoare, dispepsia a fost acută şi s-a caracterizat prin creşterea inhibiţiei, scăderea poftei de mâncare şi creşterea temperaturii corpului cu 0,5-1,0°C. La viţei a existat o creştere a peristaltismului tractului gastro-intestinal, defecaţie involuntară constantă, fecale lichide, de culoare galbenă cu un amestec de mucus, durata maladiei a fost de 7,8 zile.

Schema propusă a contribuit la creşterea siguranţei animalelor până la 100%.

Exemplul 3

Studiul influenţei hranei imunostimulatoare la profilaxia dispepsiei imunodeficitare la viţei.

Rezultatele cercetării au demonstrat că utilizarea hranei imunostimulatoare în raţie la viţei cu viabilitate redusă a contribuit la activarea proceselor oxidare-reducere şi metabolice, a asigurat formarea mai intensă a factorilor celulari de apărare nespecifică a organismului animalelor cu sporirea creşterii şi dezvoltării. Parametrii hematologici ai sângelui la viţeii experimentali cu viabilitate redusă, trataţi cu diverse doze ale componentei apiterapeutice în componenţa hranei imunostimulatoare sunt prezentaţi în tabelul 5.

Tabelul 5

Parametrii hematologici ai sângelui la viţeii experimentali (n = 70)

Lotul animalelor Perioada cercetării Indicii eritrocite, 1012/l leucocite, 109/l hemoglobina, g/l ±m ±m ±m Martor La începutul experienţei 6,93±0,25 6,21±0,33 103,50±4,65 La finalul experienţei 7,24±0,17 6,98±0,30 94,60±2,40 I La începutul experienţei 7,59±0,30 7,04±0,22 110,70±4,90 La finalul experienţei 7,98±0,21* 7,40±0,32 99,80±2,33 II La începutul experienţei 7,11±0,36 6,76±0,27 99,40±4,04 La finalul experienţei 8,57±0,29** 7,73±0,33 109,30±3,30** III La începutul experienţei 6,63±0,29 7,22±0,25 95,80±4,12 La finalul experienţei 8,49±0,23** 7,21±0,42 104,20±2,29* IV La începutul experienţei 7,16±0,31 7,14±0,29 104,6±3,34 La finalul experienţei 8,23±0,29* 7,34±0,38 106,80±4,11* V La începutul experienţei 6,88±0,28 6,87±0,35 106,00±4,89 La finalul experienţei 8,15±0,31* 7,56±0,30 103,30±4,26 VI La începutul experienţei 6,79±0,27 7,19±0,36 103,10±4,12 La finalul experienţei 8,30±0,32* 7,71±0,33 104,80±5,03

Notă: - nivelul de semnificaţie al criteriului de autenticitate în raport cu lotul martor

* P <0,05, **P <0,01.

Rezultatele testelor parametrilor sângelui de la viţei au arătat că la începutul experienţei concentraţia de eritrocite la viţeii cu viabilitate redusă a lotului martor şi a loturilor experimentale a fost aproximativ la acelaşi nivel şi a constituit: eritrocite 6,63-7,59x1012/l şi leucocite 6,21-7,22x109/l. Concentraţia de hemoglobină la animalele din loturile martor şi experimentale a fost de 103,10-110,70 g/l.

Studiul compoziţiei hematologice a sângelui a arătat că organismul viţeilor a răspuns activ la administrarea compuşilor biologici activi prin creşterea intensităţii proceselor de oxidare-reducere.

Numărul maxim şi autentic de eritrocite şi hemoglobină a fost observat în sânge la viţeii din cel de-al doilea lot experimental, care a primit hrana imunostimulatoare în doză de 1 litru per capete la viţei, cu un conţinut de componentă apiterapeutică în doză de 1,5 g la 100 g de lapte praf degresat, o dată pe zi şi a fost mai mare ca lotul martor, respectiv cu 18,4% (P <0,01) şi 15,5% (P <0,01). Tendinţa identificată se referă în mod egal la o creştere a conţinutului de leucocite.

Până la finalul studiilor experimentale, conţinutul de leucocite din sânge la animalele din cel de-al doilea lot experimental a fost de asemenea cel mai mare şi a crescut cu 10,7% în comparaţie cu viţeii din lotul martor, cu toate acestea, creşterea stabilită a avut un caracter de tendinţă. O creştere marcată a concentraţiei de hemoglobină a fost observată în alte loturi experimentale.

Conţinutul eritrocitelor, hemoglobinei şi al leucocitelor din sânge la animalele din loturile experimentale I, III, IV, V şi VI a crescut în comparaţie cu viţeii din lotul martor cu 10,2-17,3%, 5,5-12,9% şi, respectiv 3,3-10,5%.

În tabelul 6 sunt prezentate rezultatele studiului concentraţiei proteinelor totale şi fracţiilor proteice în serul sangvin al viţeilor cu viabilitate redusă, primind diverse doze de componentă apiterapeutică în hrana imunostimulatoare pentru prevenirea dispepsiei.

Rezultatele studiilor privind metabolismul proteic a arătat că la începutul experienţei, concentraţia proteinei totale în serul sanguin al animalelor cu viabilitate redusă al lotului martor şi ale loturilor experimentale au fost aproximativ la acelaşi nivel cu fluctuaţii neesenţiale şi au constituit 48,00-58,33 g/l.

Conţinutul de albumină şi globulină a fost aproximativ la acelaşi nivel şi a constituit 27,82-31,90 g/l şi, respectiv 20,07-28,74 g/l (vezi tabelul 6).

Tabelul 6

Parametrii biochimici ai sângelui la viţeii experimentali (n = 70)

Lotul animalelor Perioada cercetării Indicii proteinele totale, g/l albumine, g/l globuline, g/l ±m ±m ±m Martor La începutul experienţei 52,34±1,27 31,04±0,92 21,30±1,61 La finalul experienţei 56,23±1,52 30,70±1,22 25,53±1,91 I La începutul experienţei 58,33±1,80 29,59±1,05 28,74±2,19 La finalul experienţei 63,38±1,42** 33,67±1,15 29,71±1,77 II La începutul experienţei 50,33±1,37 30,26±0,84 20,07±1,68 La finalul experienţei 64,10±1,62** 36,27±0,93** 27,83±1,22 III La începutul experienţei 48,00±1,34 27,82±0,84 20,18±1,70 La finalul experienţei 63,10±2,01* 35,15±0,94* 27,95±2,25 IV La începutul experienţei 51,62±1,79 30,22±0,92 21,40±1,32 La finalul experienţei 63,61±1,97* 35,01±1,52* 28,61±0,80 V La începutul experienţei 54,83±1,22 31,90±1,38 22,94±1,32 La finalul experienţei 63,27±2,19* 33,89±1,48 29,05±0,90 VI La începutul experienţei 53,52±1,37 31,26±0,88 22,26±1,11 La finalul experienţei 62,99±2,09* 34,18±1,38 28,81±1,39

Notă: Nivelul de semnificaţie al criteriului de autenticitate în raport cu grupul de control

*P <0,05,** P <0,01.

După cum se poate observa din datele din tabelul 6, la animalele celui de-al doilea lot experimental, care au primit hrana imunostimulatoare în doză de 1 litru per capete la viţei cu un conţinut de componentă apiterapeutică în doză de 1,5 g la 100 g de lapte praf degresat o dată pe zi, la finalul studiilor concentraţia proteinei totale şi albumină în serul din sânge a crescut respectiv cu 14% şi 18,1% (P <0,01), comparativ cu lotul martor. Concentraţia proteinei totale în serul din sânge la animalele din loturile I, III, IV, V şi VI experimentale a crescut respectiv cu 12,7% (P <0,01), 12,2% (P <0,05), 13,1% (P <0,05), 12,5% (P <0,05) şi 12,0% (P <0,05) şi s-a majorat până la 63,10-63,61 g/l faţă de 56,23 g/l în lotul martor. Conţinutul de albumină a crescut respectiv cu 9,7%, 14,5% (P <0,01), 14% (P <0,05), 10,4% şi, respectiv11,4% comparativ cu lotul martor.

Modificările dezvăluite indică, aparent, o asimilare mai completă şi de înaltă calitate a proteinelor din lapte din organismul animalelor care au primit hrană imunostimulatoare la o doză de 1 litru per/cap la viţei cu un conţinut de componentă apiterapeutică de 1,5 g la 100 g de lapte praf degresat o dată pe zi.

Rezultatele studiului nivelului de rezistenţă naturală a organismului viţeilor cu viabilitate redusă, primind diverse doze de componentă apiterapeutică a hranei, au arătat că utilizarea hranei imunostimulatoare a contribuit la o creştere a protecţiei celulare şi umorale a organismului animal (vezi tabelul 7).

Tabelul 7

Indicatori de apărare celulară şi umorală a organismului viţeilor experimentali (n = 70)

Lotul animalelor Perioada cercetării Indicii Activitatea fagocitară, % Activitatea bactericidă,% Activitatea lizozimelor, % Activitate complementară, % ±m ±m ±m ±m Martor începutul 41,70±1,27 34,48±1,57 16,52±0,39 1,86±0,11 finalul 45,50±1,49 52,17±1,56 17,51±0,34 4,48±0,15 I începutul 42,40±1,21 34,70±1,52 16,35±0,31 1,93±0,10 finalul 49,40±1,46 58,57±1,64* 18,30±0,48 5,28±0,21** II începutul 40,30±1,14 35,21±1,71 17,15±0,41 2,19±0,11 finalul 52,30±1,28** 60,48±1,80** 18,97±0,31** 5,42±0,24** III începutul 41,80±1,08 33,62±1,61 16,80±0,48 2,22±0,15 finalul 51,10±1,18* 56,41±2,15 18,67±0,49 5,24±0,23* IV începutul 41,60±1,32 27,39±1,37 21,81±1,16 2,06±0,13 finalul 50,30±1,75 55,81±2,09 17,81±0,52 4,89±0,19 V începutul 42,20±1,41 34,68±1,75 19,91±0,92 1,97±0,10 finalul 49,00±1,21 56,93±1,80 17,06±0,50 4,15±0,21 VI începutul 40,80±1,26 29,37±1,19 20,98±0,94 1,79±0,12 finalul 51,50±1,37* 54,05±2,21 16,71±0,41 4,10±0,15

Notă: Nivelul de semnificaţie al criteriului de autenticitate în raport cu lotul martor

*P <0,05, **P <0,01.

Cea mai accentuată creştere a activităţii fagocitiare a fost observată la animalele din cel de-al doilea lot experimental, care a primit hrana imunostimulatoare o dată pe zi, în doză de 1 litru per/cap la viţei cu un conţinut de componentă apiterapeutică de 1,5 g la 100 g de lapte praf degresat. Viţeii din acest lot au depăşit cu 14,9% (P <0,01) lotul martor după acest indicator. De asemenea, rezultatele prezentate în tabelul 7 indică faptul că hrana imunostimulatoare sporeşte parametrii de activitate bactericidă, lizozimă şi complementară a serului sanguin. Cea mai pronunţată şi autentică creştere a indicatorilor factorilor umorali de apărare a organismului a fost observată la viţeii din cel de-al doilea lot experimental. Deci, indicatorii activităţii bactericide al serului sanguin din cel de-al doilea lot experimental de viţei au depăşit aceşti indicatori ai lotului martor cu 16,0% (P <0,01), iar indicatorii activităţii lizozime şi complementare cu 8,3% (P <0,01) şi, respectiv cu 21,0% (P <0,01).

Cei mai buni parametri hematologici, biochimici şi imunologici ai animalelor din cel de-al doilea lot experimental au fost în concordanţă cu majorarea creşterii şi mai mult a rezistenţei organismului animalelor.

Astfel, alăptarea viţeilor cu hrană imunostimulatoare pe bază de produse apicole (pulbere de albine moarte+puiet de trântori omogenizat cu un amestec de lactoză şi glucoză) şi lapte praf degresat asigură creşterea activităţii animalelor, majorarea conţinutului de eritrocite, hemoglobină şi proteine totale din sânge. Aceste modificări ale compoziţiei sângelui la viţei indică normalizarea unui număr de procese biochimice în organism, o creştere a cantităţii de oxigen consumat şi în general, asupra efectului benefic al remediului asupra organismului la viţei.

1. RU 2033798 C1 1995.04.30

2. RU 2098108 C1 1997.12.10

3. RU 2145228 C1 2000.02.10

4. MD 889 B1 1997.12.31

5. MD 2755 F1 2005.05.31

6. MD 3360 F1 2007.07.31

Claims (1)

1. Metodă de profilaxie a dispepsiei imunodeficitare la viţei, care include hrănirea viţeilor nou-născuţi cu un amestec ce conţine, la 1 L: lapte praf degresat - 100 g, produs apiterapeutic - 1,0-2,0 g, apă la temperatura de 38-40°C - restul, în doză de 1000,0 ml/cap o dată pe zi, timp de 30 de zile, totodată produsul apiterapeutic conţine, în raport de 3:1, pulbere de albine moarte şi un amestec, obţinut prin omogenizarea în raport de 1:6 a larvelor de trântori cu lactoză şi glucoză, luate în părţi egale.