MD1076Z

MD1076Z - Procedeu de cultivare a pomilor de nuc

Info

Publication number: MD1076Z
Application number: MDS20150168A
Authority: MD
Inventors: Валериан БАЛАН; Олег ТЫРСИНА
Original assignee: Государственный аграрный университет Молдовы
Priority date: 2015-12-28
Filing date: 2015-12-28
Publication date: 2017-05-31
Also published as: MD1076Y

Abstract

Invenţia se referă la pomicultură, şi anume la un procedeu de cultivare a pomilor de nuc.Procedeul, conform invenţiei, include plantarea pomilor în formă de dreptunghi format din două triunghiuri dreptunghice, fiecare cu un unghi de 30°alăturat catetei care reprezintă distanţa dintre rânduri, cateta opusă reprezentând distanţa dintre pomi, totodată distanţa dintre rânduri (L) este calculată utilizând formula L= Htgφ, unde H este înălţimea prestabilită a coroanei pomului, iar φ - latitudinea geografică a localităţii; după care la vârsta de 15…20 ani se efectuează rărirea pomilor, cu obţinerea schemei de plantare în formă de triunghi echilateral cu latura egală cu diagonala dreptunghiului iniţial la plantare.

Description

Invenţia se referă la pomicultură, şi anume la un procedeu de cultivare a pomilor de nuc.

Plantaţiile de nuc necesită mari investiţii de capital cu o durată lungă de amortizare, de aceea o eroare de amplasare a pomilor este o problemă de lungă durată şi, practic, ireparabilă.

La cultivarea pomilor de nuc pentru stabilirea distanţei de plantare este necesar de a stabili diametrul coroanei, în perioada de producţie a pomilor, şi distanţa dintre coroane de 1,5…3 m şi după valorile obţinute se calculează distanţa între rânduri şi între pomi pe rând [1,2]. În Republica Moldova pentru obţinerea recoltelor mari în perioada de tinereţe este raţională plantarea pomilor la distanţe de 8x8 m sau 10x10 m, urmând ca la vârsta de 15…20 ani să se facă prima rărire, asigurându-se spaţiul de nutriţie a pomilor rămaşi de 16x8 m, iar mai târziu şi a doua rărire, mărind distanţele de plantare până la 16x16 m [3,4].

Dezavantajele amplasării pomilor în pătrat, în perioada de tinereţe a pomilor, constau în amplasarea relativ rară a pomilor cu intervale semnificative între rânduri şi între pomii din rând, însoţită de utilizarea insuficientă a spaţiului de nutriţie şi respectiv a resurselor ecologice, biologice, tehnologice pentru obţinerea recoltelor posibile de fructe pe fiecare sector de livadă.

Suprimarea pomilor peste un rând conduce la utilizarea neraţională a factorilor ecologici în ontogeneza pomilor, deoarece în condiţii concrete de mediu există o singură suprafaţă de plantare, care asigură cel mai înalt potenţial agroproductiv al resurselor ecologice. La nivel de plantă, potenţialul de producţie se manifestă mai deplin în cazul, când suprafaţa de plantare are formă de pătrat şi cerc. Însă plantele pomicole, în perioada de tinereţe, sunt capabile să folosească efectiv suprafaţa de plantare şi în formă de dreptunghi, ce permite îndesirea pomilor pe rând, sporirea nivelului de producţie şi de mecanizare al diverselor lucrări.

Este cunoscută de asemenea metoda de stabilire a distanţei dintre rândurile de pomi prin măsurarea înălţimii coroanei (H), lăţimii în partea de jos a coroanei (B), unghiului de înclinare a suprafeţei laterale a coroanei (α) faţă de verticală şi latitudinii geografice a localităţii (φ) şi după valorile obţinute se calculează distanţa dintre rânduri (L) cu ajutorul formulei

L = H tgφ - H tgα + B

Unghiul de incidenţă, sub care razele solare cad asupra coroanei, se schimbă în funcţie de latitudine şi determină distanţa dintre rândurile de pomi [5]. Metoda în cauză nu permite şi stabilirea distanţei dintre pomi pe rând.

Mai este cunoscut un procedeu de cultivare a nucului, în care metoda de stabilire a distanţei de plantare dintre rânduri asigură o circulaţie uşoară a tractoarelor şi agregatelor din dotare. Lăţimea maximă dintre rânduri va fi egală cu suma distanţei de plantare dintre pomi pe rând plus 2 m necesari pentru mişcarea tractoarelor [6]. Însă această metodă nu asigură optim intercepţia luminii solare, care va depinde nu numai de distanţa dintre pomi pe rând, dar şi de înălţimea coroanei şi latitudinea geografică a localităţii.

Problema pe care o rezolvă invenţia propusă constă în elaborarea unui procedeu de cultivare a pomilor de nuc cu stabilirea distanţei de plantare la proiectarea şi restructurarea plantaţiilor, care să asigure un randament mai mare în ontogeneza pomilor.

Invenţia soluţionează problema prin aceea că se propune un procedeu de cultivare a pomilor de nuc, care include plantarea pomilor în formă de dreptunghi format din două triunghiuri dreptunghice, fiecare cu un unghi de 30° alăturat catetei care reprezintă distanţa dintre rânduri, cateta opusă reprezentând distanţa dintre pomi, totodată distanţa dintre rânduri (L) este calculată utilizând formula L= Htgφ, unde H este înălţimea prestabilită a coroanei pomului în plină producţie, iar φ - latitudinea geografică a localităţii; după care la vârsta de 15…20 ani se efectuează rărirea pomilor, peste un dreptunghi, a câte doi pomi amplasaţi în dreptunghiuri pe diagonale paralele, cu obţinerea schemei de plantare în formă de triunghi echilateral cu latura egală cu diagonala dreptunghiului iniţial la plantare, triunghiurile fiind amplasate alternativ cu baza pe două rânduri alăturate.

Rezultatul invenţiei permite îndesirea pomilor pe rând la plantare, utilizarea efectivă a suprafeţei de nutriţie şi sporirea nivelului de producţie atât în perioada de tinereţe, cât şi în perioada de maturitate a pomilor la hectar. Înălţimea pomilor, lăţimea coroanei, zona liberă dintre coroane şi latitudinea geografică a localităţii sunt legate reciproc şi servesc la stabilirea distanţei de plantare a pomilor în livadă, în ontogeneză.

Exemplu de realizare a invenţiei

În calitate de material săditor se utilizează soiurile de nuc Cazacu, Kogălniceanu şi Pescianski, altoite pe puieţi din specia Juglans regia. La stabilirea distanţelor de plantare la pomi se ţine cont de latitudine şi parametrii pomilor în plină producţie. Nucii se plantează în formă de dreptunghi format din două triunghiuri dreptunghice, fiecare cu un unghi de 30° alăturat catetei care reprezintă distanţa dintre rânduri, cateta opusă reprezentând distanţa dintre pomi, totodată distanţa dintre rânduri (L) este calculată utilizând formula L= Htgφ, unde H este înălţimea prestabilită a coroanei pomului în plină producţie, iar φ - latitudinea geografică a localităţii.

În calcul s-au luat coordonatele Republicii Moldova, paralela 45° (Vulcăneşti) şi 49° (Lipcani) latitudine nordică. Din analiza valorilor (vezi tabelul) rezultă că distanţa dintre rândurile de pomi, cu aceiaşi parametri ai coroanei, la nordul republicii va fi mai mare cu 1 m, iar distanţa dintre pomi pe rând respectiv cu 0,5…0,6 m mai mare decât în partea de sud.

La momentul oportun, la 15…20 ani după plantare, când coroanele au atins densitatea lor individuală optimă pe rând, dar nu se întrepătrund, se efectuează suprimarea pomilor peste un dreptunghi, a câte doi pomi amplasaţi în dreptunghiuri pe diagonale paralele, cu obţinerea schemei de plantare în formă de triunghi echilateral cu latura egală cu diagonala dreptunghiului iniţial la plantare, triunghiurile fiind amplasate alternativ cu baza pe două rânduri alăturate.

Astfel, pomii se repartizează pe teren uniform, asigurând cel mai înalt potenţial agroproductiv al resurselor ecologice.

Tabel

Sistemul de amplasare a pomilor în livadă în funcţie de înălţimea lor şi latitudine

Înălţimea pomilor în plină producţie, m Distanţa Numărul pomilor la hectar După restructurare schema de plantare este Numărul pomilor la hectar dintre rânduri, m dintre pomi pe rând, m romb cu unghiurile de 120° şi 60° cu latura, m triunghi echilateral cu latura, m Latitudinea geografică, 45° 8 8 4,6 272 9,2 9,2 136 9 9 5,2 214 10,4 10,4 107 10 10 5,8 172 11,6 11,6 86 11 11 6,4 142 12,8 12,8 71 12 12 6,9 121 13,8 13,8 60 Latitudinea geografică, 49° 8 9 5,2 214 10,4 10,4 107 9 10 5,8 172 11,6 11,6 86 10 11 6,4 142 12,8 12,8 71 11 12 6,9 121 13,8 13,8 60 12 13 7,5 103 15,0 15,0 51

1. Ţurcanu I., Comanici I. Nucul. Chişinău, Tipografia Centrală, 2004, p. 160-164

2. Цуркан И. Грецкий орех. Chişinău, Tipografia centrală, 2004, p. 117-118

3. Ţurcan I. Crearea sortimentului şi tehnologiei de producţie a nucului pe bază de soi în Republica Moldova. Teză de doctor habilitat în ştiinţe agricole. 1994, p. 44-45

4. Цуркан И. Грецкий орех. Chişinău, Tipografia centrală, 2004, p. 128-131

5. Balan V. Distanţele de plantare la măr. Buletinul AŞM. 2004, nr. (2)293, p. 122-126

6. MD 361 F1 1996.01.31

Claims

Procedeu de cultivare a pomilor de nuc, care include plantarea pomilor în formă de dreptunghi format din două triunghiuri dreptunghice, fiecare cu un unghi de 30° alăturat catetei care reprezintă distanţa dintre rânduri, cateta opusă reprezentând distanţa dintre pomi, totodată distanţa dintre rânduri (L) este calculată utilizând formula L= Htgφ, unde H este înălţimea prestabilită a coroanei pomului în plină producţie, iar φ - latitudinea geografică a localităţii; după care la vârsta de 15…20 ani se efectuează rărirea pomilor, peste un dreptunghi, a câte doi pomi amplasaţi în dreptunghiuri pe diagonale paralele, cu obţinerea schemei de plantare în formă de triunghi echilateral cu latura egală cu diagonala dreptunghiului iniţial la plantare, triunghiurile fiind amplasate alternativ cu baza pe două rânduri alăturate.