RO126739B1 - Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie - Google Patents

Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie Download PDF

Info

Publication number
RO126739B1
RO126739B1 ROA201100208A RO201100208A RO126739B1 RO 126739 B1 RO126739 B1 RO 126739B1 RO A201100208 A ROA201100208 A RO A201100208A RO 201100208 A RO201100208 A RO 201100208A RO 126739 B1 RO126739 B1 RO 126739B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
dough
deoxynivalenol
flour
bakery products
acid
Prior art date
Application number
ROA201100208A
Other languages
English (en)
Other versions
RO126739A0 (ro
Inventor
Iuliana Banu
Iuliana Aprodu
Ina Vasilean
Larisa Drăgoi
Original Assignee
Universitatea "Dunărea De Jos" Din Galaţi
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Universitatea "Dunărea De Jos" Din Galaţi filed Critical Universitatea "Dunărea De Jos" Din Galaţi
Priority to ROA201100208A priority Critical patent/RO126739B1/ro
Publication of RO126739A0 publication Critical patent/RO126739A0/ro
Publication of RO126739B1 publication Critical patent/RO126739B1/ro

Links

Landscapes

  • Bakery Products And Manufacturing Methods Therefor (AREA)

Description

Invenția se referă la un procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificație, prin folosirea tehnologiei cu aluat acid.
S-a demonstrat că principalii factori care influențează activitatea antifungică a bacteriilor lactice sunt: temperatura, durata de incubare, mediul de cultură, pH-ul și factorii nutriționali (Batish, V. K., Roy, U., Lai, R., Grover, S., 1997, Antifungalattributes oflacticacid bacteria - A review, Criticai Reviews in Biotechnology, 17, pp 2009-2225).
Cele mai multe date referitoare la efectele bacteriilor lactice asupra acumulării de micotoxine sunt legate de mucegaiurile producătoare de aflatoxine.
Se apreciază că există 2 mecanisme prin care se poate limita contaminarea mediilor cu micotoxine: inhibarea biosintezei micotoxinelor și îndepărtarea micotoxinelor prin legarea de membrană celulară a bacteriilor.
Nu toate bacteriile lactice au același comportament față de micotoxine (Luchese, R. H., Harrigan, W. F. 1990, GrowthofandaflatoxinproductionbyAspergillusparasiticuswhen in the presence of either Lactococcus lactis or lactic acid and at different inițial pH values, Journal of Applied Bacteriology, 69, pp 512-519).
Lactobacillus rhamnosusGG, Lactobacillusrhamnosus LC-705și Propionibacterium freudenreichii ssp. shermanii JS au abilitatea de a lega din mediile lichide (20 pg/ml) deoxinivalenolul (DON), nivalenolul (NIV), fusarenonul (FX), diacetoxiscirpenolul (DAS), toxina T2 (T2) și toxina HT2 (TH2) (El-Nezami, H. S., Chrevatidis, A., Auriola, S., Salminen,
S., Mykkănen, H. 2002, Removal of common Fusarium toxins in vitro by strains of Lactobacillus and Propionibacterium, Food Additives and Contaminants, 19, pp 680-686), în procente cuprinse între 18 și 93%.
Abbas, Η. K., Mirocha, C. J., Pawlosky, R. J., Pusch, D. J., 1985, Effectofcleaning, milling, andbaking on deoxynivalenol in wheat, Applied Environmental Microbiology, 50, pp 482-486, arată că prin panificarea, printr-un procedeu clasic, a făinii integrale de grâu, contaminată cu deoxinivalenol, se obține o reducere a concentrației de deoxinivalenol în făină, cuprinsă între 19 și 69%.
Samar, M.M., Neira, M.S., Resnik, S.L., Pacin, A., 2001, Effect of fermentation on naturally occurring deoxynivalenol (DON) in Argentinean bread Processing technologys Food Additives and Contaminants, 18, pp 1004-1010, evidențiază efectul de reducere al concentrației de deoxinivalenol în cadrul fazei tehnologice de fermentație a aluatului de grâu, fermentație realizată cu drojdii.
Kushiro M., 2008, Effects of Milling and cooking processes on the deoxynivalenol content in wheat, International Journal of Molecular Science, 9, pp 2127-2145, a arătat că deoxinivalenolul este foarte stabil în timpul procesului de coacere.
Lancova, K., Hajslova, J., Kostelanska, M., Kohoutkova, J., Nedelnik, J., Moravcova, H., Vanova M., 2008, Fate of trichothecene mycotoxins during the Processing: milling and baking, Food Additives and Contaminants, 25, pp 650-659, subliniază modificările concentrației de deoxinivalenol în timpul procesului tehnologic de panificație clasic.
Influența drojdiilor și a unor ingrediente asupra concentrației de deoxinivalenol din pâine a fost evidențiată în studiile prezentate de Neira, M. S., Pacin, A. M., Martinez, E. J., Molto, G., Resnik, S. L., 1997, în The effects of bakery Processing of natural deoxynivalenol contamination, International Journal of Food Microbiology, 37:21-25, și Boyacioglu, D., Hettiarachcy, N. S., D'Appolonia, B. L., 1993, Additives affect deoxynivalenol (Vomitoxin) flour during breadmaking, Journal of Food Science, 58:416-418.
Problema tehnică pe care o rezolvă invenția de față este reducerea contaminării cu micotoxine a produselor de panificație.
RO 126739 Β1
Procedeul de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificație, 1 conform invenției, constă în aceea că, în procesul de obținere a produselor de panificație, se utilizează aluat acid, în proporție de 20% față de făină, obținut prin fermentarea, timp de 3 16 h, la temperatura de 30°C, cu ajutorul unor culturi starter mixte, conținând bacterii lactice: Lactobacillus plantarum, Lactobacillus brevis, Lactobacillus helveticus și drojdii: 5
Saccharomyces cerevisiae sau Kluyveromyces marxianus subsp. marxianus, a unui amestec de făină de grâu:apă, în raport de 2:1, contaminat artificial cu deoxinivalenol.7
Prin aplicarea invenției, se obține avantajul realizării de produse de panificație cu un nivel de contaminare scăzut.9
Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...2, care reprezintă:11
- fig. 1, tehnologie de obținere a aluatului acid proaspăt;
- fig. 2, tehnlogie de obținere a pâinii.13
Trei probe de grâu contaminate artificial cu deoxinivalenol au fost măcinate la un agregat de laborator Buhler. Conținutul de deoxinivalenol din grâul contaminat a fost: 15 279,24 ppb (P1), 250,42 ppb (P2) și 372,11 ppb (P3).
Prin măcinarea celor patru probe de grâu, am obținut făină albă în extracție de 76%17 și conținut de cenușă de 0,69%. Făina a avut a avut conținuturi de deoxinivalenol de 177,39 ppb (P1), 160,56 ppb (P2) și 239,88 ppb (P3).19
Din făinurile obținute prin măcinare probelor de grâu contaminat și a grâului martor, au fost efectuate probe de coacere prin tehnologia cu aluat acid.21
Aluatul acid a fost obținut prin fermentarea unui amestec de făină și apă, în raport de 1:2, cu culturi mixte de bacterii lactice și drojdii.23
Au fost folosite tulpini de bacterii lactice, izolate din microflora epifită â grâului. Lactobacillus plantarum (15GAL) și Lactobacillus brevis (16GAL), aflate în colecția MIUG a 25 Universității „Dunărea de Jos din Galați, și tulpini comerciale recomandate a fi utilizate în industria de panificație, Lactobacillus plantarum (EDR-P), sau în industria laptelui, 27 Lactobacillus helveticus (LH-B02).
Drojdiile utilizate au fost: Saccharomyces cerevisiae și Kluyveromyces marxianus 29 subsp. marxianus (LAF-4).
Dimensiunea inoculului pentru culturile starter de bacterii lactice a fost de 3...5 x 31 108 ufc/100 g aluat. Drodia comprimată de panificație a fost folosită în cantitate de 9 g/kg aluat, cu excepția experimentelor cu LH-B02, la care s-a folosit LAF-4 în raport de 1/4 față 33 de LH-B02.
Parametrii procesului de obținere a aluatului acid au fost: raportul făină:apă de 1:2, 35 timpul de fermentare 16 h, temperatura de fermentare 30°C.
Probele de coacere au fost efectuate cu adaos de aluat acid, 20% față de făină, apă 37 (corespunzătoare unei capacități de hidratare a făinii de 55%), drojdie (2%) și sare (1,5%).
Aluatul a fost dospit 120 min, la 30°C, după care a fost divizat și modelat. Bucățile de 39 aluat au fost supuse dospirii finale timp de 30 min, la 30°C și apoi introduse la cuptor. Coacerea s-a realizat la 186°C, timp de 40 min. 41
Au fost realizate probe martor, fără aluat acid, pentru fiecare probă de făină contaminată. 43
Pâinile obținute au fost transformate în pesmet, prin uscare la temperatura de 40°C, iar pesmetul a fost măcinat. 45
Pentru probe recoltate din aluatul acid, din aluatul după frământare, din aluatul după dospire și din pâine pesmetată, s-a determinat conținutul de deoxinivalenol, prin metoda 47 imunoenzimatică ELISA, cu o limită de detecție de 18,5 ppb.
RO 126739 Β1
Aluaturile acide au avut, după 16 h de fermentare la 30°C, pH-ul de 3,97, pentru probele fermentate cu 15GAL+16GAL, 3,91, pentru cele fermentate cu EDR-P, și de 3,84, pentru probele fermentate cu LH-B02.
Modificările concentrațiilor de DON din timpul procesului de panificație - aluat acid, frământare aluat, fermentare aluat, pâine - pentru procesele tehnologice realizate cu cele 3 culturi starter, dar și pentru proba martor sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel
Evoluția concentrației de deoxinivalenol în timpul procesului de panificație
Proba DON, ppb
15GAL+16GAL EDR-P LH-B02 Martor
Făină (P1) 177,56
Aluat acid 64,12 71,02 67,34 -
Aluat după frământare 130,34 134,11 132,49 151,11
Aluat după dospire 99,57 108,34 105,17 125,75
Pâine 79,82 87,12 84,97 101,75
Făină (P2) 160,56
Aluat acid 57,86 63,62 60,83 -
Aluat după frământare 116,51 120,47 117,17 135,43
Aluat după dospire 89,44 97,12 90,63
Pâine 72,22 78,61 72,56 90,67
Făină (P3) 239,88
Aluat acid 86,71 95,64 90,66 -
Aluat după frământare 177,63 181,55 179,72 201,1
Aluat după dospire 136,11 146,12 143,33 166,84
Pâine 110,12 117,18 115,63 134,12
Se constată că nivelul de deoxinivalenol din aluatul acid a fost de aproximativ 36%, în cazul probelor cu 15GAL+16GAL, de aproximativ 40%, în cazul probelor cu EDR-P, și de aproximativ 38%, în cazul probei cu LH-B02, din conținutul de deoxinivalenol al făinii. Au fost constatate reduceri mari ale conținutului de deoxinivalenol atunci când Lactobacillus plantarum a fost folosit în amestec cu Lactobacillus brevis.
Raportat la aluatul acid, conținutul de deoxinivalenol a crescut în aluat după frământare, datorită adăugării unei cantități de făină contaminată (fig. 2, tabel).
Pentru fiecare tip de făină contaminată, utilizat în analiză, aluatul obținut după încorporarea de aluat acid a avut un conținut de deoxinivalenol mai mic decât în cazul aluatului preparat fără aluat acid (proba martor).
RO 126739 Β1
După fermentarea aluatului, timp de 120 min, s-a înregistrat o nouă scădere a 1 conținutului de deoxinivalenol în aluat. Astfel, raportând concentrația de deoxinivalenol din aluatul fermentat la cea de după frământare, au fost obținute procente de reducere a 3 onținutului de deoxinivalenol de 23%, în cazul probelor cu 15GAL+16GAL, de 19%, în cazul probelor cu EDR-P, și de 20%, în cazul probelor cu LH-B02; în probele martor, la care 5 fermentarea a fost făcută doar cu drojdii, reducerile au fost de aproximativ 16,5%.
în urma coacerii, conținutul de deoxinivalenol din pâine se reduce față de cel de la 7 sfârșitul fermentării, cu aproximativ 19%, în cazul tuturor probelor.
Față de nivelul inițial de contaminare cu deoxinivalenol al făinii, prin prelucrarea 9 acesteia printr-un proces tehnologic de panificație cu aluat acid, produsele de panificație au avut un nivel de contaminare de 51...55%. în proba realizată prin tehnologie clasică, fără 11 aluat acid, nivelul de contaminare a fost 43...44% față de nivelul de contaminare al făinii.

Claims (5)

1 Revendicare
3 Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificație, caracterizat prin aceea că, în procesul de obținere a produselor de panificație, se utilizează
5 aluat acid, în proporție de 20% față de făină, obținut prin fermentarea timp de 16 h, la temperatura de 30°C, cu ajutorul unor culturi starter mixte conținând bacterii lactice:
7 Lactobacillus plantarum, Lactobacillus brevis, Lactobacillus helveticus, și drojdii: Saccharomyces cerevisiae sau Kluyveromyces marxianus subsp. marxianus, a unui amestec
9 de făină de grâu:apă, în raport de 2:1, contaminat artificial cu deoxinivalenol.
ROA201100208A 2011-03-10 2011-03-10 Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie RO126739B1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201100208A RO126739B1 (ro) 2011-03-10 2011-03-10 Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201100208A RO126739B1 (ro) 2011-03-10 2011-03-10 Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO126739A0 RO126739A0 (ro) 2011-10-28
RO126739B1 true RO126739B1 (ro) 2012-12-28

Family

ID=44837893

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201100208A RO126739B1 (ro) 2011-03-10 2011-03-10 Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO126739B1 (ro)

Families Citing this family (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
CN104705538B (zh) * 2013-12-11 2017-11-03 中国农业科学院农产品加工研究所 一种去除面制品中脱氧雪腐镰刀菌烯醇的煮制方法

Also Published As

Publication number Publication date
RO126739A0 (ro) 2011-10-28

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Coda et al. Influence of particle size on bioprocess induced changes on technological functionality of wheat bran
Aplevicz et al. Influence of fermentation time on characteristics of sourdough bread
Dal Bello et al. Improvement of the quality and shelf life of wheat bread by fermentation with the antifungal strain Lactobacillus plantarum FST 1.7
Cizeikiene et al. Thermophilic lactic acid bacteria affect the characteristics of sourdough and whole-grain wheat bread
Korcari et al. Technological properties, shelf life and consumer preference of spelt-based sourdough bread using novel, selected starter cultures
CN106414710B (zh) 从韩国传统酒曲中分离出的用于制造面包的新型本地天然酵母以及本地天然乳酸菌
Moghaddam et al. Evaluating the effects of lactic acid bacteria and olive leaf extract on the quality of gluten-free bread
Li et al. Effect of L actobacillus Plantarum DM 616 on Dough Fermentation and C hinese Steamed Bread Quality
Ranasalva et al. Development of bread from fermented pearl millet flour.
Unachukwu et al. The fungi associated with the spoilage of bread in Enugu state
Park et al. Microbial diversity of commercial makgeolli and its influence on the organoleptic characteristics of Korean rice sourdough, jeung-pyun
KR20140043988A (ko) 제빵용 천연발효종의 제조방법
CN104010514A (zh) 烘焙面包所用的天然酸味酵头的制造方法和使用该天然酸味酵头制作面包的方法
Miñarro et al. Influence of unicellular protein on gluten-free bread characteristics
Chochkov et al. Effects of sourdough on rheological properties of dough, quality characteristics and staling time of wholemeal wheat croissants
Aplevicz et al. Effect of the incorporation of different freeze-dried cultures on the properties of sourdough bread
CN106434464B (zh) 一株乳酸明串珠菌及其应用
CN107208039A (zh) 从韩国传统酒曲中分离出的用于制造面包的新型本地天然乳酸菌
CA3124028A1 (en) Sourdough product
RO126739B1 (ro) Procedeu de reducere a contaminării cu micotoxine a produselor de panificaţie
CN117106620B (zh) 一株植物乳植杆菌及其应用
Keeratipibul et al. Application of the Chinese steamed bun starter dough (CSB‐SD) in breadmaking
Wahyono et al. Characterization and application of Torulaspora delbrueckii JK08 and Pichia anomala JK04 as baker's yeasts.
Makambai et al. Application of selected lactic acid bacteria isolates for bread production without baker’s yeast
US20240156109A1 (en) Microorganisms for dough production