MD1339Y - Metodă de pronostic al riscului de deces la pacienţi cu sindrom cardiorenal de tip 2 şi insuficienţă cardiacă cu fracţia de ejecţie intermediară şi redusă - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la cardiologie şi nefrologie.Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează examenul clinic şi paraclinic, unde se determină nivelul cistatinei C serice (CYS) şi nivelul hemoglobinei (HB), se estimează rata filtrării glomerulare utilizând formula simplă în baza cistatinei C (RFG100/cys), se determină severitatea insuficienţei cardiace (IC), se efectuează examenul ecocardiografic cu aprecierea disfuncţiei ventriculului stâng, se determină gradul de mobilitate a pacientului (MOB), durata bolii cardiovasculare (DBCV) şi prezenţa stresului emoţional (STRESS), iar funcţia discriminantă (F) se calculează conform formulei:F= - 0,552 - 0,601 · RFG100/cys - 0,633 · STRESS + 1,921 · MOB + 1,450 · CYS - 0,054 · DBCV - 0,019 · HB + 0,503 · IC;în cazul în care F > 0 se pronosticheaza un risc crescut de deces, iar F < 0 - un risc scăzut de deces.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la cardiologie şi nefrologie.

Numeroase sisteme de organe sunt strâns conectate între ele. În normă, aceasta conexiune ajută la menţinerea homeostaziei şi funcţionării optime a organismului uman. În patologie, însă, organul afectat poate iniţia şi perpetua disfuncţii structurale şi funcţionale în alte organe, cu care se află în conexiune. Astfel, afecţiunile cardiace şi cele renale frecvent coexistă la acelaş pacient în faza acută sau cronică. Studiile observaţionale şi clinice au reuşit să demonstreze că bolile cardiace acute/cronice pot contribui direct la agravarea acută/cronică a bolii renale şi invers.

Impactul sindromului cardiorenal asupra pronosticului este demonstrat de multiple studii. Majoritatea cercetătorilor au descris creşterea mortalităţii, accidentelor vasculare şi ratei de respitalizare la pacienţii cardiaci cu afectare renală concomitentă. Arous Salim (2017) a studiat prevalenţa sindromului cardiorenal tip 2 şi mortalitatea acestor pacienţi, însă fără identificarea parametrilor ce ar putea determina prognosticul nefavorabil [1].

Raquel Pimienta González, (2016) în referinţă remarcă valoarea prognostică a afectării renale de diferit grad la pacienţi cu infarct miocardic şi insuficienţă cardiacă acută, utilizând datele anamnestice, patologiile concomitente, parametrii ecocardiografici, indicele masei corporale şi revascularizarea percutană. Curbele supravieţuirii au fost estimate utilizând metoda Kaplan-Meier şi comparat de testul Mantel. Efectul covariaţional a fost evaluat utilizând modelul de regresie Cox [2].

Deşi Gonzalez a elaborat 4 modele de predicţie a mortalităţii, cercetarea sa s-a axat pe pacienţii cu insuficienţă cardiacă acută, deci sindrom cardiorenal tip 1. Această metodă nu permite pronosticarea impactului afectării renale la pacienţi cu insuficienţă cardiacă cronică (a sindromului cardiorenal tip 2). Până la acest moment nu sunt studii care ar fi evaluat pronosticul impactului sindromului cardiorenal tip 2 la pacienţii cu insuficienţă cardiacă cronică.

Matematic problema fiind formalizată se reduce la deducerea unei reguli, criteriu de discriminare, în baza analizei datelor a două selecţii: pacienţi care nu au suportat afectare renală şi pacienţi care au dezvoltat sindrom cardiorenal tip 2. Folosirea analizei discriminante în analiza datelor statistice ne-a permis să deducem funcţia discriminantă propusă mai jos şi care este pusă în esenţa metodei de pronosticare.

Problema pe care o rezolvă invenţia este obiectivizarea metodei de pronosticare a evoluţiei sindromului cardiorenal tip 2 în insuficienţă cardiacă cronică cu fracţie de ejecţie intermediară sau redusă (≤49%) pentru o monitorizare mai strictă a pacienţilor cu risc crescut.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează examenul clinic şi paraclinic, unde se determină nivelul cistatinei C serice (CYS) şi nivelul hemoglobinei (HB), se estimează rata filtrării glomerulare utilizând formula simplă în baza cistatinei C (RFG100/cys), se determină severitatea insuficienţei cardiace (IC), se efectuează examenul ecocardiografic cu aprecierea disfuncţiei ventriculului stâng, se determină gradul de mobilitate a pacientului (MOB), durata bolii cardiovasculare (DBCV) şi prezenţa stresului emoţional (STRESS), iar funcţia discriminantă (F) se calculează conform formulei:

F= - 0,552 - 0,601 · RFG100/cys - 0,633 · STRESS + 1,921 · MOB + 1,450 · CYS - 0,054 · DBCV - 0,019 · HB + 0,503 · IC;

în cazul în care F > 0 se pronosticheaza un risc crescut de deces, iar F < 0 - un risc scăzut de deces.

Rezultatul constă în creşterea exactităţii pronosticării evoluţiei nefavorabile spre evenimente fatale în evoluţia insuficienţei cardiace cu sau fără disfuncţie renală, datorită utilizării în metoda dată a parametrilor paraclinici suplimentari.

Avantajul constă în sporirea exactităţii şi obiectivizării pronosticării evoluţiei nefavorabile a afectării renale la pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Metoda propusă permite depistarea precoce a bolnavilor cu risc sporit de deces, fapt ce impune o atenţie sporită pentru această categorie de pacienţi cu corijare la timp a programului terapeutic.

La etapa iniţială s-a colectat anamneza (aprecierea duratei patologiei cardiovasculare, prezenta stresului) şi s-a efectuat examenul clinic primar (inclusiv aprecierea gradului mobilităţii pacientului şi severitatea insuficienţei cardiace), examenul ecocardiografic cu documentarea disfuncţiei ventriculului stâng (fracţia de ejecţie ≤49%) şi aprecierea creatininei serice, a cistatinei C şi determinarea RFG100/cys utilizând formula simplă în baza cistatinei C: 100/cistatina C.

Verificarea funcţiei discriminante s-a efectuat la un lot de 170 de pacienţi cu diagnosticul - insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie intermediară sau redusă, apreciindu-se evoluţia clinică cu diferit grad de afectare renală pe parcursul a 6 luni. Risc scăzut de deces a fost considerat în cazul în care F < 0 şi risc crescut dacă F > 0.

Conform datelor prezentate în tabel, asteptam rezultat favorabil la 117 (68,82%) dintre pacienţi, în mod real însă, după 6 luni de monitorizare au supravieţuit 141 de pacienţi. Acest fenomen poate fi explicat prin creşterea respitalizării şi aderenţei la tratament a pacienţilor cu risc crescut.

Tabel

Rezultatul real Rezultatul aşteptat Favorabil Nefavorabil Total Favorabil, persoane (%) 111 (78,72 %) 30 (21,28%) 141 (100%) Nefavorabil, persoane (%) 6 (20,69%) 23 (79,31%) 29 (100%) Total, persoane (%) 117(68,82%) 53 (31,18%) 170 (100%)

Drept indicaţie pentru utilizarea acestei metode constituie depistarea pacienţilor cu risc sporit de deces în scopul întocmirii unei tactici precoce de monitorizare şi tratament. Contraindicaţii pentru utilizarea acestei metode nu sunt.

Exemple concrete de realizare

Exemplul 1

Pacientul B., 58 ani, s-a internat în secţia Cardiologie SCM „Sf.Treime” în stare de gravitate medie, fiind stabilit diagnosticul de insuficienţă cardiacă CF IV NYHA cu afectarea funcţiei renale. A fost aplicată metoda propusă de cercetare. În urma investigaţiilor efectuate s-au obţinut următoarele rezultate: RFG100/cys = 1 (rata estimată a filtrării glomerulare 49,8 ml/min)); STRESS = 1; MOB = 3; CYS = 2,01 mg/dl; DBCV = 1 an; IC = 3; HB = 112 mmHg. Valoarea calculată a funcţiei discriminante este de F = 1,6135, adică F>0, ceea ce permite pronosticarea unei evoluţii nefavorabile a maladiei, după 6 luni a survenit decesul pacientului, ceea ce demonstrează coincidenţa pronosticului cu rezultatul clinic favorabil.

Exemplul 2

Pacientul A., 60 ani, s-a internat în secţia Cardiologie SCM „Sf.Treime” în stare de gravitate medie, stabilindu-se diagnosticul insuficienţă cardiacă CF III NYHA fără afectarea funcţiei renale. A fost aplicată metoda propusă de cercetare. S-au obţinut următoarele rezultate: RFG100/cys = 2 (rata estimată a filtrării glomerulare 77,52 ml/min)); STRESS = 1; MOB = 3; CYS = 1,29 mg/dl; DBCV = 15 ani; IC = 3; HB = 113 mmHg.

Valoarea calculată a funcţiei discriminante este de F = -1,31, adică F<0, ceea ce permite pronosticarea unei evoluţii favorabile a maladiei. Metoda aplicată a demonstrat coincidenţa pronosticării cu rezultatul real la 6 luni de supraveghere.

Exemplul 3

Pacienta B., 85 ani, la internare - starea de gravitate medie, stabilindu-se diagnosticul insuficienţă cardiacă CF IV NYHA cu afectarea funcţiei renale. A fost aplicată metoda propusă de cercetare. S-au obţinut următoarele rezultate: RFG100/cys = 1 (rata estimată a filtrării glomerulare 47,62 ml/min)); STRESS = 2; MOB = 1; CYS = 2,1 mg/dl; DBCV = 25 ani; IC = 4; HB = 105 mmHg. Valoarea calculată a funcţiei discriminante este de F = 3,77, adică F>0, fapt care permite pronosticarea la această pacientă a unei risc crescut de deces. În realitate monitorizarea strictă cu corecţia atentă a medicaţiei, respitalizarea până la 6 luni au rezultat cu o ameliorare evidentă a stării.

Prin urmare, originalitatea acestei metode de pronosticare a riscului de deces la pacienţi cu sindrom cardiorenal tip 2 şi insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie intermediară şi redusă constă în faptul că având la bază datele obţinute pe parcurs a 6 luni de supraveghere a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cu sau fără disfuncţie renală permite depistarea precoce a bolnavilor cu risc sporit de deces, fapt ce impune o atenţie sporită pentru această categorie de pacienţi cu corijare la timp a programului terapeutic.

1. Salim A., Benouna M.G., Mourid M., Habbal R. Cardiorenal Syndrome Type 2: A Strong Prognostic Factor of Survival. International Journal of Cardiovascular Sciences, 2017, No. 30(5), p. 425-432

2. Gonza ́lez P., Comba C., Esteban R., Sa ́nchez A., Afonso A., Pe ́rez R, et al. Incidence, Mortality and Positive Predictive Value of Type 1 Cardiorenal Syndrome in Acute Coronary Syndrome. PLoS ONE, 2016, No. 11 (12), e0167166, doi:10.1371/journal.pone.0167166

Claims (1)

1. Metodă de pronostic al riscului de deces la pacienţi cu sindrom cardiorenal de tip 2 şi insuficienţă cardiacă cu fracţia de ejecţie intermediară şi redusă, care constă în aceea că se efectuează examenul clinic şi paraclinic, unde se determină nivelul cistatinei C serice (CYS ) şi nivelul hemoglobinei (HB), se estimează rata filtrării glomerulare utilizând formula simplă în baza cistatinei C (RFG100/cys), se determină severitatea insuficienţei cardiace (IC), se efectuează examenul ecocardiografic cu aprecierea disfuncţiei ventriculului stâng, se determină gradul de mobilitate a pacientului (MOB), durata bolii cardiovasculare (DBCV) şi prezenţa stresului emoţional (STRESS), iar funcţia discriminantă (F) se calculează conform formulei:

   F= - 0,552 - 0,601 · RFG100/cys - 0,633 · STRESS + 1,921 · MOB + 1,450 · CYS - 0,054 · DBCV - 0,019 · HB + 0,503 · IC;

   unde:

   RFG100/cys - estimarea ratei filtrării glomerulare utilizând formula simplă în baza cistatinei C, unde: 1 - pentru valori < 60 ml/min, 2 - pentru valori ≥ 60 ml/min;

   MOB - gradul de mobilitate a pacientului, unde: 1 - imobilizat; 2 - se deplasează cu dificultate (prin casa); 3 - dificultate medie de deplasare (mergea pînă la piaţă, farmacie); 4 - activ;

   CYS- nivelul cistatinei C serice, mg/dl;

   DBCV - durata bolii cardiovasculare, ani;

   IC- insuficienţă cardiacă, unde: 2 - pentru gradul II, 3 - pentru gradul III, 4 - pentru gradul IV;

   STRESS - stres emoţional, unde: 1 - prezent, 2 - absent;

   HB- nivelul hemoglobinei, g/l,

   în cazul în care F > 0 se pronosticheaza un risc crescut de deces, iar F < 0 - un risc scăzut de deces.