MD1144Z - Procedeu de creştere a puilor broiler - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la avicultură, şi anume la un procedeu de creştere a puilor broiler.Procedeul, conform invenţiei, prevede furajarea puilor broiler pe parcursul perioadelor de iniţiere, creştere şi finisare, câte 14 zile în fiecare, cu nutreţ ce conţine, în % mas.: în perioada de iniţiere: porumb - 49,3, grâu - 12,7…13,7, şrot de soia - 22,2, şrot de floarea-soarelui - 6,1, ulei de soia - 2,5, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5; în perioada de creştere: porumb - 49,1, grâu - 22,0, şrot de soia - 13,5…14,5, şrot de floarea-soarelui - 7,0, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5; în perioada de finisare: porumb - 49,1, grâu - 23,0, şrot de soia - 15,0…16,0, şrot de floarea-soarelui - 4,5, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5, totodată se utilizează făină de pene obţinută prin fermentare şi extrudare.

Description

Invenţia se referă la avicultură, şi anume la un procedeu de creştere a puilor broiler, în care

nutreţurile combinate complete sunt utilizate în industria furajelor pentru păsări sau direct la fabricile avicole.

Procedeul de creştere a puilor broiler asigură o sporire a productivităţii puilor broiler prin includerea în componenţa nutreţurilor combinate pentru păsări a făinii de pene pe perioadele de creştere, totodată s-a majorat masa vie şi sporul mediu zilnic, s-a îmbunătăţit randamentul la sacrificare şi calitatea cărnii odată cu micşorarea consumului de furaje şi a sinecostului producţiei, obţinându-se un venit condiţionat.

Sunt cunoscute mai multe procedee de creştere a puilor broiler. Totodată, în tehnologiile intensive de întreţinere a păsărilor, furajarea echilibrată constituie un factor decisiv în obţinerea unei productivităţi sporite. Obiectivul prezentei invenţii constă în suplinirea nutreţului combinat destinat puilor broiler cu făină de pene - un produs cu un conţinut de proteină ridicat, obţinut prin fermentare şi extrudare cu scopul de a mări masa vie a păsărilor şi a reduce cheltuielile de producţie.

Este cunoscut faptul că furajarea puilor broiler cu nutreţ combinat cu un conţinut scăzut de proteină reduce rezistenţa acestora la boli, creşterea şi dezvoltarea acestora şi măreşte cheltuielile de nutreţ pentru producerea cărnii de pui. Este unanim acceptată ideea că o creştere a nivelului de proteină din nutreţuri are drept urmare o îmbunătăţire a calităţii cărnii de pui [Summers J. D. Yield and composition of edible meat from male broilers as influenced by dietary protein level and aminoacid supplementation. Canadian Journal of Animal Science 68, 241-248].

Principala şi cea mai eficientă sursă de proteine din hrana păsărilor este făina de peşte, care în Republica Moldova este importată. În plus, volumul producţiei sale în fiecare an se reduce odată cu creşterea cererii, preţul acestui produs pentru ultimul an în Europa a crescut de aproape două ori, ceea ce impune găsirea de surse proteice alternative. O rezervă semnificativă pentru reconstituirea proteinei este făina de pene, care conţine până la 85…88% proteină. Însă proteina din făina de pene este prezentată de cheratină, care în tratamentul convenţional are o disponibilitate redusă.

Este cunoscut procedeul de creştere a păsărilor cu reducerea costului reţetelor de nutreţ combinat şi utilizarea raţională a deşeurilor secundare de la prelucrarea păsărilor, şi anume a penelor şi pufului, care se recomandă să se utilizeze ca produs proteic din pene (PPP), pentru înlocuirea a 60% făină de peşte în nutreţul combinat destinat prepeliţelor de la 1 până la a 36-a zi de creştere şi înlocuirea 100% a făinii de peşte de la a 24-a până la a 38-a zi de creştere cu utilizarea produsului proteic făinii de pene pentru înlocuirea 30% de făină de peşte în nutreţul combinat destinat puilor broiler de la 1 până la a 38-a zi de creştere şi 100% făină de pene de la a 22-a până la a 38-a zi de creştere. În conformitate cu rezultatele cercetărilor obţinute în acest experiment, analizând masa vie a puilor broiler la vârsta de 28 de zile, chiar şi cu înlocuirea deplină a făinii de peşte cu făină de pene raţia nu a afectat creşterea păsărilor. În mod clar inhibarea creşterii masei vii a avut loc în perioada cuprinsă între 28 şi 38 de zile. Costul nutreţului consumat per 1 kg spor în unul din loturi a scăzut cu 8,7% [1].

Este cunoscut procedeul de utilizare a unui produs, obţinut în urma hidrolizei penelor de pasăre, în combinaţie cu o sursă de carbohidraţi în alimentaţia păsărilor [2].

Cea mai apropiată soluţie este procedeul de furajare a puilor broiler folosind în raţie făină de pene hidrolizată, unde înlocuirea fainii de peşte cu făină de pene a fost efectuată în conformitate cu masa vie a păsărilor. Înlocuirea a 30% din făină de peşte cu făină de pene reduce costul hranei consumate per 1 kg spor cu 5,0%, fără degradarea valorilor zootehnice, iar o înlocuire de 50% cu făină de pene creşte costul furajelor cu 1,4%, la înlocuirea 100%, reducerea preţului de cost a furajelor este de 1,8%, însă scade randamentul de carne cu 5,3 şi 4,4%, respectiv [3].

Dezavantajele acestor procedee constă în aceea că furajarea puilor broiler se face cu nutreţ combinat în care făina de peşte se înlocuieşte cu cea de pene preparată prin metoda hidrotermică de hidroliză a penelor, care nu are un impact economic pozitiv asupra eficienţei creşterii puilor broiler.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în majorarea eficienţei creşterii puilor broiler cu utilizarea furajării cu nutreţuri combinate echilibrate şi digestibilitate sporită datorită făinii de pene, obţinută prin fermentare şi extrudare.

Procedeul, conform invenţiei, prevede furajarea puilor broiler pe parcursul perioadelor de iniţiere, creştere şi finisare, câte 14 zile fiecare, cu nutreţ ce conţine, în % mas.: în perioada de iniţiere: porumb - 49,3, grâu - 12,7…13,7, şrot de soia - 22,2, şrot de floarea-soarelui - 6,1, ulei de soia - 2,5, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5, în perioada de creştere: porumb - 49,1, grâu - 22,0, şrot de soia - 13,5…14,5, şrot de floarea-soarelui - 7,0, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5, în perioada de finisare: porumb - 49,1, grâu - 23,0, şrot de soia - 15,0…16,0, şrot de floarea-soarelui - 4,5, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7 şi făină de pene - 1,5…2,5, totodată se utilizează făină de pene obţinută prin fermentare şi extrudare.

Programul alimentar aplicat a fost bazat pe perioade: iniţiere (starter) (de la 1 până la 14 zile de vârstă), de creştere (grower) (de la 14 până la 28 de zile) şi finală (finisher) (de la 28 până la vârsta de 42 zile).

Procedeul permite sporirea productivităţii puilor broiler în cazul suplinirii nutreţului combinat cu făină de pene de 1,5 şi 2,5% respectiv: a masei vii cu 3,09% şi 0,75%, a sporului mediu zilnic pe perioada experimentală în medie cu 3,20% şi 0,74%, micşorând consumul specific de nutreţ cu 2,36 şi 5,88%, mărind randamentul cu 0,96 şi 3,30% la sacrificare şi asigurând creşterea eficienţei economice la nivel de 3,15 şi 2,80 lei/cap.

Exemplu de realizare a invenţiei

Pui broiler de aceeaşi vârstă au fost repartizaţi randomizat în 5 loturi (un lot martor şi patru loturi experimentale (LM, LE1, LE2, LE3 şi LE4), [Александров В. А. Методика проведения научных исследований на сельскохозяйственной птице. Москва, 1988, р. 24], câte 20 capete în lot, fiind cazaţi în acelaşi adăpost, în aceleaşi condiţii de mediu, beneficiind de aceleaşi condiţii de alimentaţie [Калашников А. П. и др. Нормы и рационы кормления сельскохозяйственных животных. Справочник, Москва, Россельхозакадемия, 2003, р. 456], (tab.1).

Tabelul 1

Schema experienţei

Loturi Numărul de capete Particularităţi de furajare LM 20 Nutreţ combinat de bază (NCB) cu faină de peşte, 1,0…1,5% LE1 20 NCB + 1,5% făină de pene LE2 20 NCB + 2,5% făină de pene LE3 20 NCB + 3,5% făină de pene LE4 20 NCB + 4,5% făină de pene

Experimentul a avut o durată de 42 zile divizată în trei perioade: perioada de iniţiere, de creştere şi de finisare, la fel şi alimentaţia puilor a fost împărţită în trei perioade.

Greutatea corporală apreciată la cele cinci loturi în perioada de iniţiere a fost de 287,04 g la LM şi de 292,41, 292,00, 285,75 şi 284,79 g corespunzător la LE1, LE2, LE3 şi LE4; în perioada de creştere - 661,22, 660,07, 652,77, 640,85 şi 638,53 g, iar la finele perioadei de finisare aceasta a fost de 1869,70 g la LM şi de 1927,55, 1893,75, 1819,10 şi 1812,50 g la LE1, LE2 , LE3 şi LE4. Includerea făinii de pene în raţie a favorizat creşterea masei vii a păsărilor (tab. 3).

Tabelul 2

Structura reţetelor de nutreţuri combinate pe perioadele experimentale, %

Ingrediente LM Ingrediente LE1 LE2 LE3 LE4 Perioada de iniţiere Porumb 49,3 Porumb 49,3 49,3 49,3 49,3 Grâu 12,9 Grâu 13,7 12,7 12,7 11,7 Şrot de soia 22,2 Şrot de soia 22,2 22,2 21,2 21,2 Şrot de floarea-soarelui 7,1 Şrot de floarea- soarelui 6,1 6,1 6,1 6,1 Faină de peşte 1,5 Faină de pene 1,5 2,5 3,5 4,5 Ulei de soia 2,5 Ulei de soia 2,5 2,5 2,5 2,5 Premix 2,0 Premix 2,0 2,0 2,0 2,0 Cretă 2,5 Cretă 2,7 2,7 2,7 2,7 Perioada de creştere Porumb 50,0 Porumb 49,1 49,1 49,1 49,1 Grâu 15,2 Grâu 22,0 22,0 22,0 22,0 Şrot de soia 20,0 Şrot de soia 14,5 13,5 12,5 10,5 Şrot de floarea-soarelui 7,0 Şrot de floarea-soarelui 7,0 7,0 7,0 7,0 Faină de peşte 1,0 Faină de peşte 1,5 2,5 3,5 4,5 Ulei de soia 2,3 Ulei de soia 1,2 1,2 1,2 1,2 Premix 2,0 Premix 2,0 2,0 2,0 2,0 Cretă 2,5 Cretă 2,7 2,7 2,7 2,7 Perioada de finisare Porumb 52,0 Porumb 49,1 49,1 49,1 49,1 Grâu 14,9 Grâu 23,0 23,0 23,0 23,0 Şrot de soia 18,0 Şrot de soia 16,0 15,0 14,0 13,0 Şrot de floarea- soarelui 7,0 Şrot de floarea-soarelui 4,5 4,5 4,5 4,5 Faină de peşte 1,0 Faină de peşte 1,5 2,5 3,5 4,5 Ulei de soia 2,3 Ulei de soia 1,2 1,2 1,2 1,2 Premix 2,0 Premix 2,0 2,0 2,0 2,0 Cretă 2,8 Cretă 2,7 2,7 2,7 2,7

Prin urmare, s-a estimat că la sfârşitul perioadei de iniţiere (starter) puii în LE1 şi LE2, care au fost furajaţi cu nutreţ combinat suplinit cu făină de pene la nivelurile de 1,5 şi 2,5%, respectiv, au avut o greutate corporală mai mare (292,41 şi 292,00 g) în comparaţie cu lotul martor. Diferenţa a fost de 1,87 şi 1,73%, respectiv (tab. 3).

Tabelul 3

Dinamica masei vii pe perioade a puilor broiler,

Loturi Perioada de creştere/ WG, g Spor absolut, g la început iniţiere creştere finisare LM 49,00±0,93 287,04±7,37 661,22±16,12 1869,70±44,57 1820,70±44,23 LE1 48,50±0,82 292,41±9,06 660,07±16,92 1927,55±39,20 1879,05±39,52 LE2 49,50±0,95 292,00±7,57 652,77±16,97 1893,75±28,77 1844,25±29,06 LE3 47,00±1,05 285,75±4,31 640,85±12,41 1819,10±36,91 1772,10±36,96 LE4 48,00±0,92 284,79±5,33 638,53±17,58 1812,50±27,21 1764,50±27,10

La finele experimentului, puii care au fost furajaţi cu nutreţ combinat suplinit cu făină de pene la nivelul de 2,5% au avut o greutate similară cu puii din LM. După masa vie, s-a stabilit că greutatea medie a puilor broiler la vârsta de 42 de zile în lotul martor a fost de 1869,70 g, în timp ce în loturile experimentale greutatea medie a puilor a variat de la 1812,50 până la 1927,55 g. Astfel, pe parcursul întregului experiment, greutatea puilor broiler în LE1 şi LE2, care au fost furajate cu nutreţ combinat, suplinit cu făină de pene, la nivelul de 1,5% şi 2,5%, a fost mai mare de 3,21 şi respectiv, 1,29%, comparativ cu puii din LM. Datele obţinute în experiment indică faptul că, deoarece puii din LE3 şi LE4 au fost furajaţi cu nutreţ combinat suplinit cu făină de pene, la nivelurile de 3,5 şi 4,5%, greutatea lor a scăzut în comparaţie cu puii din lotul martor.

Sporul absolut al masei vii pe perioada experimentală a crescut de la 1820,70 în LM până la 1879,05 şi 1844,25 g în loturile LE1 şi LE2 corespunzător.

Tabelul 4

Evoluţia sporului mediu zilnic al puilor broiler,

Loturi Sporul mediu zilnic al puilor broiler, g Perioada iniţiere Perioada creştere Perioada finisare în total per experiment LM 23,80±0,71 31,18±1,00 60,42±2,18 44,41±1,08 LE1 24,39±0,92 30,64±1,05 63,37±1,71 45,83±0,96 LE2 24,25±0,78 30,06±1,38 62,05±1,37 44,74±0,71 LE3 23,88±0,48 29,59±0,87 58,91±1,81 43,22±0,90 LE4 23,68±0,52 29,48±1,18 58,69±1,65 43,04±0,66

Sporul mediu zilnic (tab. 4) pe perioadele de creştere, precum şi pe întreaga perioadă experimentală a fost mai mare la puii din LE1 şi LE2 faţă de LM, LE3 şi LE4. Sporurile realizate de loturile experimentale în medie pe perioada experimentală (LM - 44,41 g şi respectiv la LE1, LE2, LE3, LE4  - 45,83, 44,74, 43,22 şi 43,04 g) reflectă şi valoarea nutrutivă a nutreţurilor combinate utilizate care au permis exprimarea acestui deziderat.

Consumul de furaje (tab. 5) ne arată aceeaşi tendinţă în loturile experimentale LE1 şi LE2, fiind mai scăzut în comparaţie cu LM pe întreaga perioadă de creştere cu 72,6 şi 179,4 g, iar consumul specific la 1 kg spor în greutate a variat de la 1,55 până la 1,70 kg.

Tabelul 5

Consumul specific la 1 kg spor în greutate al puilor broiler

Indici Loturi LM LE1 LE2 LE3 LE4 Sporul absolut pe toată perioada experimentală, g/cap 1820,70 1879,05 1844,25 1772,10 1764,50 Consumul de nutreţ combinat pe toată perioada, g/cap 3034,90 2962,30 2855,50 2967,35 3005,35 Consumul specific la 1 kg spor în greutate, kg 1,67 1,58 1,55 1,67 1,70 Diferenţa consumului specific faţă de LM, kg - -0,09 -0,12 - +0,03 Diferenţa consumului specific faţă de LM, % - -5,39 -7,19 - +1,80

Consumul specific (rata de conversie a furajului în spor) a fost mai mare în LE4 cu 1,80% faţă de LM; o bună conversie a furajelor au demonstrat cele două loturi LE1 şi LE2 în total pe perioada experimentală la nivelul de 1,58 şi 1,55 kg nutreţ combinat pentru 1 kg spor în greutate, ceea ce constituie cu 5,39 şi 7,19% mai puţin faţă de puii din LM.

S-a constatat că randamentul la sacrificare (tab. 6) a fost mai mare la puii broiler din LE2 şi LE3 corespunzător cu 80,39 şi 80,02%, ce a fost mai mare cu 2,57 şi 2,2% comparativ cu LM.

Tabelul 6

Rezultatele la sacrificarea puilor broiler

Loturi Masa puiului până la sacrificare, g Masa carcasei semieviscerate, g Randamentul la sacrificare, % LM 1866,67±176,388 1454,00±165,162 77,82±3,812 LE1 2060,00±90,740 1620,67±94,629 78,57±1,182 LE 2 1864,3±43,499 1498,33±39,334 80,39±1,556 LE 3 1884,00±27,737 1508,33±47,176 80,02±1,394 LE 4 1896,67±98,378 1496,33±94,812 78,81±1,289

În concluzie menţionăm că (tab. 7) nutreţul combinat administrat în LE1 şi LE2 a avut un impact pozitiv asupra creşterii puilor broiler sporind masa corporală cu 3,09 şi, respectiv, 1,29%, sporul mediu zilnic cu 3,20 şi 0,74%, totodată, s-a redus consumul specific de furaje cu 72,6 şi 179,4 g sau 2,39 şi 5,91%, indicând un profit net cu 23,21 şi 22,33% mai mare faţă de LM. Pe când soluţia cea mai apropiată nu a permis obţinerea unui efect economic.

Tabelul 7

Eficienţa economică în experiment

Indici Loturi LM LE1 LE2 LE3 LE4 Sporul absolut pentru un cap pe experienţă, g 1820,70 1879,05 1844,25 1772,10 1764,50 Sporul absolut pentru un lot pe experienţă, kg 36,41 37,58 36,88 35,44 35,29 Preţul de realizare a 1 kg masă vie, lei 21,00 Costul sporului absolut al masei vii a puilor, lei 764,61 789,18 774,48 744,24 741,09 Cheltuielile de nutreţ combinat pe lot pe perioada experimentală, kg 60,70 59,25 57,11 59,35 60,11 Preţul 1 kg nutreţ combinat în medie, lei 7,50 Costul nutreţului combinat cheltuit pe perioada experimentală, lei 455,25 444,38 428,33 445,13 450,83 Cantitatea de făină de peşte/pene cheltuită pe perioada experimentală, kg 0,91 0,89 1,43 2,08 2,70 Preţul 1kg făină de peşte / făină de pene, lei 38,0 7,0 Costul făinii de pene utilizate pe perioada experimentală, lei 34,58 6,23 10,01 14,56 18,90 Cheltuielile totale pe perioada experimentală, lei 489,83 450,61 438,34 459,69 469,73 Venitul condiţionat obţinut de la creşterea puilor broiler, lei 274,78 338,57 336,14 284,55 271,36 Diferenţa venitului condiţionat pe lot faţă de LM, lei - +63,79 +61,36 +3,56 -3,42 Diferenţa venitului condiţionat pe lot faţă de LM, % - +23,21 +22,33 +6,49 -1,24

1. Зиновиев С. В. Получение и применение белковых концентратов из перепухового сырья в птицеводстве. 2011, găsit Internet:< URL: <http://www.dissercat.com/content/poluchenie-i-primenenie-belkovykh-kontsentratov-iz-peropukhovogo-syrya-v-ptitsevodstve>>

2. US 4908220 A 1990.03.13

3. Зиновиев С. В. Применение гидролизованной перьевой муки в рационах цыплят, ВНИТИП, 2010, găsit Internet: < URL:< http://webpticeprom.ru/ru/articles-birdseed.html?pageID=1288005269 >

Claims (1)

1. Procedeu de creştere a puilor broiler, care prevede furajarea acestora pe parcursul perioadelor de iniţiere, creştere şi finisare, câte 14 zile în fiecare, cu nutreţ ce conţine, în % mas.: în perioada de iniţiere: porumb - 49,3, grâu - 12,7…13,7, şrot de soia - 22,2, şrot de floarea-soarelui - 6,1, ulei de soia - 2,5, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5; în perioada de creştere: porumb - 49,1, grâu - 22,0, şrot de soia - 13,5…14,5, şrot de floarea-soarelui - 7,0, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5; în perioada de finisare: porumb - 49,1, grâu - 23,0, şrot de soia - 15,0…16,0, şrot de floarea-soarelui - 4,5, ulei de soia - 1,2, premix - 2,0, cretă - 2,7, făină de pene - 1,5…2,5, totodată se utilizează făină de pene obţinută prin fermentare şi extrudare.