RO126701B1 - Aparat şi metodă pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creşterii unui nou-născut sau a unui copil mic - Google Patents

Description

Invenția se referă la un aparat și la o metodă pentru dobândirea de aptitudini de către o persoană, care le va folosi la stimularea creșterii armonioase a unui nou-născut sau a unui copil mic, aparatul și metoda conform grupului de invenții putând fi aplicate la nivel industrial, în cadrul unui curs organizat, de formare a terapeuților care activează în domeniul stimulării creșterii armonioase a unui nou-născut și/sau a unui copil sau specialiștilor în domeniul pediatriei.

în prezent, nu sunt cunoscute aparate pentru dobândirea deprinderilor folosite într-o activitate de simulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic.

Sunt cunoscute metode pentru obținerea deprinderilor folosite în stimularea psihomotorie prin tehnici de masaj, cum ar fi: efleurareaîn ambele sensuri, tapotarea sau rularea.

Este cunoscută, în prezent, o metodă de îngrijire și tratament pentru nou-născuți și copii mici, care cuprinde o primă fază de pregătire și masare, urmată de o fază de kinetoterapie și, în final, de o fază de hidroterapie, faza de hidroterapie fiind constituită dintr-o primă operațiune, în care nou-născutul este poziționat pe antebrațul terapeutului, cu fața spre palma acestuia, pentru a fi transportat spre o cadă cu apă, urmată de operațiunea de introducere a copilului în apă, susținut cu o mână în regiunea occipitală și cu cealaltă în regiunea sacrală, picioarele acestuia fiind de o parte și de alta a mâinii terapeutului, în următoarea operațiune, poziționarea copilului făcându-se pe burtă, susținut cu degetul mijlociu, plasat la 2...3 degete deasupra orificiului stemal, în funcție de mărimea copilului, iar inelarul și arătătorul urmând marginea osoasă a mandibulei lui, după care, în următoarea operațiune, terapeutul întoarce pe spate nou-născutul, ajutându-se de cealaltă mână, pe care o poziționează în așa fel încât să cuprindă capul, gâtul și o porțiune din omoplații copilului, în timpul acestor ultime două operațiuni, copilul fiind deplasat prin apă, spre dreapta și spre stânga căzii, urmând operațiunea de scufundare, prin îndepărtarea mâinilorterapeutului de pe copil, după care copilul se scoate din apă, folosind ambele mâini ca suport, o mână care va susține capul și gâtul, cu degetele ușor flexate, formând un căuș, iar cealaltă mană, cu degetele răsfirate, susținându-i regiunea sacrală, iar în ultima operațiune, terapeutul susține copilul, ținând o mână pe toracele lui, iar cu cealaltă prinzându-i picioarele în regiunea superioară articulațiilor gambei, operație în care se va urmări obținerea unei poziții în care corpul copilului să formeze cu suprafața apei un unghi de 45°și să aibă capul îndreptat spre în jos, după care el va fi împins ușor în apă. Temperatura apei din cadă trebuie să fie inițial de 32°C, în prima lună de viață a nou-născutului și, pe măsura trecerii timpului, temperatura apei se va scădea cu câte un grad în fiecare lună, până se va ajunge la valori de 27...20°C, iar la vârsta de 6 luni, se poate lucra cu copilul direct în piscină. Dezavantajele acestor metode constau în aceea că nu există un control corect al efectuării fazelor metodei, tehnica terapeutului fiind bazată mai mult pe intuiție și simțuri, fără a putea fi corectată în timp util, în care scop, nu există decât scheme statice, care nu avertizează terapeutul dacă le aplică corect sau nu, cel puțin în ceea ce privește valoarea forței corecte de apăsare.

Problema pe care o rezolvă invențiile din grupul de invenții constă în crearea unui reflex corect al unui terapeut, în ceea ce privește aplicarea, în tehnicile de masaj, a unei presiuni controlate, ca valoare, în diferite zone de masare a corpului, bine determinate.

Aparatul pentru dobândirea deprinderilorfolositeîn activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic, conform invenției, este constituit dintr-un modul pentru testare, având de preferință forma și dimensiunile unui nou-născut sau a unui copil mic, în fiecare dintre niște zone de interes principale, femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și dorsală, având plasată câte una dintre niște mărci tensiometrice, direcționate pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului, care vor prelua efortul mecanic pe care îi transformă în semnal electric ușor măsurabil, semnal care este transmis, prin intermediul unui cablu de conexiune, la un modul de programare, măsurare și control, de la care mărimile electrice sunt transmise, printr-un cablu de conexiune serială, la un modul de memorare și prelucrare a datelor.

RO 126701 Β1

Metoda pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii 1 unui nou-născut sau a unui copil mic, aplicată pe aparatul menționat mai sus, constă în următoarele etape: pornirea, calibrarea/etalonarea, procedura de lucru și evaluarea, pentru 3 punerea în aplicare a acestor etape, utilizându-se un algoritm care este încărcat sub forma unui program de calculator, în memoria programatorului. 5

Aparatul și metoda conform invențiilor din grupul de invenții prezintă următoarele avantaje:7

- permite dobândirea, de către o persoană, într-un timp relativ scurt, a aptitudinilor pentru stimularea creșterii armonioase a unui nou-născut sau a unui copil mic;9

- prezintă ușurință în aplicare, cu menținerea acelorași parametri tehnici ori de câte ori este cazul;11

- aparatul poate fi ușor modificat, pentru a reproduce unele situații individualizate, determinate cu aparatură medicală de investigație, în sine cunoscută, care determină 13 stimularea creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic;

- permite verificarea persoanei care a aplicat pe viu metoda stimulării creșterii 15 armonioase a unui nou-născut sau copil mic, după intervale stabilite de timp prin repetarea efleurajului pe model;17

- permite stabilirea stării de moment a terapeutului, de a fi capabil sau nu de control, în ceea ce privește forța de apăsare și definirea zonelor de interes;19

- terapeutul are posibilitatea de a-și doza efortul pe zona de interes, având informații precise în ceea ce privește dezvoltarea și dozarea zonei masate.21

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a aparatului și un exemplu de realizare a metodei conform invențiilor, în legătură cu fig. 1...22, care reprezintă:23

- fig. 1, schema bloc a unui aparat conform invenției;

- fig. 2, vedere din față a unui modul de lucru;25

- fig. 3, vedere frontală a modulului de lucru, echipat cu mărci tensiometrice;

- fig. 4, zonele de interes, marcate pe model în față;27

- fig. 5, zonă de interes, marcată pe model în spate;

- fig. 6, vedere a unor mărci tensiometrice;29

- fig. 7, circuit de măsură, dotat cu o punte Wheatstone;

- fig. 8, schema bloc de legături a aparatului;31

- fig. 9, schema de legături între un modul de lucru și un modul de conexiune;

- fig. 10, detaliu constructiv privind blocurile de conexiune, programare măsură/control33 și cablu de conexiune serială;

- fig. 11, modul achiziție date (montaj);35

- fig. 12, modul E de achiziție date (montaj);

- fig. 13, program de lucru;37

- fig. 14, algoritm de programare;

- fig. 15, schema bloc electronică a aparatului;39

- fig. 16, schema de lucru;

- fig. 17, schema electronică de măsură și control;41

- fig. 18, vedere a unei măști ecran și diagrama rezultantă;

- fig. 19, vedere a unei măști ecran și tabel de memorare valori;43

- fig. 20, vedere a unei măști ecran sistem PC;

- fig. 21, indicator analogic 0...100% pentru forță;45

- fig. 22, vedere a unei diagrame forță, în funcție de timp, ideală.

RO 126701 Β1 în mod surprinzător, s-a determinat că, prin exerciții repetabile ale tehnicilor de masare de către un terapeut, în prezența unui grup și a unui instructor sau într-un cadru individual, pe un model la scară a corpului unui nou-născut sau a unui copil mic, model prevăzut cu niște senzori de efort, direcționați pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului, care vor prelua efortul mecanic pe care îl transformă într-un semnal electric ușor prelucrabil și măsurabil, care este înregistrat, se pot evita în proporție de 95...99% erorile în aplicarea efleurării pentru stimularea creșterii armonioase a unui nou-născut sau a unui copil mic.

Deosebit de importante în acest sens sunt crearea și dezvoltarea unei memorii optice a terapeutului, ca urmare a definirii și marcării corecte a zonelor pe model. De asemenea, devine posibilă și studierea efleurării, pe model, a unor situații individualizate care apar la unii nouăscuți sau copii, care se doresc a fi corectate în timp, caz în care modificările poziționării senzorilor de efort, ca și valorile presiunilor aplicate, timpii de masare locali sau globali constituie un istoric al evoluției stării de bine.

Pentru aceasta, este nevoie de un control asupra presiunii, efleurării, control care se poate dobândi de către terapeut prin exerciții fizice, repetabile, ale tehnicilor, având ca suport un model realizat din cauciuc și latex.

în zonele de interes principale, și anume, femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și, respectiv, dorsală, sunt plasați senzori de efort, constituiți din niște mărci tensiometrice.

Metoda conform invenției rezolvă problema, înlăturând dezavantajele arătate mai înainte, prin aceea că putem cuantifica atât mărimea fizică, cât și timpul. Pentru crearea unui reflex corect al unui terapeut, în ceea ce privește aplicarea, în tehnicile de masaj, a unei presiuni controlate ca valoare, în diferite zone de masare a corpului, bine determinate, conform grupului de invenții, se aplică un efort controlat pe un model A, la scară, a corpului unui nou-născut sau a unui copil mic, model prevăzut cu niște senzori 8, 9, 10,11 și 12, de efort, direcționați pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului, care vor prelua efortul mecanic pe care îl transformă într-un semnal electric, ușor prelucrabil și măsurabil, semnal care este înregistrat într-un modul de testare C și prelucrat într-un modul de prelucrare a datelor E.

în fig. 1 este prezentată schema bloc a aparatului conform invenției. Astfel, aparatul (fig. 1) conform invenției este constituit dintr-un modul A, pentru testare, aflatîn legătură, prin intermediul unui modul B, de conexiune, cu un modul C, de programare, măsură și control, care transmite mărimile electrice, prin intermediul unui alt modul D, de conexiune serială, la un modul E, de prelucrare a datelor. Pentru memorarea datelor, se poate folosi memoria internă a unui calculator, salvând informațiile sub formă de fișier dedicat, listare la imprimantă, sub formă de tabel sau diagramă. Modulul A are dimensiunile unui nou-ăscut sau a unui copil mic (fig. 2) și este confecționat dintr-un amestec din cauciuc natural și latex, în sine cunoscut, la care s-au adăugat coloranți naturali, pentru a da o culoare cât mai aproape de culoarea naturală a epidermei copilului.

Modulul A (fig. 1 și 3) este alcătuit din două membre 1 și 2, inferioare, un tors 3, două membre 4 și 5, superioare, și un cap 6, aflatîn legătură cu torsul 3, printr-un gât 7.

în fiecare dintre niște zone a, b, c, d și e de interes principale,și anume, femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și, respectiv, dorsală, este plasată câte una dintre niște mărci 8, 9, 10, 11 și 12, tensiometrice (fig. 4 și 5). în fig. 6 sunt este prezentată o vedere a unei mărci tensiometrice. Conform fig. 6, mărcile tensiometrice 8, 9, 10,11 și 12 sunt niște traductoare tensiometrice, formate dintr-un fir conductor subțire, lipit pe un suport din hârtie sau material izolant. Traductorul este lipit pe un element elastic, care se va deforma sub acțiunea unei forțe de apăsare F. Această deformare va determina o deplasare, care

RO 126701 Β1 determină o variație a firului conductor și, implicit, o variație a rezistenței sale electrice. 1

Măsurarea forței cu care este acționat elementul elastic este variația rezistenței. Această variație este pusă în evidență cu un circuit în punte Wheatstone, alimentată în curent 3 continuu sau în curent alternativ, de la rețea (fig. 7). Principiul de lucru este dat de relațiile și 2, aplicate în cadrul unei punți Wheatstone F (fig. 7): 5

Vout = V|N[ R3/(R3 +Rg) - R2A R1 + R2)](1) în care:7

Vout - reprezintă valoarea tensiunii de ieșire, între punctele B și D;

Vin - reprezintă tensiunea de alimentare;9

R1 - reprezintă valoarea rezistenței R-,,

R2 - reprezintă valoarea rezistenței R2,11

R3 - reprezintă valoarea rezistenței R3,

Rg - reprezintă valoarea rezistenței reglabile Rg, data de marcă tensiometre-13

Vout = VCD - Vcb, (2), în care:15

Vout - reprezintă valoarea tensiunii de ieșire, între punctele B și D;

VDc - reprezintă valoarea tensiunii între punctele C și D;17

Vcb - reprezintă valoarea tensiunii între punctele C și B.

Astfel este transformată o mărime electrică, constantă, în mărime electrică, variabilă,19 în funcție de presiune/deformare, cu ajutorul mărcilor 8, 9, 10, 11 și 12 tensiometrice.

Pentru detalierea modulelelor B, C și D, este necesară schema electronică a 21 aparatului, conform fig. 8. Astfel, mărcile8,9,10,11 și 12 tensiometrice au fiecare câte două terminale, conectate, între ele, la unul dintre capete, formând un electrod 13 comun, iar al 23 doilea capăt, al fiecăreia dintre mărcile 8, 9,10,11 și 12, devine un electrod individual care, împreună cu electrodul 13, este în legătură, prin niște conectoare 38 și 39, cu modulul B. 25

Modulul B de conexiune este prezentat în fig. 9 și este constituit dintr-un cablu 40, cu cinci conductori ecranați individual, cu o tresă 41 de ecranare metalică, care transferă 27 informația nealterată modulului C de programare, măsură și control, printr-o cuplă 35 tată, care se conectează la o cuplă 36 mamă, aparținând modulului C. 29

Modulul C de programare, măsură și control este alcătuit dintr-un comutator 14 de pornire/oprire, un indicator 15 optic, de alimentare, un comutator 16 de selecție a unui punct 31 de lucru, constituit din una dintre zonele a, b, c, d și e, și din niște indicatoare 17,18, 19, 20 și 21, optice ale zonelor a, b, c, d și e, alese. 33

Selectarea zonelor a, b, c, d și e se poate face cu ajutorul unui programator 22 de măsură și control, care conține un ecran 23 de afișare digitală, o tastă 24, pentru meniu de 35 lucru, o tastă 25, pentru mers înapoi, o tastă 26, pentru mers înainte, o alarmă 27 de nivel maxim și o alarmă 28 de nivel minim. 37

Modulul C mai cuprinde un indicator 29 analogic de nivel, gradat între 0 și 100%, un comutator 30 de nivel, un potențiometru 31 cu reglare fină, pentru calibrare, un zăvor 32, 39 pentru blocare mecanică, un cablu 37, pentru alimentare de la rețea și o mufă 33 mamă. Modulul C asigură calibrarea/etalonarea indicatoarelor optice de vizualizare 17, 18, 19, 20 41 sau 21, ale zonei de lucru aleasă, precum și a indicatorului de nivel analogic 29. De asemenea, prin intermediul programatorului 22, se setează valorile minimă/maximă, care se 43 pot admite pentru semnalul obținut de la marca tensiometrică aleasă, precum și valorile de alarmă, minime/maxime corespunzătoare, se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii, 45 analizează măsurătorile și afișează un mesaj în cazul în care valorile măsurătorilor sunt în limitele minim/maxim, setate. 47

RO 126701 Β1

Modulul D (fig. 10) prin care se realizează legătura dintre modulul C de testare și modulul D de prelucrare a datelor este alcătuit dintr-un cablu serial, de exemplu, de tip SR

232, prevăzut cu o mufă 34, care se conectează la o altă mufă 33, aparținând modulului C, și o cuplă serială, de exemplu, de tip RS 232, care face legătura cu modulul E.

Modulul E de prelucrare a datelor, prezentat schematic în fig. 1, 8, 11 și 12, conține o placă de achiziție date 42, unde sunt stocate și prelucrate datele memorate în modulul C (care sunt niște mărimi electrice), un calculator 43, în memoria căruia pot fi stocate datele, sub forma unui fișier, sau pot fi prelucrate, prin intermediul unui soft specializat, în sine cunoscut, sub forma unui tabel sau diagramă, rezultatele finale putând fi listate la o imprimantă 44.

Metoda conform invenției este evidențiată în fig. 13 și 14, ș constă în următoarele etape:

- pornirea;

- calibrarea/etalonarea;

- procedura de lucru;

- evaluarea.

Pentru punerea în evidență a tuturor pașilor metodei, se utilizează un algoritm F, algoritm care este prezentat detaliat în fig. 14.

Pornirea (etapa 1 - Start) constă în conectarea modulului A la modulul C, cu ajutorul modulului B, prin intermediul cuplelor 35 și 36, și, împreună cu modulul D, este conectat, prin intermediul cuplelor 33 și 34, la modulul E, prin conectorul de tip serial, de exemplu RS-232. Modulele A, B, C, D și E sunt așezate într-o poziție stabilă mecanic, pentru a se evita alunecarea sau tensionarea mecanică a modulului B. Inițial, sunt aduse comutatoarele 14, 16 și 30, și potențiometrul 31 în poziția de minim. Se alimentează modulul C de la rețeaua de 220 V, prevăzută cu sistem de împământare, prin cablul 37. Alimentarea se realizează trecând comutatorul 14 de rețea pe poziția pornit, situație în care prezența tensiunii este indicată de indicatorul 15, luminos, aflat pe partea frontală a modului C.

într-o a doua etapă (etapa 2 - selectarea zonei de interes), se selectează zona de interes, în care se aleg mărcile 8, 9, 10, 11, sau 12, care se vor cupla, pe rând, în circuitul de intrare. Fizic, acest lucru este realizat prin intermediul tastelor 25, 26, care determină închiderea contactului comutatorului 16, pe circuitul format de marca tensiometrică aleasă și aprinderea unuia dintre indicatoarele optice 17,18,19, 20 sau 21, corespunzător zonei de interes.

Pentru etapa de calibrare și etalonare (etapele 3 și 4 din fig. 14), se fac calibrarea și etalonarea indicatoarelor de pe modulul C, la poziția 0, fără a se acționa vreuna dintre mărcile tensiometrice 8, 9, 10,11 și 12, și anume, a indicatoarelor optice de vizualizare 17, 18, 19, 20 sau 21, a zonelor de lucru alese, și a indicatorului de nivel 29. Calibrarea/etalonarea indicatoarelor optice de vizualizare a zonei de lucru aleasă se face cu ajutorul comutatorului 16 și se urmărește aprinderea indicatorului corespunzător zonei de lucru dorită. Pentru calibrarea indicatorului de nivel 29, se folosește potențiometrul 31, prin rotire stânga/dreapa, până la aducerea la 0 relativ. Se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori, cu ajutorul comutatorului 30, aflat în poziția 0, care va fi glisat în poziția x10.

După care se memorează marca tensiometrică aleasă, precum și valorile de referință minimă/maximă, și valorile pentru cele două alarme 27, 28 de nivel maxim/minim, admise. Această etapă este corespunzătoare etapei 5 din fig. 14, Programare. După care are loc setarea (etapa 6) valorilor menționate mai sus, pentru a stabili dacă valorile indicatorilor

RO 126701 Β1 referitori la forța de apăsare sunt în limite normale. Pentru aceasta, se stabilește valoarea 1 limitei inferioare (etapa 7), prin introducerea unei valori minime aleasă, afișarea/citirea acestei valori (etapa 8) și memorarea acesteia (etapa 9). 3

Această valoare poate fi corectată/modificată tot timpul. Se utilizează tastele 24, 25,

26, care se află pe panoul C. 5

De asemenea, se stabilește și se setează valoarea limitei maxime (etapa 10), prin introducerea unei valori maxime aleasă, afișarea/citirea acestei valori (etapa 11), precum și 7 memorarea acesteia (etapa 12). Această valoare poate fi corectată/modificată tot timpul. Aceleași taste 24, 25, 26 se folosesc pentru alegerea valorii maxime. 9

Stabilirea limitei pentru valori minime de lucru, acceptate pentru alarma 28 (etapa 13), precum și stabilirea limitei pentru valori maxime de lucru, acceptate pentru alarma 27 (etapa 11 16), se face prin citirea valorilor minime (etapa 14), respectiv, maxime (etapa 17), alese pe ecranul 23 și memorarea acestora (etapa 15, pentru valoarea minimă) și (etapa 18, pentru 13 valoarea maximă).

Și pentru aceste două valori se pot face modificări în permanență. Tastele 25 și 26 15 se folosesc pentru a realiza etapele 13 și 16, iar pentru memorare, se utilizează tasta 24.

După realizarea acestor setări, se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii (etapa 17 19). Fiecare măsurătoare, se citește și se afișează pe ecranul 23 (etapa 20), după care, aceste măsurători se memorează (etapa 21). Se pot face corecții, reluări de măsurători. 19

Rezultatele se vor afișa pe ecranul 23 (etapa 22), în sensul că se afișează un mesaj, de exemplu, Cuvântul BINE, dacă valorile măsurătorilor sunt în limitele maxime/minime, 21 setate conform etapelor de mai sus. în caz contrar, se reia totul de la etapa 6, Setare.

După realizarea măsurătorilor pentru o zonă, se poate face trecerea la următoarea 23 zonă de lucru, prin alegerea unei alte mărci tensiometrice, care se va cupla la circuitul de intrare. Acest lucru se realizează prin comutatorul 16 și se vizualizează prin aprinderea 25 indicatorului optiv de vizualizare 17, 18, 19, 20 sau 21, corespunzător mărcii tensiometrice aleasă. Va fi necesară o nouă calibrare/etalonare a indicatoarelor de pe ecranul modulului 27 C, de fiecare dată când se schimbă o nouă zonă a, b, c, d sau e, selectată.

Datele memorate (date care sunt mărimi electrice - tensiune) prin programatorul 22 29 sunt transmise, prin modulul D, la modulul E de prelucrare a datelor. Acestea sunt memorate pe placa de achiziție date 42, unde sunt stocate și prelucrate, și sunt transmise unul 31 calculator 43, în memoria căruia pot fi stocate sub forma unui fișier sau pot fi prelucrate, prin intermediul unui soft specializat, în sine cunoscut, sub forma unui tabel sau diagramă, 33 rezultatele finale putând fi listate la o imprimantă 44.

Datele pot fi prelucrate sub prin trasarea unei curbe k, a variației forței de apăsare 35 în funcție de timp, care este comparată cu o curbă f, ideală, stocată în memoria calculatorului 43. Curba f ideală (fig. 2) poate fi realizată numai în laborator, în condițiile în care are două 37 porțiuni g și h de urcare și două porțiuni I și j de coborâre, fiecare având câte o durată de 5 s și forța maximă admisă de 10 unități, cu menținerea unei viteze constante pe tot parcursul 39 deplasării. Perioadele de timp în care are loc modificarea forței aplicate este de 0,25 s, pentru fiecare unitate de forță adăugată, așa cum reiese din concordanța numerică dintre 41 perioadele de timp și unitățile de forță aplicată.

Un exemplu de curbă reală este prezentat în fig. 18b, care reprezintă variația forței 43 de apăsare în funcție de timp, care este obținută în condițiile apăsării mărcii 8 de către un subiect, cu valori ale tensiunii maxime de 2, 940 V. Curba k cuprinde niște porțiuni I și m 45 inițiale și următoare, de urcare, și niște porțiuni n și o de coborâre, inițiale și următoare, neegale între ele, nici ca amplitudine nici ca timp. Astfel, porțiunea I inițială pornește cu un 47

RO 126701 Β1 decalaj de 10 s față de momentul inițial și încetează după o perioadă de 25 s, acțiunea reîncepe după o perioadă de până la 35 s, și este finalizată după o perioadă de 70 s, de la momentul 0, în condițiile în care forța de apăsare are o valoare de 80 unități, atunci când porțiunea I atinge un maximum la o valoare de 100 de unități ale forței.

De asemenea, reiese o tendință a subiectului de a termina prima acțiune într-o perioadă de timp de aproximativ 20 s, și după o perioadă de aproximativ 9 s, să aibă următoarea acțiune într-o perioadă de timp de aproximativ 36 s, fără a se atinge valoarea prescrisă a unităților de forță.

Pentru a califica, drept bună, prestația unui subiect, după terminarea ciclului de învățare, trebuie ca toate curbele k, reale, ale forței de apăsare, în funcție de timp, pentru toate mărcile tensiometrice, să fie cât mai apropiate de curbele f ideale =, trasate în condiții de laborator.

Un exemplu concret de realizare a grupului de invenții este redat în fig. 15...21. Astfel, se consideră o marcă tensiometrică 12 din zona mușchilor Pectoralis major, care are o rezistență în condiții de neapăsare de 350 ohmi. Forța de apăsare a mărcii tensiometrice 12 este transformată în semnal electric (tensiune) printr-o punte Wheatstone, alcătuită din marca tensiometrică R4 și din trei rezistențe R1, R2, R3 de 350 ohmi, montate în punte (fig. 15). Variația R4 este transformată în semnal electric U2. Deoarece semnalul electric este destul de mic (de ordinul mV), este necesară utilizarea unui amplificator tensiometric LT (fig. 16). Semnalul de ieșire din amplificatorul LT este preluat de programatorul 22 al modulului C, care va converti semnalul analogic în semnal digital, îl va analiza, afișa și îl va transmite modulului E, pentru prelucrare (fig. 17). Selectarea zonei de lucru se face prin acționarea comutatorului 16 și prin aprinderea unuia dintre indicatoarele 17,18,19, 20 sau 21, corespunzător zonei de lucru aleasă. în memoria programatorului 22, este stocat un program - alegerea zonei de lucru, pentru etalonarea și calibrarea indicatoarelor care se află pe dispozitivul de afișare 23, de pe modulul C. în fig. 20, este prezentat ecranul 23, al modulului C, după realizarea etalonării și a calibrării tuturor indicatoarelor. De asemenea, se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori, cu ajutorul comutatorului 30, aflat în poziția 0, care va fi glisat în poziția x10. Un exemplu de indicator de calibrare este prezentat în fig. 21.

în condițiile unei mărci tensiometrice 12 de 350 ohmi, s-au setat valorile de referință minimă/maximă, admise, la -45 mV, pentru valoarea minimă și 2,940 V, pentru valoarea maximă, și valorile pentru cele două alarme 27, 28 de nivel maxim/minim admise, de 1,010 V (a se vedea fig. 18a) sau la -1 mV, pentru valoarea minimă admisă, de 3 V, pentru valoarea maximă admisă și de 363,6 pV, pentru valoarea de nivel minim/maxim, pentru cele două alarme 27, 28 (a se vedea fig. 19).

Pentru aceste valori, se pot face modificări în permanență.

După realizarea acestor setări, se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii. Fiecare măsurătoare se citește și se afișează pe ecranul 23 (de exemplu, - 8 mV), după care, aceste măsurători se memorează. Se pot face corecții, reluări de măsurători.

Rezultatele se vor afișa pe ecranul 23, în sensul că se afișează un mesaj, de exemplu, cuvântul BINE, dacă valorile măsurătorilor suntîn limitele maxime/minime, setate conform celor de mai sus. în caz contrar, se reiau măsurătorile.

Claims (17)

1. Revendicări 1

   1. Aparat pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii 3 unui nou-născut sau a unui copil mic, caracterizat prin aceea că este constituit dintr-un modul (A) pentru testare, având de preferință forma și dimensiunile unui nou-născut sau a 5 unui copil mic, în fiecare dintre niște zone (a, b, c, d, și e) de interes principale, femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și dorsală, având plasată câte una dintre niște mărci 7 tensiometrice (8, 9, 10, 11, și 12), direcționate pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului, care vor prelua efortul mecanic, pe care îl transformă în semnal electric ușor 9 măsurabil, semnal care este transmis, prin intermediul unui cablu (B) de conexiune, la un modul (C) de programare, măsurare și control, de la care mărimile electrice sunt transmise, 11 printr-un cablu (D) de conexiune serială, la un modul (E) de memorare și prelucrare a datelor. 13
2. 2. Aparat conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că transformarea efortului mecanic în semnal electric se face prin intermediul unei punți Wheatstone, alcătuită pe unul 15 dintre brațele din una dintre mărcile tensiometrice (8, 9, 10, 11, sau 12), ce are rezistența (R4) variabilă corespunzătoare unei zone (a, b, c, d, și e) alese, și alte trei rezistențe (R1, 17

   R2, R3) fixe, variația rezistenței (R4) fiind transformată în semnal de tensiune, semnal care este amplificat prin intermediul unui amplificator tensiometric (LT). 19
3. 3. Aparat conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mărcile tensiometrice (8,9, 10, 11, și 12) au fiecare câte două terminale conectate între ele, formând un electrod 21 comun (13), al doilea capăt al lor devenind un electrod individual care, împreună cu electrodul (13) comun și niște conectoare (38, 39), este în legătură cu cablul (B) care are în 23 componență cinci conductori ecranați individual, și care este conectat, la rândul lui, prin niște cuple (35, 36), cu modulul (C) de programare, măsurare și control. 25
4. 4. Aparat conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că modulul (C) are în componență un comutator (16) de selecție a zonelor (a, b, c, d, și e) de interes principale 27 și niște indicatoare (17, 18, 19, 20 și 21) optice ale acestora, un programator (22) care conține un ecran (23) de afișare digitală, niște alarme (27, 28) de depășire a nivelului 29 minim/maxim, un indicator (29) analogic de nivel, și un comutator de nivel, precum și un microprocesor, care are implementat un software de realizare a procedurii de lucru. 31
5. 5. Aparat conform revendicărilor 1, 3 și 4, caracterizat prin aceea că modulul (C) mai are în componență și un comutator de pornire/oprire (14), un indicator optic de33 alimentare cu energie electrică, precum și un potențiometru cu reglare fină, în legătură cu care este montat un zăvor (32) de blocare mecanică, o cuplă (36) mamă, de intrare, o mufă 35 (33) mamă și un cablu (37) de alimentare.
6. 6. Aparat conform revendicărilor 3 și 4, caracterizat prin aceea că ecranul (23)37 programatorului (22) conține niște taste (24,25, și 26) de programare pentru meniul de lucru, pentru mers înapoi/înainte.39
7. 7. Aparat conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că programatorul (22) poate fi un calculator.41
8. 8. Metodă pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic, aplicată pe aparatul de la revendicările 1...7,43 caracterizată prin aceea că aceasta constă din următoarele etape: pornirea, calibrarea/etalonarea, procedura de lucru și evaluarea, pentru punerea în aplicare a acestor 45 etape, utilizându-se un algoritm (F) care este încărcat sub forma unui program de calculator în memoria programatorului (22).47
9. 9. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o prima etapă de pornire (pasul 1), care constă în conectarea modulului (A) la modulul (C), cu 49 ajutorul modulului (B), prin intermediul cuplelor (35 și 36) și, împreună cu modulul (D), este

   RO 126701 Β1 conectat, prin intermediul cuplelor (33 și 34), la modulul (E), prin conectorul de tip serial, modulele (A, B, C, D și E) fiind așezate într-o poziție stabilă mecanic, pentru a se evita alunecarea sau tensionarea mecanică a modulului (B).
10. 10. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că, pentru alimentare, inițial sunt aduse comutatoarele (14, 16 și 30) și potențiometrul (31) în poziția de minim, se alimentează modulul (C) de la rețeaua de 220 V, prevăzută și cu sistem de împământare, prin cablul (37), alimentarea realizându-se trecând comutatorul (14) de rețea pe poziția pornit, situație în care prezența tensiunii este indicată de indicatorul (15) luminos, aflat pe partea frontală a modulului (C).
11. 11. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o a doua etapă de selectare a zonei de interes (etapa 2), în care se aleg mărcile (8, 9, 10, 11, sau 12) care se vor cupla, pe rând, în circuitul de intrare, fizic acest lucru realizându-se prin intermediul tastelor (25, 26), care determină închiderea contactului comutatorului (16), pe circuitul format de marca tensiometrică aleasă și aprinderea unuia dintre indicatoarele optice (17, 18, 19, 20 sau 21), corespunzător zonei de interes.
12. 12. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o a treia etapă (etapa 3 și 4) de calibrare și etalonare, în care se fac calibrarea și etalonarea indicatoarelor de pe modulul (C), la poziția 0, fără a se acționa vreuna dintre mărcile tensiometrice (8, 9,10,11 și 12), și anume, a indicatoarelor optice de vizualizare (17,18,19, 20 sau 21) a zonelor de lucru alese și a indicatorului de nivel (29).
13. 13. Metodă conform revendicării 12, caracterizată prin aceea că se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori, cu ajutorul comutatorului (30) aflat în poziția 0, care va fi glisat în poziția x10.
14. 14. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are niște etape (de la etapa 5 la etapa 18) în care se memorează marca tensiometrică aleasă, precum și valorile de referință minimă/maximă și valorile pentru:

    i. valorile de referință pentru cele două alarme (27 și 28) de nivel maxim/minim, admise.

    ii. limita inferioară prin introducerea unei valori minime aleasă, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

    iii. limita maximă prin introducerea unei valori maxime aleasă, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

    iv. limita pentru valori minime de lucru, acceptate pentru alarma (27), prin introducerea unei valori minime aleasă, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

    v. limita pentru valori maxime de lucru, acceptate pentru alarma (28), prin introducerea unei valori maxime aleasă, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei.
15. 15. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că urmează etapa în care se stabilește dinamica de luctru a măsurătorilor (etapa 19), fiecare măsurătoare afișându-se pe ecranul (23) (etapa 20), după care aceste măsurători se memorează (etapa 21).
16. 16. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că, pentru trecerea la un punct de lucru, constituit din una dintre zonele (a, b, c, d și e), este acționat comutatorul (16) de selecție, urmărind acela dintre indicatoarele (17, 18, 19, 20 și 21) optice, corespunzător zonei alese, iar modulul (C) este calibrat din nou.
17. 17. Metodă conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că, pentru evaluarea procedurii de lucru, în modulul (E) se face o comparație a curbei (k) reale a forței de apăsare, în funcție de timp, realizată cu un program în sine cunoscut, încărcat în calculator (43), cu o curbă ideală (I), realizată în condiții de laborator.