RO201100036U1 - Jambă anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la jambă anterioară, folosită în construcţia unei aeronave militare, cu tren de aterizare escamotabil. Jamba conform invenţiei cuprinde un corp (A) prevăzut cu un mecanism (21) cu pârghii articulate, care transmite mişcarea la un amortizor (D) de oscilaţii laterale, o bucşă (B) de rotire şi o furcă (C), furca (C) fiind articulată cu bucşa (B) de rotire şi cu un piston (8) inferior, care culisează în interiorul corpului (A), în interiorul pistonului (8) inferior aflându-se o cavitate (a) umplută cu lichid hidraulic, care cuprinde nişte fante calibrate şi în care culisează un piston (11) superior, pe care sunt montate un piston (12) drosel şi o flanşă (13) drosel, prevăzute cu nişte orificii calibrate, precum şi un piston (14) flotant, care separă interiorul corpului (A) în două camere (b şi c), hidraulică şi pneumatică, amortizorul (D) de oscilaţii având un corp (15) umplut cu lichid hidraulic, în care culisează un subansamblu piston (16), compus dintr-un corp, dintr-o pereche de pastile drosel şi dintr-o pereche de supape de compensare, prevăzute cu orificii, care delimitează, în interiorul corpului (15), nişte camere cu lichid hidraulic, corpul subansamblului piston (16) fiind solidar cu un antrenor (19) pe al cărui capăt exterior este montată o pârghie (20), pentru preluarea şocului de la mecanismul (21) cu pârghii articulate, iar în partea superioară a corpului (15), fiind montat un compensator, care cuprinde o carcasă (22) în care culisează un pistonaş (23), care comprimă un arc (24); în interiorul unei tije a pistonaşului (23) fiind montată o supapă (25) cu bilă, pentru umplerea amortizorului (D) ş

Description

1 RO 2011 00036 U1

Jambă anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei

Invenţia se referă la un o jambă anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei, utilizată în construcţia aeronavelor militare cu tren de aterizare escamotabil, având două roţi principale, în spate şi o roată anterioară, în faţă. Fără ca această utilizare să fie restrictivă, jamba poate fi utilizată pentru susţinerea roţii anterioare a trenului de aterizare din componenţa aeronavei militare de antrenament IAR 99.

Este cunoscut faptul că rularea pe pistă a aeronavei în bune condiţii atât la decolare, cât şi la aterizare, este asigurată prin intermediul trenului de aterizare. Din considerente aerodinamice, pentru reducerea rezistenţei la înaintare a aeronavei în timpul zborului, majoritatea aeronavelor moderne sunt echipate cu trenuri de aterizare escamotabile. După decolare şi pe tot timpul zborului, trenul de aterizare este pliat în locaşuri special practicate în corpul aeronavei, iar înainte de aterizare acesta este scos şi preia impactul cu solul. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, trenul de aterizare este un sistem complex, alcătuit dintr-un mecanism de acţionare-format dintr-un piston în cilindru oscilant cu acţionare hidraulică sau pneumatică, cunoscut sub denumirea de verin-, un mecanism principal- care susţine roata trenului prin elementul numit jambă- şi un mecanism de rotire a roţii.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenţia este susţinerea roţii trenului de aterizare, pentru captarea şi atenuarea şocului vertical şi a şocului lateral, apărute la impactul cu pista de aterizare.

Jamba anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei conform invenţiei, rezolvă problema tehnică prin aceea că are în alcătuire un corp cilindric la care este ataşat un amortizor de oscilaţii laterale, corpul fiind prevăzut în partea superioară cu o ureche în care se fixează tija verinului pentru escamotare aflat în dotarea aeronavei şi cu o ureche pentru fixarea la structura aeronavei, partea inferioară a corpului rotindu-se într-o bucşă de rotire la care este fixat un braţ articulat cu o furcă, furca fiind articulată şi cu un piston inferior care culisează în interiorul corpului, fiind solidar cu o camă superioară ce cupleză cu o camă inferioară fixată în interiorul corpului, în interiorul pistonului inferior aflându-se o cavitate cu lichid hidraulic care cuprinde nişte fante calibrate şi în care culisează un piston superior, care are un

2 RO 2011 00036 U1 piston drosel şi o flanşă drosel prevăzute cu nişte orificii calibrate, pe tija pistonului superior culisând un piston flotant ce separă interiorul corpului într-o cameră hidraulică, umplută cu lichid hidraulic şi o cameră pneumatică, umplută cu azot, deplasarea pistonului inferior în interiorul corpului într-un sens sau altul la impactul roţii cu solul, respectiv la desprinderea aeronavei de sol, determinând modificarea volumului cavităţii şi a camerei hidraulice şi realizând amortizarea şocului prin trecerea lichidului hidraulic în mod diferenţiat pe timpul curselor pistonului superior, prin orificiile calibrate existente în flanşa drosel şi pistonul drosel, precum şi prin fantele calibrate cuprinse în cavitate; şocul de la roata aeronavei se transmite prin intermediul unui mecanism cu pârghii articulate cu corpul jambei, către amortizorul de oscilaţii laterale, care cuprinde un corp, cu lichid hidraulic, în care culisează un subansamblu piston compus dintr-un corp, dintr-o pereche de pastile drosel şi dintr-o pereche de supape de compensare prevăzute cu orificii, care delimitează în interiroul corpului nişte camere cu lichid hidraulic, corpul subansamblului piston fiind solidar cu un antrenor pe al cărui capăt exterior este montată o pârghie pentru preluarea şocului de la mecanismul cu pârghii articulate, iar în partea superioară a corpului fiind montat un compensator pentru compensarea eventualelor pierderi de lichid hidraulic, compus dintr-o carcasă în care culisează un pistonaş ce comprimă un arc pentru realizarea presiunii lichidului hidraulic, în interiorul tijei pistonaşului fiind montată o supapă cu bilă pentru umplerea amortizorului şi pentru compensarea pierderilor de lichid, iar la apariţia şocului se produce culisarea într-un sens sau altul a subansamblului piston în interiorul corpului ca urmare a trecerii unor cantităţi mici de lichid hidraulic dintr-o cameră în alta prin orificiile calibrate ale pastilelor drosel şi prin supapele de compensare aflate în componenţa subansamblului piston.

Prin utilizarea jambei anterioare pentru trenul de aterizare al aeronavei conform invenţiei, se obţin următoarele avantaje: - se realizează o amortizare eficientă a şocului vertical de impact, cauzat de energia cinetică a aeronavei, prin intermediul pneului roţii şi amortizorului oleo-pneumatic înglobat în corpul jambei;

- se realizează o flexibilitate sporită a jambei, aceasta fiind asigurată în întregime pneumatic, iar amortizarea fiind realizată de rezistenţa hidraulică a amortizorului oleo- pneumatic înglobat în corpul jambei; 3 RO 2011 00036 U1 - se realizează o amortizare eficientă a şocului mecanic lateral, cauzat de neregularitatea terenului, prin intermediul amortizorului de oscilaţii laterale articulat cu corpul jambei.

Se dă în continuare un exemplu de realizare a invenţiei, în legătură cu fig. 1+3 a şi b, care reprezintă: - fig.1 - vedere a jambei anterioare pentru trenul de aterizare al aeronavei, privită din partea laterală a aeronavei; - fig. 2 - secţiunea longitudinală prin amortizorul de oscilaţii laterale; - fig. 3 - vedere transversală a amortizorului de oscilaţii laterale.

Jamba anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei se ataşează la structura aeronavei, în partea anterioară a acesteia şi este alcătuită dintr-un corp A, cilindric, prevăzut la partea superioară, în faţă, cu o ureche 1 în care se fixează tija verinului pentru escamotare aflat în dotarea aeronavei, iar în spate, cu o ureche 2 pentru fixarea la structura avionului. Partea inferioară a corpului A se roteşte într-o bucşă de rotire B, la care este fixat un braţ 3, articulat la capătul liber cu o furcă C, prin intermediul unui ax 4, pe celălalt capăt al furcii C fiind montat un ax 5 ce susţine roata anterioară a aeronavei. Furca C este prevăzută cu nişte urechi 6 străbătute de un ax 7 prin intermediul căruia se articulează un piston inferior 8, care culisează în interiorul corpului A. Pistonul inferior 8 este solidar cu o camă superioară 9, care cuplează cu o camă inferioară 10, fixată în interiorul corpului A, fiind solidară cu acesta.

în interiorul pistonului inferior 8 este practicată o cavitate a având suprafaţă cilindrică în care sunt practicate nişte fante calibrate şi în care culisează un piston superior 11, fixat cu un capăt de peretele superior al corpului A, iar pe celălalt capăt având fixat un piston drosel 12 prevăzut cu nişte orificii calibrate ce comunică cu alte orificii calibrate, practicate într-o flanşă drosel 13. Cavitatea a este umplută cu lichid hidraulic. Pe tija pistonului superior 11 culisează un piston flotant 14, care separă interiorul corpului A în două camere: o cameră b hidraulică, în partea inferioară, care se umple cu lichid hidraulic şi o cameră c pneumatică, în partea superioară, care se umple cu azot. Cavitatea a cu lichid hidraulic şi camera b hidraulică, pe de o parte, împreună cu camera c pneumatică, pe de altă parte, formează un amortizor oleo-pneumatic înglobat în corpul jambei A. 4 RO 2011 00036 U1 în exteriorul corpului A, este ataşat un amortizor D de oscilaţii laterale, având în alcătuire un corp 15 în interiorul căruia culisează un subansamblu piston 16, compus dintr-un corp, o pereche de pastile drosel prevăzute cu nişte orificii calibrate şi o pereche de supape de compensare, corpul 15 fiind închis la capete de nişte capace 17, fixate prin intermediul unor piuliţe 18. Subansamblul piston 16, prin construcţia sa, delimitează nişte camere în interiorul corpului 15, camere în care se află lichid hidraulic. Corpul subansamblului piston 16 este solidar cu un antrenor 19 aflat în partea inferioară a corpului 15 şi având montat pe capătul exterior o pârghie 20, care realizează legătura cu corpul jambei A, prin intermediul unui mecanism 21 cu pârghii articulate. în partea superioară a corpului 15 este montat un compensator care realizează compensarea eventualelor pierderi de lichid hidraulic şi care este alcătuit dintr-o carcasă 22, în care culisează un pistonaş 23, ce comprimă un arc 24, pentru realizarea presiunii lichidului hidraulic din amortizor. în interiorul tijei pistonaşului 23 este montată o supapă 25 cu bilă, pentru umplerea completă a amortizorului şi pentru compensarea cu lichid, când apar pierderi.

La contactul roţii cu solul, prin intermediul furcii C, pistonul inferior 8 este împins în sus odată cu cama superioară 9, care decuplează de pe cama inferioară 10 şi întrerupe astfel direcţionarea roţii aeronavei. Din acest moment, prin intermediul mecanismului 21 cu pârghii articulate, intră în funcţiune amortizorul D de oscilaţii laterale, care menţine poziţia roţii pe direcţia axei jambei şi amortizează şocurile laterale care apar la roată din cauza neregularităţilor terenului. Şocul vertical de Impact al roţii cu solul cauzat de energia cinetică a aeronavei, se amortizează prin pneul roţii şi prin amortizorul oleo-pneumatic înglobat în corpul jambei A şi format de cele două camere: b hidraulică şi c pneumatică. La desprinderea roţii aeronavei de pe sol, sub acţiunea greutăţii roţii, pistonul inferior 8 împreună cu cama superioară 9 se deplasează în jos, cama superioară 9 cuplează cu cama inferioară 10 şi roata este adusă în poziţie neutră prin intermediul bucşei de rotire B şi furcii C, iar funcţionarea amortizorului D de oscilaţii laterale este întreruptă.

Amortizarea şocului vertical de impact prin amortizorul oleo-pneumatic înglobat în corpul jambei A se realizează în modul următor:

mg./Srigafe FJ - La contactul roţii cu solul, situaţie denumită “cursă directă” sau “comprimare amortizor”, pistonul inferior 8 este împins în sus şi ‘ " ” ' ''" “ 5 RO 2011 00036 U1 partea superioară a corpului jambei A şi prin intermediul pistonului flotant 14, micşorează camera c pneumatică şi realizează flexibilitatea amortizorului la amortizarea hidraulică. La culisarea pistonului inferior 8 în sus, pistonul superior 11 culisează în interiorul pistonului inferior 8 determinând mărirea camerei b hidraulice şi micşorarea cavităţii a. Diferenţele de volum apărute, determină trecerea lichidului hidraulic din cavitatea a în camera b prin orificiile existente în pistonul drosel 12 şi flanşa drosel 13- în prima parte a cursei şi, respectiv, prin fantele practicate în suprafaţa cavităţii a- în a doua parte a cursei. Trecerea lichidului hidraulic în cantitate mai mare la începutul cursei şi în cantitate mai mică spre sfârşitul cursei, realizează amortizarea şocului la comprimarea amortizorului. - La desprinderea roţii aeronavei de pe sol, situaţie denumită “cursă inversă” sau “destindere amortizor”, presiunea azotului din camera c pneumatică tinde să împingă lichidul hidraulic în partea de jos a corpului jambei A, respectiv în cavitatea a şi determină culisarea pistonului inferior 8 în jos, implicit culisarea pistonului superior 11 în sensul micşorării camerei b hidraulice şi măririi cavităţii a. Compensarea diferenţelor de volum se realizează prin trecerea lichidului hidraulic din camera b hidraulică în cavitatea a, prin orificiile calibrate existente în flanşa drosel 13 şi pistonul drosel 12, precum şi prin fantele practicate în suprafaţa cavităţii a. Trecerea lichidului hidraulic în cantitate mai mare la începutul cursei şi în cantitate mai mică spre sfârşitul cursei, realizează amortizarea şocului la destinderea amortizorului. - întregul ansamblu oscilează până la amortizarea completă a şocului, datorită trecerii diferenţiate a lichidului hidraulic prin fantele cavităţii a şi prin orificiile calibrate din pistonul drosel 12 şi flanşa drosel 13, care realizează destinderea mai lentă a amortizorului şi comprimarea mai rapidă.

Amortizarea şocurilor laterale prin amortizorul D de oscilaţii laterale, se realizează în modul următor: - Prin intermediul mecanismului 21 cu pârghii articulate şi a pârghiei 20, şocul de la roata aeronavei se transmite antrenorului 19, determinând deplasarea subansamblului piston 16 în interiorul corpului 15. în camera cu lichid hidraulic aflată în interiorul corpului 15 în direcţie opusă direcţiei de aDlicare a şocului, se

6 RO 2011 00036 U1 crează brusc o presiune, care tinde să se echilibreze în toate camerele cu lichid hidraulic delimitate de subansamblul piston 16 în interiorul corpului 15. Pastilele drosel şi supapele de compensare aflate în componenţa subansamblului piston 16, permit trecerea unei mici cantităţi de lichid în celelalte camere, ceea ce determină o mişcare oscilatorie amortizantă a subansamblului piston 16 într-un timp relativ scurt, cu revenirea acestuia la poziţia iniţială neutră, implicit revenirea la poziţia iniţială a roţii aeronavei. - La aplicarea unui moment în axul roţii aeronavei într-un timp mai mare, roata se va orienta în sensul momentului, realizând cursa unghiulară. Rotirea roţii la cursa unghiulară este realizată prin trecerea lichidului hidarulic dintr-o cameră în alta a corpului 15, prin orificiile calibrate ale pastilelor drosel şi prin supapele de compensare aflate în componenţa subansamblului piston 16, ceea ce permite culisarea într-un sens sau altul, a subansamblului piston 16 în corpul 15.

Claims (2)

1. 7 RO 2011 00036 U1 Revendicări î. Jambă anterioară pentru trenul de aterizare al aeronavei, caracterizată prin aceea că, are în alcătuire un corp (A) cilindric la care este ataşat un amortizor (D) de oscilaţii laterale, corpul (A) fiind prevăzut în partea superioară cu o ureche (1) în care se fixează tija verinului pentru escamotare aflat în dotarea aeronavei şi cu o ureche (2) pentru fixarea la structura aeronavei, partea inferioară a corpului (A) rotindu-se într-o bucşă (B) de rotire la care este fixat un braţ (3) articulat cu o furcă (C), furca (C) fiind articulată şi cu un piston (8) inferior care culisează în interiorul corpului (A), fiind solidar cu o camă (9) superioară ce cupleză cu o camă (10) inferioară fixată în interiorul corpului (A), în interiorul pistonului (8) inferior aflându-se o cavitate (a) cu lichid hidraulic care cuprinde nişte fante calibrate şi în care culisează un piston (11) superior, care are un capăt fixat de peretele superior al corpului (A), iar pe celălalt capăt sunt montate un piston drosel (12) şi o flanşă drosei (13) prevăzute cu nişte orificii calibrate, pe tija pistonului (11) superior culisând un piston (14) flotant ce separă interiorul corpului (A) într-o cameră (b) hidraulică, umplută cu lichid hidraulic şi o cameră (c) pneumatică, umplută cu azot, deplasarea pistonului (8) inferior în interiorul corpului (A) într-un sens sau altul la impactul roţii cu solul, respectiv la desprinderea aeronavei de sol, determinând modificarea volumului cavităţii (a) şi a camerei (b) hidraulice şi realizând amortizarea şocului prin trecerea lichidului hidraulic în mod diferenţiat pe timpul curselor pistonului (11) superior, prin orificiile calibrate existente în flanşa drosel (13) şi pistonul drosel (12), precum şi prin fantele calibrate cuprinse în cavitatea (a).
2. 2. Jambă anterioară conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că şocul de la roata aeronavei se transmite prin intermediul unui mecanism (21) cu pârghii articulate cu corpul (A) jambei, la amortizorul (D) de oscilaţii laterale, care cuprinde un corp (15), cu lichid hidraulic, în care culisează un subansamblu piston (16) compus dintr-un corp, dintr-o pereche de pastile

   8 RO 2011 00036 U1 delimitează în interiroul corpului (15) nişte camere cu lichid hidraulic, corpul subansamblului piston (16) fiind solidar cu un antrenor (19) pe al cărui capăt exterior este montată o pârghie (20) pentru preluarea şocului de la mecanismul (21) cu pârghii articulate, iar în partea superioară a corpului (15) fiind montat un compensator pentru compensarea eventualelor pierderi de lichid hidraulic, compus dintr-o carcasă (22) în care culisează un pistonaş (23) ce comprimă un arc (24) pentru realizarea presiunii lichidului hidraulic, în interiorul tijei pistonaşului (23) fiind montată o supapă (25) cu bilă pentru umplerea amortizorului şi pentru compensarea pierderilor de lichid, iar la apariţia şocului se produce culisarea într-un sens sau altul a subansamblului piston (16) în interiorul corpului (15) ca urmare a trecerii unor cantităţi mici de lichid hidraulic dintr-o cameră în alta prin orificiile calibrate ale pastilelor drosel şi prin supapele de compensare aflate în componenţa subansamblului piston (16).