RO132756B1 - Rezervor de separare de fază - Google Patents

Description

Prezenta invenție se referă la vase/rezervoare pentru separarea contaminanțilorsau fazelor nedorite din fluide, cum este apa produsă în timpul operațiilor de forare a puțurilor.

Vasele/rezervoarele de separare a fazelor secundare sunt utilizate pentru separarea unei faze secundare nedorite sau a unor contaminanți cum sunt hidrocarburile din apa produsă și funcționează în general permițând sau facilitând ridicarea fazei(lor) nedorite sau a contaminanților la suprafața apei produse. Fazele nedorite sau contaminanții se pot îndepărta apoi prin îndepărtarea stratului aflat deasupra apei produse.

Exemple de vase/rezervoare de separare a unor faze secundare includ:

- separatoare API care utilizează tehnci de separare pe bază de gravitație;

- dispozitive cu flotație indusă de gaze (IGF), care utilizează bule de gaz injectate pentru a ajuta la separarea fazelor și contaminanților; și

- flotație statică indusă (ISF), care în mod similar, utilizează bule de gaz pentru a ajuta la separarea fazelor și contaminanților.

Una dintre problemele celor două din urmă tipuri de vase/rezevoare de separare a fazei secundare este că acestea nu lasă timp suficient și anume timp pentru distribuția eficientă a bulelor de gaz în interiorul fluidului contaminat și timp pentru a permite acestor bule de gaz să se unească prin aglomerare naturală cu contaminanții sau cu fazele nedorite pentru a forța sau a aduce acești contaminanți sau faze nedorite la suprafață, prin flotație, pentru îndepărtarea lor ulterioară, odată cu stratul superficial.

în mod specific, în cazul ultimelor două tipuri de vase/rezervoare de separare a fazei secundare, de obicei sunt introduse bule de gaz în centrul unei camere printr-o țeavă (denumită țeavă de barbotare și proces de barbotare), sau acestea sunt generate mecanic de pale antrenate de un motor. Aceste metode de introducere de bule de gaz în centrul camerei reduc posibilitatea de contact dintre bulele de gaz și contaminanți, care ar putea să nu fie situați în centrul camerei.

în plus, rezervoarele existente anterior în domeniu sunt de obicei proiectate pentru a permite flotarea contaminanților la suprafața rezervorului datorită diferențelor de greutate specifică dintre, de exemplu, petrol și apă și/sau pentru a permite aglomerarea bulelor de gaz cu contaminant, care produce ridicarea acestor contaminanți la suprafața rezervorului. Ambele tehnici permit apoi îndepărtarea contaminanților de pe suprafața rezervorului ceea ce are ca rezultat purificarea lichidelor rămase (lăsând fluidul cel mai curat la fundul vasului/rezervorului). în orice caz, ambele tehnologii se transferă apoi fluidul de la fundul camerei (adică cel mai curat fluid din cameră care este la fundul camerei), atunci când acest fluid este transferat într-o cameră următoare pentru purificarea ulterioară următoare, într-un proces care poate fi denumit curgere de la fund la fund. Problema curgerii de la fund, atunci când acest tip de fluid este transferat la fundul unei camere următoare (și anume într-o zonă unde trebuie să fie fluidul cel mai curat din camera următoare), este că se permite scurtcircuitarea și anume se permite ca această apă să treacă în cealaltă cameră următoare (adică o curgere de la fund la fund), fără un timp suficient de rezidență în interiorul fiecărei camere care să permită îndepărtarea impurităților din aceasta prin flotație cu gaz sau prin separare gravitațională.

De asemenea, în curgerea de la fund la fund, o problemă este efectul de diluție și anume atunci când se injectează fuid purificat (adică fluidul cel mai curat), din prima cameră în a doua cameră succesivă de tratament (în care fluidul cel mai curat din prima cameră este fluidul cel mai contaminat din a doua cameră), acest fluid este injectat la fundul celei de-a doua camere, unde de obicei se află fluidul cel mai curat. Efectul de diluție anulează, în oarecare măsură, separarea de faze deja realizată și mărește timpul necesar de rezidență pentru a efectua separarea în continuare.

RO 132756 Β1

US 5766584 descrie un rezervor care are o șicană la intrare și asigură în fig. 1 un 1 mijloc de îndepărtare a stratului superficial 30 și un mijloc deversor pentru a îndepărta și colecta contaminanții de pe suprafață sau, alternativ, simplu doar un deversor pentru 3 colectarea contaminanților de pe suprafață. Totuși, US 5766584 nu descrie dispozitivul și metoda care pot fi ușor adaptate pentru tratamente succesive într-o serie de camere, adică 5 descrie doar un rezervor de tratare având introducerea și îndepărtarea fluidului pe aceeași parte a rezervorului, ceea ce pune probleme la crearea unei serii compacte de camere 7 alăturate pentru tratamentul succesiv al fluidelor.

în consecință, sunt necesare vase/rezervoare de separare îmbunătățite care evită 9 apariția problemei de scurt-circuitare și problemei de diluție aferentei care facilitează mai bine contactul bulă de gaz-contaminant într-un fluid de tratat și care permit, în plus, o 11 aranjare compactă a camerelor pentru tratamentul succesiv al fluidelor.

Prezenta invenție asigură un rezervor de separare pentru îndepărtarea unui 13 contaminant dintr-un fluid, sau pentru separarea unei faze dintr-un fluid multi-faze care este introdus în rezervor, care reduce sau evită problemele de scurt-circuitare și de diluție 15 menționate mai sus și care facilitează mai bine contactul și aglomerarea gaz-contaminant.

în consecință, într-un prim aspect larg al prezentei invenții, aceasta cuprinde un 17 rezervor de separare pentru îndepărtarea unui contaminant dintr-un fluid sau separarea unei faze dintr-un fluid multi-faze, introdus în rezervor, rezervorul menționat cuprinzând: 19

- podea, definind fundul rezervorului și pereții aferenți care definesc laturile rezervorului; 21

- multitudine de camere interconectate în interiorul rezervorului menționat pentru tratarea succesivă a fluidului menționat; 23

- intrare, aflată în comunicare de fluid cu prima cameră din multitudinea de camere, pentru introducerea unui fluid cuprinzând un contaminant sau o multitudine de faze în prima 25 cameră menționată; și

- ieșire, aflată în comunicare de fluid cu ultima cameră din multitudinea de camere 27 alăturate, pentru eliminarea fluidului având un conținut redus de contaminant sau cuprinzând substanțial o singură fază, ieșirea fiind poziționată în apropierea fundului ultimei camere 29 menționate din multitudinea de camere alăturate;

- deversorînclinat, aflatîntr-o zonă superioară a fiecărei dintre camerele menționate, 31 pentru inducerea unei curgeri rotative a fluidului menționat în fiecare dintre camerele menționate; 33

- jgheab de îndepărtare de pe suprafață a petrolului, în asociere cu o multitudine din multitudinea de camere menționată și separat de interiorul multitudinii de camere menționate 35 de un jgheab pentru îndepărtarea fluidului de pe suprafață, jgheabul pentru îndepărtarea de pe suprafață fiind situat în zona superioară a fiecărei dintre camerele menționate, în poziție 37 substanțial opusă deversorului înclinat, în multitudinea de camere menționată, curgerea rotativă menționată de fluid fiind în lungul suprafeței superioare a camerei menționate, 39 producând mișcarea fluidului menționat de la deversorul înclinat menționat către jgheabul de îndepărtare de pe suprafață menționat; și 41

- pasaj de interconectare, permițând curgerea fluidului substanțial de la fundul cel puțin unei camere la zona superioară a camerei alăturate și către deversorul înclinat din 43 camera alăturată menționată, pasajul de interconectare menționat fiind poziționatîn interiorul cel puțin unei camere menționate astfel încât curgerea fluidului de la cel puțin o cameră men- 45 ționată la pasajul de interconectare menționat să nu fie în direcția curgerii rotative a fluidului

RO 132756 Β1 menționat în cel puțin o cameră menționată, în variante de realizare preferate, pasajul de interconectare este adaptat să elimine fluid de la cel puțin o cameră în zona superioară a camerei alăturate, evitând astfel curgerea de la fund la fund și astfel problemele de scurtcircuit menționate mai sus.

Preferabil este asigurată o intrare de gaz, în comunicare de fluid cu pasajul de interconectare a cel puțin unei camere, pentru introducerea unui gaz în fluidul transferat de la prima cameră menționată la camera alăturată (juxtapusă), prin pasajul de interconectare, într-o altă variantă de realizare preferată, în care există o multitudine de pasaje de interconectare între perechile de camere alăturate (juxtapuse), rezervorul mai este prevăzut cu o intrare de gaz, în comunicație cu fiecare dintre pasajele de interconectare ale camerelor, pentru introducerea gazului în fluidul în curs de transferare de la o cameră la camera alăturată, prin pasajul de interconectare.

într-o altă variantă de realizare preferată, pasajul de interconectare are secțiunea transversală mai îngustă decât camerele, pentru a asigura un raport mai mare între gaz și fluid în camera de interconectare decât dacă gazul menționat ar fi fost introdus direct în una din seriile de camere alăturate.

într-o altă variantă de realizare preferată, capătul de intrare în fiecare (sau în), pasaj(ul) de interconectare este poziționat substanțial sub deversorul înclinat al camerei corespunzătoare și în apropierea fundului acesteia. Alternativ sau în plus, capătul de intrare al pasajului de interconectare dintre cel puțin o cameră și camera alăturată este situat în cel puțin o cameră menționată pe peretele acesteia, peretele menționat având în vecinătate latura opusă celei a deversorului înclinat menționat conținut în camera alăturată următoare, curgerea de fluid prin pasajul de interconectare menționat nefiind în direcția curgerii rotative imprimate în cel puțin o cameră.

Pentru a evita curgerea de fluid la pasajul de interconectare în altă direcție decât curgerea rotativă imprimată în cel puțin o cameră (pentru a evita sau reduce astfel problemele de scurt-circuit), preferabil este prevăzut un scut pentru blocarea parțială a intrării în pasajul de interconectare, pentru a produce curgerea fluidului în direcție transversală pe sau cel puțin diferită de curgerea rotativă.

Fiecare cameră, cu excepția posibilă a ultimei camere din care apa tratată este îndepărtată, este prevăzută cu un jgheab de îndepărtare de pe suprafață a petrolului aflat în comunicare cu camera. într-o altă variantă de realizare preferată, jgheabul de îndepărtare a petrolului este un jgheab comun de îndepărtare de pe suprafață a petrolului, aflat în comunicare cu mai multe camere sau cu toate camerele.

într-o altă variantă de realizare preferată a rezervorului de separare din prezenta invenție, pentru a asigura transportabilitatea și transportul ușor al rezervorului, acesta este conținut într-un container de transport.

într-o variantă de realizare, multitudinea de camere interconectate este aranjată în configurație de juxtapunere, una lângă cealaltă și în care capătul de intrare al pasajului de interconectare este poziționat substanțial sub deversorul înclinat al unei camere, în vecinătatea fundului fiecărei din seria de camere alăturate menționate.

într-o altă variantă de realizare, multitudinea de camere interconectate este aranjată în configurație cap la cap, una lângă cealaltă, cuprinzând în plus, un scut poziționat sub jgheabul de îndepărtare de pe suprafață, în mutlitudinea de camere menționate, pentru a bloca parțial capătul de intrare al pasajului de interconetare, cu pasajul de interconectare situat într-o locație aflată sub scutul menționat și permițând curgerea fluidului substanțial de la fundul cel puțin unei camere la zona superioară a camerei alăturate și spre deversorul înclinat din camera alăturată menționată.

RO 132756 Β1 într-o altă variantă de realizare, multitudinea de camere interconectate este aranjată 1 în configurație cap la cap și camerele sunt aranjate, în plus, în configurație juxtapusă una lângă cealaltă. în acest mod, camerele succesive aliniate cap la cap pot trata succesiv un 3 fluid, cu camerele următoare aranjate în poziție juxtapusă acestora pentru a trata succesiv, în mod similar, alte fluxuri de intrare. 5 în sfârșit, într-o altă variantă de realizare rezervorul de separare a fazelor poate conține, într-o zonă mai joasă a cel puțin unei camere menționate, un mediu filtrant, într-o 7 variantă de realizare preferată mediul de filtrare este un mediu granular, nefixat, cum sunt pelete granulare, sau coji de nucă, pentru a asigura filtrarea fluidului tratat. 9 în patul filtrant pot fi amplasate o multitudine de duze radiale. Duzele radiale pot dispersa, utilizând un gaz sau un lichid, mediul filtrant în timpul unei spălări în contracurent, 11 pentru a produce suficientă turbulență și agitare a granulelor mediului de filtrare, astfel încât să elibereze contaminanții reținuți, fără a fi necesare debite mari de fluid. Numărul de duze 13 și amplasarea acestora în patul de filtrare depind de factori cum sunt dimensiunea și forma vasului filtrului și tipul de mediu filtrant de curățat, similar cu configurația și poziționarea 15 duzelor radiale descrise în brevetul canadian 2689487.

Scurtă descriere a desenelor

Desenele atașate ilustrează una sau mai multe variante de realizare exemplificatoare 19 ale prezentei invenții și nu trebuie considerate ca limitând invenția la aceste variante de realizare ilustrate. Desenele nu sunt în mod necesar la scară și sunt asigurate doar pentru 21 a ilustra conceptele încorporate în prezenta invenție.

Fig. 1 A, este o ilustrare schematică a unei vederi izometrice, din față, a unui rezervor 23 de separare a unei faze secundare a prezentei invenții și anume așa numita variantă de realizare VSL, de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea 25 camerelor interioare.

Fig. 1B, este o ilustrare schematică a variantei de realizare a rezervorului de separare 27 a unei faze secundare din fig. 1A la care peretele exterior este la locul lui.

Fig. 2, este o ilustrare schematică a variantei de realizare a rezervorului de separare 29 a unei faze secundare din fig. 1A, 1B la care componentele rezervorului sunt translucide pentru a permite vederea diferitelor componente. 31

Fig. 3, este o ilustrare schematică a variantei de realizare a rezervorului de separare a unei faze secundare din fig. 1 A, 1B arătând vederea din spate a rezervorului.33

Fig. 4, este o schemă de curgere ilustrând curgerea fluidului prin rezervorul de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 1 A, 1B.35

Fig. 5A, este o ilustrare schematică a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare cum este cel ilustrat în fig. 1A, 1B, amplasat într-un 37 container mobil pentru transport pe mare.

Fig. 5B, este o ilustrare schematică, decupată, a unui rezervor de separare a unei 39 faze secundare cum este cel ilustrat în fig. 1A, 1B amplasat într-un container mobil pentru transport pe mare.41

Fig. 6, este o ilustrare schematică a unei vederi izometrice, din față, a unui rezervor de separare a unei faze secundare a prezentei invenții și anume așa numita variantă de 43 realizare VS, de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare. 45

Fig. 7, este o ilustrare schematică a părții din stânga spate a unei vederi izometrice a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 6 47 de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare.

RO 132756 Β1

Fig. 8, este o ilustrare schematică a părții din dreapta spate a unei vederi izometrice a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 6 de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare.

Fig. 9, este o ilustrare schematică a părții laterale din stânga a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 6 de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare.

Fig. 10, este o ilustrare schematică a părții laterale din dreapta a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 6 de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare.

Fig. 11, este o ilustrare schematică a părții laterale din dreapta a unei alte variante de realizare a invenței, similară cu varianta de realizare ilustrată în fig. 10 de la care a fost îndepărtat peretele exterior pentru a permite vederea camerelor interioare.

Fig. 12 și 13, sunt scheme de curgere ilustrând curgerea fluidului prin rezervorul de separare a fazei secundare ilustrat în fig. 6 și fig. 11.

Fig. 14 și 15, sunt ilustrări schematice ale unui rezervor de separare a fazei secundare cum sunt cele din fig. 6 și fig. 11 amplasat în interiorul unui container pentru transport marin.

Fig. 16, este o vedere în perspectivă a încă unei alte variante de realizare a unui rezervor de separare a fazei secundare al prezentei invenții, la care camerele sucesive sunt aliniate în mod cap la cap pentru tratarea succesivă a fluidului, cu alte camere aranjate în poziție juxtapusă acestora, pentru a trata în acest fel o multitudine de fluxuri de intrare (denumită în continuare versiunea multitudinii succesive (successive plurality version), sau versiunea SPV).

Fig. 17, este vederea secțiunii prin planul 'R'-'R' din Fig. 16, anume în lungul planului longitudinal 'R'-'R' printr-o serie de camere succesive aliniate longitudinal.

Fig. 18, este vederea secțiunii transversale prin o altă variantă de realizare a unui rezervor de separare a fazei secundare și a unei metode a prezentei invenții, având în plus mijloace de filtrare, care poate cuprinde și în varianta de realizare ilustrată cuprinde, un pat filtrant nefixat.

Fig. 19, este vederea unei secțiuni transvesale similare printr-o formă ușor modificată a invenției ilustrată în fig. 18.

Descriere detaliată a unor variante de realizare preferate ale invenției într-o variantă de realizare nelimitativă se asigură un rezervor de separare a fazei secundare 10 pentru îndepărtarea de contaminant, incluzând o fază nedorită într-un fluid de intrare, cum este apa produsă. Rezervorul de separare 10 include podeaua și pereții care definesc, în general, rezervorul. în interiorul rezervorului, o serie de camere sunt divizate prin partiții. Un jgheab de îndepărtare a porțiunii de pe suprafață, în care se îndepărtează de pe suprafață contaminantul sau faza nedorită, se află în comunicație cu fiecare dintre camere. Jgheabul de îndepărtare de pe suprafață a petrolului este separat de cameră printr-un deversor de petrol colectat, peste care trece contaminantul sau faza nedorită când este captat(ă) în jgheabul pentru petrolul colectat de pe suprafață. Fluidul care intră în rezervor trece din cameră în camera alăturată pe măsură ce contaminantul este îndepărtat treptat, în fiecare cameră, un deversor înclinat generează un curent rotitor longitudinal care în general lungește calea fluidului (și astfel timpul de rezidență) în fiecare cameră, înainte ca fluidul să treacă în camera alăturată. Curentul determină ridicarea la suprafață a oricăror contaminanți mai ușori decât fluidul, de unde aceștia sunt îndepărtați peste deversorul de îndepărtare a petrolului de pe suprafață și îndepărtați. Pe măsură ce fluidul trece din cameră în camera alăturată, acesta este îndepărtat din zona de fund a primei camere și trecut în zona superioară a camerei alăturate (următoare).

RO 132756 Β1 în diferite variante de realizare a rezervorului de separare, camera și deversorul 1 înclinat sunt orientate și spațiate adecvat pentru a genera un curent rotitor în interiorul camerei, care include o componentă orizontală mai lungă decât în proiectele anterioare sau 3 o componentă orizontală mai lungă decât componenta verticală. Crescând deplasarea orizontală a fluidului și particulelor și creând o cale mai lungă de parcurs de către particule, 5 particulele nedorite care se ridică au prin aceasta un timp mai lung pentru a se ridica la suprafață pentru a fi îndepărtate și de aceea contaminanții nedoriți, la îndepărtarea de pe 7 suprafață, sunt îndepărtați mai eficient din fluid. în mod specific, parcurgerea unei căi mai lungi, asigură o rezidență reală mai lungă a particulelorîn cameră, precum și șanse mai mari 9 (prin calea mai lungă și fiind aduse la suprafață) să vină în contact cu și să adere la o bulă, pentru fi astfel separate. Creșterea componentei orizontale a curgerii rotitoare poate fi reali- 11 zată, de exemplu, prin modificarea raportului dintre lungimea camerei și înălțimea deversorului înclinat. în plus, injectarea apei curate de la fundul camerei și injectarea acesteia în 13 zona superioară a camerei alăturate următoare evită sau reduce cu mult problema scurtcircuitului. 15

Pentru a ajuta și mai mult ridicarea fazei nedorite sau a contaminanților la suprafață, în camere poate fi introdus gaz. După cum este de așteptat, în mod obișnuit gazul, cum este 17 metan, aer sau azot, dispersează în fluid și formează bule sau microbule care aderă la contaminant, făcându-l mai ușor decât fluidul și împingându-l la suprafață. Gazul aderat la 19 contaminant, fiind mai ușor decât fluidul, se ridică spre suprafața fluidului. Din nou, crescând componenta orizontală a curgerii rotitoare, bulele sau microbulele sunt mai eficiente în 21 împingerea contaminanților către suprafața fluidului pentru îndepărtare, pe măsură ce timpul de rezidență este mărit. în plus, datorită curgerii rotitoare în interiorul fiecărei camere, 23 aceasta induce un impuls hidraulic care ajută la îndepărtarea de pe suprafață, posibil evitând prin aceasta necesitatea unor mijloace mecanice de îndepărtare de pe suprafață, pentru a 25 realiza îndepărtarea de pe suprafață și evitând astfel creșterea costurilor cu mijloace mecanice de îndepărtare de pe suprafață, cu întreținerea acestora și posibila cedare meca- 27 nică a acestora, având ca rezultat re-antrenarea de contaminant sau de fază secundară.

Toate camerele, poate cu excepția ultimei camere din succesiunea de camere, care 29 are doar o ieșire pentru îndepărtarea fluidului tratat, sunt conectate printr-un pasaj de interconectare între fiecare cameră. Fluidul trece de la o cameră la camera alăturată prin 31 pasajul de interconectare. Pentru a ajuta trecerea fluidului mai curat sau mai puțin contaminat la camera alăturată următoare, pasajele de interconectare au intrarea poziționată în 33 apropierea fundului camerei către care tinde fluidul mai curat, captând în acest fel fluid cu contaminant mai puțin deoarece contaminantul se ridică la suprafață. Fluidul este apoi 35 direcționatîn camera alăturată pentru a continua decontaminarea/separarea fazei. Deoarece fluidul transferat în camera alăturată este în general mai contaminat decât fluidul din camera 37 alăturată, camera de interconectare poate introduce fluidul în zona superioară a camerei alăturate, unde concentrația de contaminant este mai ridicată față de zona mai joasă sau de 39 fund a camerei alăturate.

Pentru a ajuta mai mult la aderarea gazului la contaminant sau la faza secundară, 41 pentru a produce separarea acestuia(eia) de fluid (de obicei apă), este important controlul asupra direcției de curgere și amplasareai injecției de gaz. în mod specific, probabilitatea ca 43 gazul să adere la contaminant este mai mare atunci când viteza și direcția de curgere la intrarea debitului de gaz sunt similare cu viteza și direcția de curgere a fluidului. De aceea, 45 dispozitivele și metodele anterioare care nu încearcă să alinieze curgerea fluidului cu aceea a gazului injectat și de exemplu, doar introduc gazul în zona de mijloc a camerei, sunt infe- 47 rioare. în consecință, pentru a ajuta la aderarea gazului la contaminant sau la faza

RO 132756 Β1 secundară și pentru a influența calea gazului să fie mai apropiată de a fluidului, în prezenta invenție și în particular în varianta de realizare VSL descrisă aici, gazul este introdus în pasajul de interconectare dintre două camere alăturate paralele, situat jos în prima cameră, în care acest gaz și bule de gaz se pot ridica spre suprafață, în drum spre camera a doua, împreună cu debitul de fluid și în acesta și pot adera la contaminanți și/sau faza secundară la suprafață și pot să împiedice deplasarea în continuare a acestora cu curgerea rotitoare în a doua cameră, ceea ce ar însemna să se deplaseze în jos, și astfel rămân la suprafață pentru a fi îndepărtate. Alinierea debitului de gaz injectat în fluid cu fluidul și cu contaminanții și/sau faza secundară din acesta, duce la o mai mare capacitate a bulelor de gaz să adere la aceste particule, contaminanți sau fază secundară din fluid și să le mențină la suprafață. Este de dorit ca gazul să curgă paralel cu debitul de fluid în această locație, pentru a ajuta aderarea la contaminanți și/sau faza secundară.

Așa cum se poate aprecia, gazul poate fi introdus în toate sau în unele dintre pasajele de interconectare. în cadrul prezentei invenții, pasajele de interconectare sunt similare în secțiune transversală sau mai mici în secțiune transversală decât camerele propriuzise și, în plus, pasajele de interconectare pot fi de diferite dimensiuni, forme sau orientări, de la cameră la cameră. în plus, pot fi utilizate o multitudine de locații pentru injectarea gazului în fiecare cameră, incluzând pasajele de interconectare. în plus, ieșirea pasajelor de interconectare poate fi în vecinătate adecvată cu deversorul înclinat al camerei alăturate, pentru a imprima o curgere rotitoare fluidului ieșind din pasajul de interconectare.

Exemplul 1 - Prima variantă de realizare (VSL) într-o variantă de realizare, ilustrată cel mai bine în fig. 1A, 1B, 2, 3, denumită în continuare varianta de realizare VSL, este asigurat un rezervor de separare a fazei secundare 10 pentru îndepărtarea unui contaminant cum sunt hidrocarburi, lichide de foraj și/sau fluide de fracturare și care poate astfel cuprinde fluide cu diferite greutăți specifice, vâscozități și miscibilități față de apă. Rezervorul de separare 10 include o podea 50 și pereții aferenți 40 care definesc o serie de camere 100, fiecare cameră 100 separată de camera alăturat de o partiție 105. Se va aprecia că deși rezervorul 10 ilustrat în fig. 1A la fig. 5B, include patru camere 100, rezervorul 10 poate include mai puține sau mai multe camere 100 și rezervorul de separare 10 nu trebuie limitat la numai patru camere 100.

în comunicație cu fiecare cameră există un deversor 70 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață care, pe lângă că servește ca deversor mai servește și la separarea unui jgheab 60 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață în fiecare cameră 100. Contaminantul de pe suprafață din fiecare cameră 100 este îndepărtat prin îndepărtarea peste deversorul 70 de petrol îndepărtat de pe suprafață, în jgheabul 60 pentru petrol îndepărtat de pe suprafață, în care poate fi reținut și/sau îndepărtat, după cum se dorește, utilizând metode și mijloace convenționale. Deversorul 70 pentru petrol îndepărtat de pe suprafață ilustrat în variantele de realizare din fig. 1A la fig. 5B, este un jgheab comun 82 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață prin faptul că un singur jgheab pentru petrol îndepărtat de pe suprafață este alăturat cu toate camerele din rezervorul 10.

Pentru a imprima un curent rotitor longitudinal în fiecare cameră 100, fiecare cameră 100 cuprinde un deversor înclinat 90. Natura deversorului înclinat 90 imprimă o curgere rotitoare a fluidului în fiecare cameră 100. Curgerea rotitoare a fluidului în camerele 100 poate fi văzută în schema de curgere ilustrată în fig. 4.

Un pasaj de interconectare 80 conectează fiecare cameră 100. Pasajul de interconectare 80 are o porțiune de intrare în comunicație fluidă cu zona de fund a unei camere 100 și o porțiune de ieșire în comunicație de fluid cu cameră alăturată, în varianta de realizare ilustrată, pasajul de interconectare 80 are ieșirea poziționată în zona superioară a camerei

RO 132756 Β1 alăturate, în apropierea deversorului înclinat 90 al camerei alăturate pentru a imprima un 1 curent rotitor în fluidul de intrare în camera alăturată 100. în plus, pasajul de interconectare 80 are porțiunea de ieșire în porțiunea superioară a camerei alăturate pentru că, în general, 3 fluidul din fiecare cameră are o concentrație mai mare de contaminanți spre suprafață și este mai puțin contaminat spre fund. îndepărtând fluid din camera 100 la sau în apropiere de 5 fundul camerei 100 și introducând fluidul într-o zonă superioară a camerei alăturate, fluid cu o concentrație mai mică de contaminanți este trecut în camera alăturată în zona cu cea mai 7 mare contaminare pentru acea cameră. Aceasta reduce sau elimină așa numitul scurtcircuit și ușurează și îndepărtarea de contaminanți sau fază secundară peste deversorul 70 9 de petrol îndepărtat de pe suprafață.

Rezervorul de separare 10 mai include o intrare de fluid 20 în comunicație cu prima 11 cameră a seriei de camere interconectate 100 pentru a introduce fluid netratat în rezervorul 10, cum este apă produsă, care de obicei conține hidrocarburi, ca și contaminant. Pentru a 13 îndepărta fluid decontaminat din rezervorul 10, este utilizată o ieșire 30 în comunicație cu o porțiune mai joasă a camerei finale a rezervorului 10. Deoarece fluidul aflat mai aproape de 15 fundul fiecărei camere 100 conține, în general, a concentrație mai mică de contaminant, se propune ca ieșirea 30 să fie poziționată în zona de fund a camerei finale. 17

Așa cum este ilustrat în fig. 1B și 2, rezervorul de separare 1 include intrările de gaz 120 pentru introducerea unui gaz în pasajele de interconectare 80. în prima cameră 100, 19 gazul poate fi introdus cu intrarea 20 sau în apropierea intrării 20. în locațiile de injecție următoare, gazul poate fi injectat în pasajele de interconectare 80. Injectând gaz, cum este 21 aer sau azot, în pasajele de interconectare 80, este mai probabil ca gazul să adere la contaminanții din fluid. Se crede că aceasta se întâmplă din cauză că volumul de fluid care trece 23 prin pasajele de interconectare 80 este mai mic decât volumul din camera 100 și ca urmare raportul volumetric dintre gaz și fluid din pasajul de interconectare 80 este mult mai ridicat 25 decât dacă gazul ar fi injectat direct în fiecare cameră 100. în plus, curgerea fluidului prin pasajul de interconectare 80 este în general într-o direcție uniformă și ca urmare debitul de 27 gaz va lua o formă similară de curgere cu fluidul care trece prin pasajul de interconectare 80. Este mai probabil ca gazul să adere la contaminanți în fluid dacă modelul de curgere al 29 gazului și al fluidului sunt similare. în plus, introducând gazul în pasajele de interconectare 80, pachetul dens de bule, în locul unei distribuții de bule, cum ar apare la introducerea 31 gazului direct în cameră, generează o probabilitate mai mare de contacta contaminantului sau fazei secundare cu o bulă de gaz. Tot fluidul care iese din fiecare cameră 100 trecând 33 în camera următoare 100 trece prin această zonă densă de bule de gaz, întrucât, dacă ar fi introdus central în camera 100 gazul s-ar dispersa într-un volum mai mare de fluid, 35 scăzând probabilitatea ca particulele să adere la o bulă de gaz.

Așa cum este ilustratînfig. 1A, rezervorul de separare 10 mai include o gaură de dre- 37 naj 110 în fundul partiției 105 pentru a ajuta la drenarea rezervorului 10, dacă este necesar.

Timpul de rezidență în rezervorul de separare 10 poate fi reglat dacă se dorește, în 39 funcție de nivelul de contamnanți din fluidul de intrare, gradul de decontaminare dorit, numărul de camere, valoarea debitului de fluid etc. 41

Rezervorul 10 poate fi amplasat într-un container mobil de transport marin, așa cum este ilustrat, de exemplu, în fig. 5A și 5B pentru a ușura transportul rezervorului de separare 43 10. Așa cum este ilustrat în fig. 5B, pompele, conductele și componentele auxiliare necesare rezervorului pentru a introduce și a extrage fluid, introduce gaz, de exemplu pot fi și acestea 45 ținute în containerul mobil pentru transport marin, așa cum este ilustrat la 140.

RO 132756 Β1

Exemplul 2 - A doua variantă de realizare (VS)

O variantă de realizare alternativă a unui rezervor de separare a unei faze este ilustrată cu referire la fig. 6...15 și este identificată în general cu 200. Spre deosebire de configurația VSL a rezervorului de separare 10 ilustrat cu referire la fig. 1A la 5B, rezervorul VS 200 este compus din o serie de camere 210 amplasate în relație cap la cap. Din nou, rezervorul 200 este definit de podeaua 320 și pereții aferenți 310. Fiecare cameră 210 este separată printr-o partiție 220. în mod similar, fiecare cameră 210 include un deversorînclinat 230 pentru a induce curgerea rotitoare a fluidului în fiecare cameră. Forma modelului de curgere a fluidului poate fi văzută în fig. 11 și 12.

în plus, fiecare cameră 210 este conectată la camera alăturată printr-un pasaj de interconectare 205. în orice caz, pasajul de interconectare 205 este definit de o fantă de la baza fiecărei partiții 220 și podeaua 320, prin care poate trece fluidul. O placă divizoare 290 separă camera 210 de partiție și servește pentru a defini intrarea în camera de interconectare 205. Fluidul trece peste placa divizoare 290 și prin fanta de la baza partiției, înainte de a intra în camera alăturată peste spatele și apoi peste partea de sus a deversorului înclinat 230 al camerei alăturate.

într-o versiune a acestei variante de realizare, ilustrată cel mai bine în fig. 6...10, fiecare cameră 210 are un jgheab individual 240 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață, separat de cameră de un deversor 250 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață, încorporat în jgheabul 240 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață. O conductă de ieșire a contaminantului 300 aflată în comunicație cu fiecare dintre jgheaburile 240 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață permite îndepărtarea contaminantului colectat în fiecare jgheab 240 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață. Se va aprecia că se poate utiliza orice mijloc adecvat pentru a îndepărta contaminantul din jgheaburile 240 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață.

într-o altă versiune a configurației VS ilustrată în fig. 11 (fig. 11 fiind o ilustrare schematică a laturii din dreapta a configurației VS, în care peretele exterior a fost îndepărtat pentru a permite vederea camerelor interioare 210), această variantă de realizare utilizează un jgheab comun 252 pentru colectarea contaminantului sau a fazei separate din fiecare cameră 210 și acest jgheab comun de colectare 252 este în comunicație de fluid cu fiecare jgheab 242 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață, pentru fiecare cameră 210.

O altă caracteristică distinctivă a rezervorului 10 este că pasajul de interconectare 205 colectează fluid la o zonă de intrare situată în general nealiniată cu direcția curgerii rotitoare a fluidului când fluidul intră pe la fundul camerei, pe partea opusă deversorului înclinat 230. Pentru a evita intrarea fluidului prin zona superioară și trecerea direct în spatele plăcii divizoare 290 în forma de curgere rotitoare a acestuia este utilizată o placă deflectoare 330 pentru a bloca parțial deschiderea de la partea de sus a plăcii divizoare 290. Aceasta lungește timpul de rezidență al fluidului în fiecare cameră 210 și crește eficiența gazului introdus în cameră în ce privește aderarea la contaminanți și aducerea contaminanților la suprafață penru a fi îndepărtați peste deversorul 250 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață. în mod similar cu rezervorul 10 ilustrat în fig. 1A la fig. 5B, o intrare de gaz 280 este poziționată în pasajul de interconectare 205 pentru a injecta gaz, cum sunt aer sau azot, în pasajul de interconectare 205 pentru a fi amestecat cu fluidul, atunci când trece prin pasajul de interconectare 205. Așa cum este arătat mai sus, un control mai bun al debitului de gaz este realizat prin introducerea gazului în pasajul de interconectare 205, întrucât volumul de fluid este redus în pasajul de interconectare 205, în comparație cu camera 210.

RO 132756 Β1

Introducând gazul în pasajul de interconectare 205, gazul are o tendință mai accentuată de 1 a urma același mod de curgere ca și fluidul atunci când este introdus în camera alăturată și ca urmare crește eficiența la aderarea gazului la contaminanți în fluid. 3 în timpul funcționării, fluidul este introdus în prima cameră la intrarea fluidului 270 în zona superioară a camerei 100 și este îndepărtat dintr-o zonă mai joasă a camerei finale 100 5 a rezervorului 10 la ieșirea 260.

Așa cum este ilustrat în fig. 6...10, fiecare pasaj de interconectare 205 are o intrare 7 pentru gaz 280 pentru injectarea gazului în fiecare dintre pasajele de interconectare 205. Gazul poate fi injectat în prima cameră în intrarea 270 sau în apropierea acesteia. 9

Când fluidul trece din cameră în camera alăturată, contaminanții se ridică la suprafață și sunt îndepărtați peste deversorul 250 pentru petrolul îndepărtat de pe suprafață. Spre 11 fundul fiecărei camere 210, fluidul are o concentrație mai mică de contaminanți decât fluidul de la partea de sus a fiecărei camere 210. Atunci când pasajul de interconectare 205 extrage 13 fluid către fundul camerei 210, fluidul care trece din cameră în camera alăturată are o concentrație mai mică de contaminanți decât camera din care a provenit. în acest mod, 15 fluidul este decontaminat treptat când trece din cameră în camera alăturată prin pasajele de interconectare 205, în care este injectat gaz și aderă la contaminanți în fluid. Fluidul trece 17 prin camerele 210 pe partea din față a rezervorului și apoi trece în camera din spate, ilustrată ca a treia cameră în secvența de camere, unde fluidul se întoarce spre partea din față a 19 rezervorului și trece prin camerele rămase.

Camera din spate este ilustrată mai clar în fig. 8...11 în care se poate vedea că, din 21 cauză că fluidul își schimbă din nou direcția spre partea din față a rezervorului 200, pasajul de interconectare 205 nu include o placă divizoare 290 ci fluidul curge pe sub o podea falsă 23 295 și pe sub partiția care separă camera din spate de camera alăturată unde este injectat gaz în pasajul de interconectare 205. în plus, camera din spate nu include un deflector 330, 25 acesta nefiind necesar pentru orientarea și formarea poziției intrării pasajului de interconectare 205. Modelul de curgere a fluidului prin rezervorul 200 incluzând camera din spate este 27 ilustrat în fig. 11 și 12. Se va aprecia că deși rezervorul 200 este ilustrat având cinci camere 210 (văzute cel mai bine în fig. 6...8), rezervorul 200 poate include mai puține sau mai multe 29 camere 210 după cum se dorește sau este necesar.

într-o variantă de realizare alternativă celei ilustrate în fig. 6...10 și așa cum este 31 figurat în fig. 11 (fig. 11 find o ilustrare schematică a părții laterale din dreapta a variantei de realizare a unui rezervor de separare a unei faze secundare ilustrat în fig. 6, la care peretele 33 exterior a fost îndepărtat pentru a permite vederea camerelor interioare) poate fi utilizat un jgheab comun 252 pentru petrolul adunat de pe suprafață, poziționat în centrul rezervorului 35 10 pentru a colecta contaminantul din jgheaburile 242 pentru petrolul adunat de pe suprafață din camerele 100 alăturate. Camera 100 de la capătul din spate al rezervorului 200, 37 reprezentată ca a treia cameră din varianta de realizare ilustrată, are încă nevoie în general de un jgheab propriu 242 pentru petrolul adunat de pe suprafață. 39

La fel ca în cazul rezervorului 10 descris mai sus cu referire la exemplul 1, rezervorul 200 mai poate fi amplasat într-un container mobil de transport 350, așa cum este ilustrat în 41 fig. 14 și 15 pentru a ușura transportul rezevorului 200. Așa cum este ilustrat în fig. 14 și 15, pompele, conductele și componentele auxiliare asociate rezervorului, necesare pentru a 43 introduce și a îndepărta fluidul, a introduce gazul, de exemplu pot fi închise în containerul mobil de transport. 45

RO 132756 Β1

Se va aprecia că deși termenul decontaminat este utilizat aici, utilizarea acestui termen trebuie să reflecte reducerea concentrației sau cantității de contaminanți din fluidul din care a fost introdus fluid, în comparație cu fluidul îndepărtat din rezervor și nu trebuie interpretat ca indicând că au fost îndepărtați toți contaminanții. în fluid mai pot rămâne urme sau chiar cantități mici de contaminant. Reducerea contaminantului poate depinde de timpul de rezidență, numărul de camere din rezervor, valoarea debitului etc.

în plus, deși deversoarele înclinate 90, 230 ale rezevorului 10 sunt ilustrate ca fiind poziționate într-o locație similară, respectiv în fiecare din camerele 100, 210 ale rezervorului 10, deversoarele înclinate 90, 230 ale acestora pot fi poziționate la diferite adâncimi și/sau orientate diferit în interiorul fiecărei camere.

Fig. 16 și vederea secțiunii transversale ilustrată în fig. 17, făcută în lungul planului 'R'-'R' din fig. 16, arată varianta de realizare a rezervorului 10 al prezentei invenții având:

- prima multitudine de camere interconectate 210a, 210'a și 210a;

- a doua multitudine de camere interconectate 210b, 210'b și 210b;

- a treia multitudine de camere interconectate 210c, 210'c și 210c;

- a patra multitudine de camere interconectate 21 Od, 210'd și 210d;

- a cincea multitudine de camere interconectate 21 Oe, 210'e și 210e; și

- a șasea multitudine de camere interconectate 21 Of, 210'f și 210f, fiecare din cele trei elemente ale multitudinii respective de camere interconectate fiind aranjat în configurație cap la cap una față de ceaaltă. Fiecare multitudine de 3 elemente de camere interconectate este aranjată în plus în relație una lângă cealaltă cu un set de camere alăturate interconectate.

în acest mod, multitudinile de camere succesive 210, 210' și 210 (în acest caz, trei), pot trata succesiv o multitudine de curenți de intrare a, b, c, d, e și f care intră în rezervorul 10 prin porturile de intrare respective 270 a-f de pe racordul de intrare “IM.

Curentul curățat, având cel puțin o fază separată din acesta, iese din rezervorul 10 prin porturile respective de ieșire 260 a-f care curg în racordul comun de ieșire ΈΜ'. Un jgheab comun 277 poate fi asiguratîn lungul părții laterale a rezervorului 10, pentru a colecta faza secundară colectată la comun de la fiecare din jgheaburile pentru produsul îndepărtat de pe suprafață 240 a-f, 240 a-f și 240 a-f.

Fig. 17, ilustrează secțiunea transversală în lungul planului 'R'-'R' din fig. 16 și în particular o secțiune transversală longitudinală prin a doua multitudine de camere interconectate 210b, 201 b și 210b. Scuturile 290b, 290'b și 290 b, precum și 330b, 330'b și 330 b, sunt asigurate la locațile respective ale pasajelor interconectate 205, 205' precum și la porturile de ieșire 260b, pentru a asigura un debit de fluid la fiecare dintre pasajele de interconectare respective 205, 205' și portul de ieșire 260b nu este în direcția curgerii rotitoare imprimată în camerele respective 210b, 210'b și 210b, pentru a reduce scurt circuitarea curgerii așa cum s-a discutat mai devreme aici.

Fig. 18, ilustrează un rezervor de separare modificat 1000 al prezentei invenții, care poate cuprinde camera unică 210 ilustrată în fig. 18, sau o serie de asemenea camere 210 în comunicație de fluid (interconectate în succesiune) pentru tratarea în succesiune a unui fluid. Un mijloc de filtrare, sub forma unui mediu nefixat, cum sunt granulele peletizate, sau coji de nuci negre 370, este asigurat în zona cea mai joasă a camerei 210. Deversorul înclinat 230 imprimă o direcție de rotație fluidului tratat, în direcția arătată de săgeată. Apa tratată, având faza secundară adunată de pe suprafață de deversorul 240, este îndepărtată prin mijlocul de filtrare 370 și apoi îndepărtată prin portul de ieșire 260 și posibil alimentată într-un alt rezervor modificat similar 1000 pentru tratare ulterioară a acestui fuid.

RO 132756 Β1 în sfârșit, fig. 19 ilustrează un rezervor de separare similar 1000 având un mijloc de 1 filtrare la fundul camerei 201. Mijlocul de filtrare 370 este sub forma unui mediu nefixat cum sunt granule peletizate sau coji de nuci negre 370. în varianta de realizare ilustrată, o 3 multitudine de duze radiale 372 primește un fluid de purjare prin linia presurizată 374, util în timpul ciclului de spălare în contracurent pentru acest rezervor de separare, pentru a reflui- 5 diza contaminanții care ar putea colmata mijlocul de filtrare 370, supunându-i la adunarea de pe suprafață pentru îndepărtarea acestor impurități în timpul spălării în contracurent a 7 rezervorului 1000. După terminarea ciclului de spălare în contracurent și alimentarea cu fluid de purjare la duzele radiale 372, este recomandată reluarea procesului anterior de imprimare 9 a unei curgeri rotitoare atunci când se introduce fluid în camera 210, cu ajutorul deversorului înclinat 230, pentru a continua procesul de tratare. 11

Deși nu este ilustrat în figuri, se va aprecia că pot fi necesare armături, conducte, pompe și accesorii funcționale pentru a opera rezervoarele descrise aici, utilizate în mod 13 tradițional și cunoscute. Aceste componente suplimentare sunt luate în considerare și încorporarea lor face obiectul invenției. Pot fi făcute alte modificări și amendamente, evidente 15 pentru un tehnician priceput, la rezervoarele descrise aici și aceste modificări și amendamente cad sub incidența obiectului și spiritului invenției descrise. 17

Claims (15)

1. Revendicări

   1. Rezervor de separare pentru îndepărtarea unui contaminant dintr-un fluid sau separarea unei faze dintr-un fluid multi fazic care este introdus în rezervor, caracterizat prin aceea că, rezervorul menționat cuprinde:

   - o podea, care definește fundul rezervorului și pereții aferenți care definesc suprafețele laterale ale rezervorului;

   - o multitudine de camere interconectate în interiorul rezervorului menționat pentru tratarea succesivă a fluidului menționat;

   - o intrare, aflată în comunicație de fluid cu prima cameră din multitudinea de camere, pentru introducerea unui fluid care conține un contaminant sau o multitudine de faze în prima cameră menționată; și

   - o ieșire, aflată în comunicație de fluid cu ultima cameră din multitudinea de camere alăturate menționate, pentru îndepărtarea fluidului cu mai puțin contaminant sau care cuprinde, substanțial, o singură fază, ieșirea fiind poziționată în apropierea fundului ultimei camere menționate din multitudinea de camere alăturate;

   - un deversor înclinat într-o zonă superioară a fiecărei dintre camerele menționate, pentru inducerea unei curgeri rotitoare în fluidul menționat, în interiorul fiecărei dintre camerele menționate;

   - un jgheab pentru petrolul adunat de pe suprafață în asociere cu o multitudine dintre camerele interconectate menționate și separat de interiorul multitudinii de camere menționate de un deversor pentru adunare de pe suprafață, deversorul pentru adunare de pe suprafață fiind situat într-o zonă superioară a fiecărei dintre camerele menționate, substanțial opus locației deversorului înclinat în multitudinea de camere menționată, curgerea rotitoare menționată a fluidului fiind în lungul suprafeței superioare a camerei menționate, producând deplasarea fluidului menționat de la deversorul înclinat menționat către jgheabul pentru petrol adunat de pe suprafața menționată; și

   - un pasaj de interconectare, care permite curgerea fluidului substanțial de la fundul cel puțin unei camere la zona superioară a camerei alăturate și către deversorul înclinat din camera alăturată menționată, pasajul de interconectare fiind poziționat în interiorul cel puțin unei camere astfel încât curgerea fluidului din cel puțin o cameră menționată în pasajul de interconectare menționat nu este în direcția curgerii rotitoare a fluidului menționatîn cel puțin o cameră menționată.
2. 2. Rezervor de separare a fazelor conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că pasajul de interconectare este adaptat să îndepărteze fluid din cel puțin o cameră într-o zonă superioară a unei camere alăturate.
3. 3. Rezervor de separare a fazelor conform revendicării 1, sau 2, caracterizat prin aceea că mai cuprinde o intrare de gaz aflată în comunicare cu pasajul de interconectare al cel puțin unei camere pentru introducerea de gaz în fluidul transferat de la cel puțin o cameră menționată la camera alăturată prin pasajul de interconectare.
4. 4. Rezervor de separare a fazelor conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că pasajul de interconectare este mai îngust în secțiune decât camerele, pentru a asigura un raport între gaz și fluid mai mare in camera de interconectare decât dacă gazul menționat ar fi introdus direct într-una din seria de camere alăturate menționate.
5. 5. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1 la 4, caracterizat prin aceea că capătul de intrare al pasajului de interconectare este poziționat substanțial sub deversorul înclinat al unei camere, în apropierea fundului fiecărei din seria de camere alăturate menționate.

   RO 132756 Β1
6. 6. Rezervor de separare a fazelor conform revendicării 5, caracterizat prin aceea 1 că mai cuprinde un scut pentru blocarea parțială a capătului de intrare al pasajului de interconectare. 3
7. 7. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1 la 5, caracterizat prin aceea că capătul de intrare al pasajului de interconectare dintre cel puțin 5 o cameră și camera alăturată este situat în cel puțin o cameră menționată pe unul din pereții acesteia, peretele menționat fiind învecinat cu latura opusă menționată a deversorului 7 înclinat menționat conținut într-o cameră succesivă alăturată, care mai are un scut în apropierea intrării menționate a fluidului, pentru a asigura că direcția curgerii fluidului în pasajul 9 de interconectare menționat nu este în direcția curgerii rotitoare imprimate în cel puțin o cameră. 11
8. 8. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1 la 7, caracterizat prin aceea că fiecare cameră are un jgheab pentru petrolul adunat de pe 13 suprafață, aflat in comunicație cu camera.
9. 9. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1 la 8, 15 caracterizat prin aceea că jgheabul pentru petrolul adunat de pe suprafață este un jgheab comun pentru petrolul adunat de pe suprafață, aflat în comunicație cu mai multe camere sau 17 cu toate camerele.
10. 10. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1 la 8, 19 caracterizat prin aceea că rezervorul este conținut într-un container de transport.
11. 11. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1,2, sau 21 3, caracterizat prin aceea că multitudinea menționată de camere interconectate este aranjată în configurație juxtapusă, una lângă cealaltă și în care capătul de intrare al pasajului 23 de interconectare este poziționat substanțial sub deversorul înclinat al unei camere, în apropierea fundului fiecărei din seria menționată de camere alăturate. 25
12. 12. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1,2, sau 3, caracterizat prin aceea că multitudinea de camere interconectate menționată este 27 aranjată în configurație cap la cap, una față de cealaltă, mai cuprinzând un scut poziționat sub deversorul pentru adunare de pe suprafață menționat, pentru a bloca parțial capătul de 29 intrare al pasajului de interconectare, pasajul de interconectare menționat fiind situat la o locație sub scutul menționat și permițând curgerea fluidului substanțial de la fundul cel puțin 31 unei camere la locația menționată, în zona superioară a camerei alăturate și spre deversorul înclinat din camera alăturată menționată. 33
13. 13. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1,2, sau

    3, caracterizat prin aceea că:35

    - multitudinea de camere interconectate menționată este aranjată în configurație cap la cap una față de cealaltă; și37

    - multitudinea de camere interconectate mai este aranjată în configurație juxtapusă, una lângă cealaltă.39
14. 14. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1, 2, sau 3, caracterizat prin aceea că mai cuprinde, într-o zonă de jos a cel puțin unei camere, un 41 mediu de filtrare.
15. 15. Rezervor de separare a fazelor conform cu oricare dintre revendicările 1,2, sau 43 3, caracterizat prin aceea că mediul de filtrare este un mediu granular, nefixat.