RO126701A0 - Aparat şi metodă pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creşterii unui nou-născut sau a unui copil mic - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un aparat şi la o metodă pentru dobândirea de aptitudini de către o persoană, care le va folosi la stimularea creşterii armonioase a unui nou-născut sau a unui copil mic. Aparatul conform invenţiei este constituit dintr-un modul (A) pentru testare, având, de preferinţă, forma şi dimensiunile unui nou-născut sau ale unui copil mic, în fiecare din nişte zone (a, b, c, d şi e) de interes, principale, femurală, abdominală, pectorală, de antebraţ şi dorsală, având plasată câte una din nişte mărci tensiometrice (8, 9, 10, 11 şi 12) direcţionate pe axa longitudinală de dezvoltare a muşchiului, care vor prelua efortul mecanic pe care îl transformă în semnal electric uşor măsurabil, semnal care este transmis, prin intermediul unui cablu (B) de conexiune, la un modul (C) de programare, măsurare şi control, de la care mărimile electrice sunt transmise, printr-un cablu (D) de conexiune serială, la un modul (E) de memorare şi prelucrare a datelor. Metoda conform invenţiei constă în următoarele etape: pornirea, calibrarea/etalonarea, procedura de lucru şi evaluarea, pentru punerea în aplicare a acestor etape utilizându-se un algoritm (F) care este încărcat sub forma unui program de calculator, în memoria unui programator (22).

Description

APARAT Șl METODĂ PENTRU DOBÂNDIREA DEPRINDERILOR FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE STIMULARE A CREȘTERII UNUI NOU NĂSCUT SAU A UNUI COPIL MIC

Invenția se referă la un aparat și la o metodă pentru dobândirea de aptitudini de către o persoană care le va folosi la stimularea creșterii armonioase a unui nou născut sau a unui copil mic.

în prezent nu sunt cunoscute aparate pentru dobândirea deprinderilor folosite într-o activitate de simulare a creșterii unui nou născut sau a unui copil mic.

Sunt cunoscute metode pentru obținerea deprinderilor folosite în stimularea psihomotorie prin tehnici de masaj cum ar fi : efleurarea în ambele sensuri, tapotarea sau rularea.

Este cunoscută în prezent o metodă de îngrijire și tratament pentru nou-născuți și copii mici care cuprinde o primă fază de pregătire și masare, urmată de o fază de kinetoterapie și, în final de o fază de hidroterapie, faza de hidroterapie fiind constituită dintr-o primă operațiune în care nou-născutul e poziționat pe antebrațul terapeutului cu fața spre palma acestuia pentru a fi transportat spre o cadă cu apă, urmată de operațiunea de introducere a copilului în apă susținut cu o mână în regiunea occipitală și cu cealaltă în regiunea sacrală, picioarele acestuia fiind de o parte și de alta a mâinii terapeutului, în următoarea operațiune poziționarea copilului făcându-se pe burtă, susținut cu degetul mijlociu plasat la 2-3 degete deasupra orificiului stemal, , funcție de mărimea copilului, iar inelarul și arătătorul urmând marginea osoasă a mandibulei lui, după care în următoarea operațiune terapeutul întoarce pe spate nou-născutul, ajutându-se de cealaltă mână pe care o poziționează în așa fel încât să cuprindă capul, gâtul și o porțiune din omoplații copilului, în timpul acestor ultime două operațiuni copilul fiind deplasat prin apă, spre dreapta și spre stânga căzii, urmând operațiunea de scufundare prin îndepărtarea mâinilor terapeutului de pe copil, după care copilul se scoate din apă folosind ambele mâini ca suport, o mână care va susține capul și gâtul, cu degetele ușor flexate formând un căuș, iar cealaltă mană, cu degetele răsfirate, susținându-i regiunea sacrală, iar în ultima operațiune terapeutul susține copilul ținând o

Λ.-2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -1 4 -03- 2011 mână pe toracele lui, iar cu cealaltă prinzându-i picioarele în regiunea superioară articulațiilor gambei, operație în care se va urmări obținerea unei poziții în care corpul copilului să formeze cu suprafața apei un unghi de 45“și să aibă capul îndreptat spre în jos, după care el va fi împins ușor în apă. Temperatura apei din cadă trebuie să fie inițial de 32Ό, în prima lună de viață a nou-născutului și, pe măsura trecerii timpului, temperatura apei se va scădea cu câte un grad în fiecare lună, până se va ajunge la valori de 27-28X3, iar la vârsta de 6 luni se poate lucra cu copilul direct în piscină.

Dezavantajele acestor metode constau în aceea că nu există un control corect al efectuării fazelor metodei, tehnica terapeutului fiind bazată mai mult pe intuiție și simțuri fără a putea fi corectată în timp util, în care scop nu există decât scheme statice care nu avertizează terapeutul dacă le aplică corect sau nu, cel puțin în ceea ce privește valoarea forței corecte de apăsare.

Problema pe care o rezolvă invențiile din grupul de invenții constă în crearea unui reflex corect al unui terapeut în ceea ce privește aplicarea în tehnicile de masaj, a unei presiuni controlate ca valoare în diferite zone de masare corpului, bine determinate.

In mod surprinzător s-a determinat că prin exerciții repetabile ale tehnicilor de masare de către un terapeut în prezența unui grup și a unui instructor sau intr-un cadru individual, pe un model la scară a corpului unui nou născut sau a unui copil mic, model prevăzut cu niște senzori de efort direcționați pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului care vor prelua efortul mecanic pe care îl transformă într-un semnal electric ușor prelucrabil și măsurabil care este înregistrat, se pot evita în proporție de 95...99% erorile în aplicarea efleurării pentru stimularea creșterii armonioase a unui nou născut sau a unui copil mic.

Deosebit de important în acest sens este crearea și dezvoltarea unei memorii optice a terapeutului ca urmare a definirii și marcării corecte a zonelor pe model. De asemenea devine posibilă și studierea efleurării pe model a unor situații individualizate care apar la unii nou născuți sau copii care se doresc a fi corectate în timp, caz în care modificările poziționării senzorilor de efort ca și valorile presiunilor aplicate, timpii de masare locali sau globali constituie un istoric al evoluției stării de bine.

tL'2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -I ‘ι -03- 2011

Pentru aceasta este nevoie de un control asupra presiunii, efleurării, control care se poate dobândi de către terapeut prin exerciții fizice repetabile a tehnicilor având ca suport un model realizat din cauciuc si latex.

în zonele de interes principale și anume femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și respectiv dorsală sunt plasați senzori de efort constituiți din niște mărci tensiometrice.

Metoda conform invenției rezolvă problema, înlăturând dezavantajele arătate mai înainte prin aceea că putem cuantifica atât mărimea fizică cât și timpul.

Aparatul și metoda conform grupului de invenții pot fi aplicate la nivel industrial în cadrul unui curs organizat de formare a terapeuților care activează în domeniul stimulării creșterii armonioase a unui nou născut și/sau a unui copil sau specialiștilor în domeniul pediatriei.

Aparatul și metoda conform invențiilor din grupul de invenții prezintă următoarele avantaje:

permite dobândirea de către o persoană, într-un timp relativ scurt, a aptitudinilor pentru stimularea creșterii armonioase a unui nou născut sau a unui copil mic;

prezintă ușurință în aplicare cu menținerea acelorași parametri tehnici ori de câte ori este cazul;

aparatul poate fi ușor modificat pentru a reproduce unele situații individualizate determinate cu aparatură medicală de investigație, în sine cunoscută, care determină stimularea creșterii unui nou născut sau unui copil mic;

permite verificarea persoanei care a aplicat pe viu metoda stimulării creșterii armonioase a unui nou născut sau copîl mic după intervale stabilite de timp prin repetarea efleurajului pe model;

permite stabilirea stării de moment a terapeutului de a fi capabil sau nu de control, în ceea ce privește forța de apăsare și definirea zonelor de interes;

terapeutul are posibilitatea de a-și doza efortul pe zona de interes, având informații precise în ceea ce privește dezvoltarea și dozarea zonei masate.

Se dă în continuare un exemplu de realizare a aparatului și un exemplu de realizare a metodei, conform invențiilor, în legătură cu figurile 1....23, care reprezintă:

(V2011-00215-1 * -03- 2011 fig. 1, schema bloc a unui aparat conform invenției;

fig.2, vedere din față a unui modul de lucru;

fig.3, vedere frontala a modulului de lucru echipat cu mărci tensiometrice;

fig.4, zonele de interes marcate pe model în față;

fig.5, zonă de interes marcată pe model în spate;

fig.6, vedere a unor mărci tensiometrice;

fig.7, circuit de măsură dotat cu o punte Wheatstone;

fig.8, schema bloc de legături a aparatului;

fig.9, schema de legături între un modul de lucru și un modul de conexiune;

fig. 10, detaliu constructiv privind blocurile de conexiune, programare măsură / control si cablu de conexiune serială;

fig. 11, modul achiziție date (montaj);

fig. 12, modul E de achiziție date (montaj);

fig. 13, program de lucru;

fig.14, algoritm de programare;

fig. 15, schema bloc electronică a aparatului;

fig.16, schema de lucru;

fig.17, schema electronică de măsură și control;

fig. 18, vedere a unei măști ecran și diagrama rezultantă;

fig. 19, vedere a unei măști ecran și tabel de memorare valori;

fig.20, vedere a unei măști ecran sistem PC;

fig.21, indicator analogic 0-100 % pentru forță;

fig.22, vedere a unei diagrame, forță în funcție de timp, ideală;

Pentru crearea unui reflex corect al unui terapeut în ceea ce privește aplicarea în tehnicile de masaj, a unei presiuni controlate ca valoare în diferite zone de masare corpului, bine determinate, conform grupului de invenții, se aplica un efort controlat pe un model A la scară a corpului unui nou născut sau a unui copil mic, model prevăzut cu niște senzori 8, 9, 10, 11 si 12 de efort direcționați pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului care vor prelua efortul mecanic pe care îl transformă într-un semnal electric ușor prelucrabil și măsurabil, semnal care este înregistrat intr-un modul de testare C si prelucrat intr-un modul de prelucrare a datelor E.

c<-2 O 1 ' - O O 2 1 5 - 1 4 -C3- 2011

In fig.1 este prezentata schema bloc a aparatului, conform invenției. Astfel, aparatul (fig.1), conform invenției, este constituit dintr-un modul A pentru testare, aflat în legătură, prin intermediul unui modul B de conexiune, cu un modul C de programare, măsură și control care transmite mărimile electrice prin intermediul unui alt modul D de conexiune serială, la un modul E de prelucrare a datelor. Pentru memorarea datelor se poate folosi memoria interna a unui calculator, salvând informațiile sub forma de fișier dedicat, listare la imprimantă, sub forma de tabel sau diagrama.

Modulul A are dimensiunile unui nou născut sau a unui copil mic (fig. 2) si este confecționat dintr-un amestec din cauciuc natural si latex în sine cunoscut, la care s-au adăugat coloranți naturali pentru a da o culoare cât mai aproape de culoarea naturală a epidermei copilului.

Modulul A (fig.1 si fig.3) este alcătuit din două membre 1 și 2 inferioare, un tors 3, două membre 4 și 5 superioare și un cap 6 aflat în legătură cu torsul 3 printr-un gât 7.

în fiecare din niște zone a, b, c, d și e de interes principale, femurală, abdominală, pectorală, de antebraț și respectiv dorsală este plasată câte una dintre niște mărci 8,9,10,11 și 12 tensiometrice (fig.4 și fig.5). In figura 6 sunt este prezentata o vedere a unei mărci tensiometrice. Conform fig. 6 mărcile tensiometrice 8,9,10,11 și 12 sunt niște traductoare tensiometrice formate dintr-un fir conductor subțire lipit pe un suport de hârtie sau material izolant. Traductorul este lipit pe un element elestic care se va deforma sub acțiunea unei forte de apasare F. Aceasta deformare va determina o deplasare care determina o variație a firului conductor si implicit o variație a rezistentei sale electrice. Masurarea forței cu care este acționat elementul elastic este variația rezistentei. Aceasta variație este pusa in evidenta cu un circuit in punte Wheatstone, alimentata in curent conținu sau in curent alternativ, de la rețea (fig. 7)

Principiul de lucru este dat de relațiile (1) și (2) aplicate în cadrul unei punți Wheatstone F (fig. 7):

Vout - V|_N[ Rs/(R3 ⁺Rg) — R2/( Ri ⁺ R2)] (1) în care:

Vout - reprezintă valoarea tensiunii de ieșire, între punctele B și D;

Vin - reprezintă tensiunea de alimentare;

R1 - reprezintă valoarea rezistenței R-i,

R₂ - reprezintă valoarea rezistenței R₂,

C<2 O 1 <- O O 2 1 5 - 1 4 -03- 2011

R₃ - reprezintă valoarea rezistenței R₃,

R_g - reprezintă valoarea rezistenței reglabile R_g, _data de marca tensiometrica·

Vout ⁼ Vcd — Vcb, (2), în care

Vqut - reprezintă valoarea tensiunii de ieșire, între punctele B și D;

V_Dc - reprezintă valoarea tensiunii între punctele C și D;

Vcb - reprezintă valoarea tensiunii între punctele C și B;

Astfel este transformată o mărime electrică constantă în mărime electrică variabilă în funcție de presiune/deformare cu ajutorul mărcilor 8,9,10,11 și 12 tensiometrice.

Pentru detalierea modulelelor B, C si D este necesara schema electronică a aparatului, conform figurii 8. Astfel, mărcile 8, 9, 10, 11 și 12 tensiometrice au fiecare câte două terminale conectate între ele la unul dintre capete, formând un electrod 13 comun, iar al doilea capăt al fiecăreia dintre mărcile 8, 9,10,11 și 12 devine un electrod individual care, împreună cu electrodul 13 este în legătură, prin niște conectoare 38 și 39, cu modulul B.

Modulul B de conexiune este prezentat în fig. 9 și este constituit dintr-un cablu 40 cu cinci conductori ecranați individual cu o tresă 41 de ecranare metalică care transferă informația nealterată modulului C de programare, măsură și control printr-o cuplă 35 tată, care se conectează la o cuplă 36 mamă aparținând modulului C.

Modulul C de programare, măsură și control este alcătuit dintr-un comutator 14 de pomire/oprire, un indicator 15 optic de alimentare, un comutator 16 de selecție a unui punct de lucru constituit din una dintre zonele a, b, c, d și e și din niște indicatoare 17,18,19, 20 și 21 optice a zonelor a, b, c, d și e alese.

Selectarea zonelor a,b,c,d și e se poate face cu ajutorul unui programator 22 de măsură și control care conține un ecran 23 de afișare digitală, o tastă 24 pentru meniu de lucru, o tastă 25 pentru mers înapoi, o tastă 26 pentru mers înainte, o alarmă 27 de nivel maxim și o alarmă 28 de nivel minim.

Modulul C mai cuprinde un indicator 29 analogic de nivel, gradat între 0...100%, un comutator 30 de nivel, un potențiometru 31 cu reglare fină pentru calibrare, un zăvor 6 λ“2 0 1 :-00215-1 4 -03- ζοπ pentru blocare mecanică, un cablu 37 pentru alimentare de la rețea și o mufă 33 mamă. Modulul C asigura calibrarea/etalonarea indicatoarelor optice de vizualizare 17, 18,19, 20 sau 21 a zonei de lucnj aleasa precum si a indicatorului de nivel analogic 29. De asemenea, prin intermediul programatorului 22 se seteaza valorile minima/maxima care se pot admite pentru semnalul obtinut de la marca tensiometrica aleasa precum si valorile de alarma, minime/maxime corespunzătoare, se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii, analizeaza măsurătorile si afiseaza un mesaj in cazul in care valorile măsurătorilor sunt in limitele minim/maxim setate.

Modulul D (fig.10) prin care se realizează legătură dintre modulul C de testare si modulul D de prelucrare a datelor, este alcătuit dintr-un cablu serial, de exemplu de tip SR 232, prevăzut cu o mufă 34 care se conectează la o altă mufă 33 aparținând modulului C si o cupla seriala, de exemplu de tip RS 232, care face legătura cu modulul

E.

Modulul E de prelucrare a datelor, prezentat schematic in fig. 1, fig.8, fig. 11 si fig.12 conține o placa de achiziție date 42 unde sunt stocate si prelucrate datele memorate in modulul C (care sunt niște mărimi electrice), un calculator 43 in memoria caruia pot fi stocate datele sub forma unui fișier sau pot fi prelucrate, prin intermediul unui soft specializat in sine cunoscut sub forma unui tabel sau diagrama, rezultatele finale putând fi listate la o imprimanta 44.

Metoda conform invenției, este evidențiată în figurile 13 și 14, si consta în următoarele etape:

- Pornirea;

- calibrarea/etalonarea;

- prcedura de lucru;

- evaluarea;

Pentru punerea in evidenta a tuturor pașilor metodei se utilizează un algoritm F, algoritm care este prezentat detaliat în fig. 14.

Pornirea (etapa 1 - Start) constă în conectarea modulului A la modulul C cu ajutorul modulului B prin intermediul cuplelor 35 și 36 si împreuna cu modulul D este conectat prin intermediul cuplelor 33 si 34 la modulul E, prin conectorul de tip serial, de 7

CV 201 1-00215-- Q/

4 -03- 2011 exmplu RS-232. Modulele A, B, C, D și E sunt așezate într-o poziție stabilă mecanic pentru a se evita alunecarea sau tensionarea mecanică a modulului B. Inițial sunt aduse comutatoarele 14,16 și 30 și potențiometrul 31 în poziția de minim. Se alimentează modulul C de la rețeaua de 220V prevăzută cu sistem de împământare, prin cablul 37. Alimentarea se realizează trecând comutatorul 14 de rețea pe poziția pornit, situație în care prezența tensiunii este indicată de indicatorul 15 luminos aflat pe partea frontală a modului C.

Intr-o a doua etapă (etapa 2 - selectarea zonei de interes) se selectează zona de interes în care se aleg mărcile 8, 9, 10, 11, sau 12 care se vor cupla pe rând în circuitul de intrare. Fizic acest lucru este realizat prin intermediul tastelor 25, 26 care determina, închiderea contactului comutatorului 16, pe circuitul format de marca tensiometrica aleasa si aprinderea unuia din indicatoarele optice 17, 18, 19, 20 sau 21 corespunzător zonei de ineres.

Pentru etapa de calibrare și etalonare (etapele 3 si 4 din fig. 14) se face calibrarea și etalonarea indicatoarelor de pe modulul C, la poziția “0”, fără a se acționa vreuna din mărcile tensometrice 8, 9, 10, 11 și 12, și anume a indicatoarelor optice de vizualizare 17, 18, 19, 20 sau 21 a zonelor de lucru alese și a indicatorului de nivel 29. Calibrarea/etalonarea indicatoarelor optice de vizualizarea a zonei de lucru alese se face cu ajutorul comutatorului 16 și se urmărește aprinderea indicatorului corespunzător zonei de lucru dorite. Pentru calibrarea indicatorului de nivel 29 se folosește potențiometrul 31 prin rotire stânga/dreapa până la aducerea la Ό” relativ. Se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori cu ajutorul comutatorului 30 aflat în poziția “0” care va fi glisat în poziția “x10”.

După care se memorează marca tensiometrica aleasa precum si valorile de referința minima/maxima si valorile pentru cele doua alarme 27, 28 de nivel maxim/minim admise. Aceasta etapa este corespunzătoare etapei 5 din fig. 14, Programare. După care are loc setarea (etapa 6) valorilor menționate mai sus pentru a stabili daca valorile indicatorilor referitori la forța de apasare sunt in limite normale.

Pentru aceasta se stabilește valoarea limitei inferioare (etapa 7) prin introducerea unei valori minime alese, afisarea/citirea acestei valori (etapa 8) si memorarea ei (etapa 9).

^-2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -1 4 -03- 2011

Aceasta valoare poate fi corectata/modificata tot timpul. Se utilizează tastele 24, 25, 26 care se afla pe panoul C.

De asemenea se stabilește si se seteaza valoarea limitei maxime (etapa 10) prin introducerea unei valori maxime alese, afisarea/citirea acestei valori (etapa 11) precum si memorarea ei (etapa 12). Aceasta valoare poate fi corectata/modificata tot timpul. Aceleași taste 24, 25, 26 se folosesc pentru alegerea valorii maxime.

Stabilirea limitei pentru valori minime de lucru acceptate pentru alarma 28 (etapa 13) precum si stabilirea limitei pentru valori maxime de lucru acceptate pentru alarma 27 (etapa 16) se face prin citirea valorilor minime (etapa 14), respectiv maxime (etapa 17) alese pe ecranul 23 si memorarea acestora (etapa 15 pentru valoarea minima) si (etapa 18 pentru valoarea maxima).

Si pentru aceste doua valori se pot face modificări in permanenta. Tastele 25 si 26 se folosesc pentru a realiza etapele 13 si 16, iar pentru memorare se utilizează tasta 24.

După realizarea acestor setări se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii (etapa 19). Fiecare măsurătoare se citește si se afiseaza pe ecranul 23 (etapa 20), după care aceste măsurători se memorează (etapa 21). Se pot face corecții, reluări de măsurători.

Rezultatele se vor afișa pe ecranul 23, (etapa 22) in sensul ca se afiseaza un mesaj, de ex. Cuvântul BINE” daca valorile măsurătorilor sunt in limitele maxime/minime setate conform etapelor de mai sus. In caz contrar se reia totul de la etapa 6, Setare.

După realizarea măsurătorilor pentru o zona se poate face trecerea la următoarea zona de lucru prin alegerea unei alte mărci tensiometrice care se va cupla la circuitul de intrare. Acest lucru se realizează prin comutatorul 16 si se vizualizează prin aprinderea indicatorului optiv de vizualizare 17, 18, 19, 20 sau 21 corespunzător mărcii tensiometrice alese. Va fi necesara o noua calibrare/etalonare a indicatoarelor de pe ecranul modulului C de fiecare data când se schimba o noua zona a, b, c, d sau e selectata.

Datele memorate (date care sunt mărimi electrice - tensiune) prin programatorul 22 sunt transmise prin modulul D la modulul E de prelucrare a datelor. Acestea sunt 9

Λ.-2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -1 4 -03- 2011 memorate pe placa de achiziție date 42 unde sunt stocate si prelucrate si sunt transmise unul calculator 43 in memoria caruia pot fi stocate sub forma unui fișier sau pot fi prelucrate, prin intermediul unui soft specializat in sine cunoscut sub forma unui tabel sau diagrama, rezultatele finale putând fi listate la o imprimanta 44.

Datele pot fi prelucrate sub prin trasarea unei curbe k a variației forței de apasare in funcție de timp care este comparata cu o curba f ideala stocata in memoria calculatorului 43. Curba f ideala (fig.22) poate fi realizata numai in laborator, in condițiile in care are doua porțiuni g si h de urcare si doua porțiuni I si j de coborâre fiecare avand cate o durata de 5 secunde si forța maxima admisa de 10 unitati, cu menținerea unei viteze constante pe tot parcursul deplasării. Perioadele de timp in care are loc modificarea forței aplicata este de 0,25 s pentru fiecare unitate de forta adaugata, asa cum reiese din concordanta numerica dintre perioadele de timp si unitățile de forta aplicata.

Un exemplu de curba reala este prezentata in fig. 18b care reprezintă variația forței de apasare in funcție de timp care este obtinuta in condițiile apasarii mărcii 8 de către un subiect, cu valori ale tensiunii maxime de 2, 940V. Curba k cuprinde niște porțiuni I si m, inițiale si următoare, de urcare si niște porțiuni n si o de coborâre, inițiale si următoare,, neegale intre ele, nici ca amplitudine nici ca timp. Astfel porțiunea I inițiala pornește cu un decalaj de 10 secunde fata de momementul inițial si încetează după o perioada de 25 sec. acțiunea reîncepe după o perioada de pana la 35 sec si este finalizata după o perioada de 70 sec de la momentul 0, in condițiile in care forta de apasare are o valoare de 80 unitati atanci când porțiunea I atinge un maxim la o valoare de 100 de unitati a forței.

De asemenea, reiese o tendința a subiectului de a termina prima acțiune intr-o perioada de timp de aproximativ 20 sec si după o perioada de aproximativ 9 sec sa aiba următoare acțiune intr-o perioada de timp de aproximativ 36 sec, fara a se atinge valoarea prescrisa a unităților de forta.

Pentru a califica drept buna prestația unui subiect după terminarea ciclului de invatare trebuie ca toate curbele k reale a forței de apasare funcție de timp, pentru toate mărcile tensometrice sa fie cat mai apropiate de curbele f ideale =, trasate in condiții de laborator.

(4 ΐχ-2 Ο 1 1 - Ο Ο 2 1 5 - 1 * -03- 2011

Un exemplu conctret de realizare a grupului de invenții este redat in fig. 15-fig.21. Astefel se considera marca tensometrica 12 din zona mușchilor Pectoralis major care are o rezistenta in condiții de neapasare de 350 ohmi. Forta de apasare a mărcii tensometrice 12 este transformata in semnal electric (tensiune) printr-o punte whetstone alacatuita din marca tensiometrica R4 si din trei rezistente R1, R2, R3 de 350 ohmi, montate in punte (fig. 15). Variația R4 este transformata in semnal electric U₂. Deoarece semnalul electric este destul de mic (de ordinul mV) este necesara utilizarea unui amplificator tensometric LT (fig. 16). Semnalul de ieșire din amplificatorul LT este preluat de programatorul 22 al modulului C care va converti semnalul analogic in semnal digital, il va analiza, afișa si il ca transmite modulului E pentru prelucrare (fig. 17). Selectarea zonei de lucru se face prin acționarea comutatorului 16 si prin aprinderea unuia dintre indicatoarele 17, 18, 19, 20 sau 21 corespunzător zonei de lucru alese. In memoria programatorului 22 este stocat un program alegerea zonei de lucru, pentru etalonarea si calibrarea indicatoarelor care se afla pe dispozitivul de afișare 23 de pe modulul C. In fig. 20 este prezentat ecranul 23 al modulului C după realizarea etalonarii si calibrarii tuturor indicatoarelor. De asemenea, se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori cu ajutorul comutatorului 30 aflat în poziția “0 care va fi glisat în poziția “x10”. Un exemplu de indicator de calibrare este prezentat in fig.21.

In coditiile unei mărci tensometrice 12 de 350 ohmi, s-au setat valorile de referința minima/maxima admise, la -45 mV pentru valoarea minima si 2,940 V pentru valoarea maxima, si valorile pentru cele doua alarme 27, 28 de nivel maxim/minim admise, de 1,010V(a se vedea fig. 18a) sau la -1mV pentru valoarea minima admisa, 3V pentru valoarea maxima admisa si 363,6 microV pentru valoarea de nivel minim/maxim pentru cele doua alarme 27, 28. ( a se vedea fig. 19).

Pentru aceste valori se pot face modificări in permanenta.

După realizarea acestor setări se stabilește dinamica de lucru a măsurătorii Fiecare măsurătoare se citește si se afiseaza pe ecranul 23 (de ex -8mV), după care aceste măsurători se memorează. Se pot face corecții, reluări de măsurători.

t\-2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -¹ Ί -03- 2011

Rezultatele se vor afișa pe ecranul 23, in sensul ca se afiseaza un mesaj, de ex. Cuvântul “BINE” daca valorile măsurătorilor sunt in limitele maxime/minime setate conform celor de mai sus. In caz contrar se reiau măsurătorile.

Claims (17)

1. Aparat pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou născut sau a unui copil mic, caracterizat prin aceea că este constituit dintr-un modul (A) pentru testare, având de preferință forma si dimensiunile unui nou născut sau a unui copil mic, în fiecare din niște zone (a, b, c, d, și e) de interes principale, femurală, abdomonală, pectorală, de antebraț și dorsală având plasată câte una din niște mărci tensiometrice (8, 9, 10, 11, și 12) direcționate pe axa longitudinală de dezvoltare a mușchiului, care vor prelua efortul mecanic pe care il transformă în semnal electric ușor măsurabil, semnal care este transmis, prin intermediul unui cablu (B) de conexiune, la un modul (C) de programare, măsurare și control, de la care mărimile electrice sunt transmise, printr-un cablu (D) de conexiune seriala, la un modul (E) de memorare și prelucrare a datelor.

2. Aparat, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că transformarea efortului mecanic în semnal electric se face prin intermediul unei punți Wheatstone alcătuită pe una din brațe din una din mărcile tesiometrice (8, 9, 10, 11, sau 12) ce are rezistența (R₄) variabilă corespunzătoare unei zone (a, b, c, d, și e) aleasă și alte trei rezistențe (Ri, R2, R3) fixe, variația rezistenței (R₄) fiind transformată în semnal de tensiune, semnal care este amplificat prin intermediul unui amplificator tensiometric (LT).

3. Aparat, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mărcile tensiometrice (8, 9, 10, 11, și 12) au fiecare câte două terminale conectate între ele formând un electrod comun (13), al doilea capăt al lor devenind un electrod individual care, împreună cu electrodul (13) comun și niște conectoare (38, 39) este în legătură cu cablul (B), care are în componență cinci conductori ecranați individual, și care este conectat la rândul lui, prin niște cuple (35, 36) cu modulul (C) de programare, măsurare și control.

4. Aparat, conform revendicărilor 1 și 3, caracterizat prin aceea că modulul (C), are în componență un comutator (16) de selecție a zonelor (a, b, c, d, și

IX-2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 --

1 *ι -03- 2011

e), de interes principale și niște indicatoare (17, 18, 19, 20 și 21) optice ale lor, un programator (22) care conține un ecran (23) de afișare digitală, niște alarme (27, 28) de depășire a nivelului minim/maxim, un indicator (29) analogic de nivel, și un comutator de nivel precum și un microprocesor care are implementat un software de realizare a procedurii de lucru.

5. Aparat, conform conform revendicărilor 1, 3, 4 caracterizat prin aceea că modulul (C), mai are în componență și un comutator de pomire/oprire (14), un indicator optic de alimentare cu energie electrică, precum și un potențiometru cu reglare fină, în legătură cu care este montat un zăvor (32) de blocare mecanică., o cuplă (36) mamă, de intrare, o mufă (33) mamă și un cablu (37) de alimentare.

6. Aparat, conform conform revendicărilor 3, 4 caracterizat prin aceea că ecranul (23) al programatorului (22) conține niște taste (24, 25, și 26) de programare pentru meniu de lucru, pentru mers înapoi/înainte.

7. Aparat, conform conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că programatorul (22) poate fi un calculator.

8. Metodă pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou născut sau a unui copil mic, aplicată pe aparatul de la revendicările 1-7, caracterizată prin aceea că, constă în următoarele etape: pornirea, calibrarea/etalonarea, procedura de lucru și evaluarea, pentru punerea în aplicare a acestor etape utilizându-se un algoritm (F) care este încărcat sub forma unui program de calculator în memoria programatorului (22).

9. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o prima etapă de pornire (pasul 1) care constă în conectarea modulului (A) la modulul (C) cu ajutorul modulului (B) prin intermediul cuplelor (35 și 36) si împreuna cu modulul D este conectat prin intermediul cuplelor 33 si 34 la modulul E, prin conectorul de tip serial, modulele A, B, C, D și E fiind așezate într-o poziție stabilă mecanic pentru a se evita alunecarea sau tensionarea mecanică a modulului B.

2 Ο 1 :-00215-1 '♦ -03- 2011

10. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că pentru alimentare Inițial sunt aduse comutatoarele (14,16 și 30) și potențiometrul 31 în poziția de minim, se alimentează modulul C de la rețeaua de 220V prevăzută cu sistem de împământare, prin cablul 37, alimentarea realizânduse trecând comutatorul 14 de rețea pe poziția pornit, situație în care prezența tensiunii este indicată de indicatorul 15 luminos aflat pe partea frontală a modului C.

11. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o a doua etapă de selectarea zonei de interes (etapa 2) ) în care se aleg mărcile (8, 9, 10, 11, sau 12) care se vor cupla pe rând în circuitul de intrare, fizic acest lucru realizându-se prin intermediul tastelor 25, 26 care determina, închiderea contactului comutatorului 16, pe circuitul format de marca tensiometrica aleasa si aprinderea unuia din indicatoarele optice 17, 18, 19, 20 sau 21 corespunzător zonei de interes.

12. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o a treia etapă (etapa 3 și 4) de calibrare și etalonare în care se face calibrarea și etalonarea indicatoarelor de pe modulul C, la poziția “0”, fără a se acționa vreuna din mărcile tensometrice (8, 9, 10, 11 și 12), și anume a indicatoarelor optice de vizualizare (17, 18, 19, 20 sau 21) a zonelor de lucru alese și a indicatorului de nivel 29.

13. Metodă, conform revendicării 12, caracterizată prin aceea că se poate obține o mărire a sensibilității de până la 10 ori cu ajutorul comutatorului 30 aflat în poziția “0” care va fi glisat în poziția “x10”.

14. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că algoritmul (F) are o etape (pasul 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 în care se memorează marca tensiometrica aleasa precum si valorile de referința minima/maxima și valorile pentru:

i. valorile de referință pentru cele doua alarme 27, 28 de nivel maxim/minim admise.

ii. limita inferioare prin introducerea unei valori minime alese, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

/^“2 0 1 1 - 0 0 2 1 5 -1 4 “03- 2011 iii. limita maximă prin introducerea unei valori maxime alese, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

iv. limita pentru valori minime de lucru acceptate pentru alarma 27 prin introducerea unei valori minime alese, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

v. limita pentru valori maxime de lucru acceptate pentru alarma 28 prin introducerea unei valori maxime alese, afișarea/citirea acestei valori și memorarea ei;

15. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că urmează etapa în care se stabilește dinamica de luctru a măsurătorilor (pasul 19), fiecare măsurătoare afișându-se pe ecranul 23 (pasul 20), după care aceste măsurători se memorează (pasul 21).

16. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că pentru trecerea la un punct de lucru constituit dintr-o altă dintre zonele (a, b, c, d și e) este acționat comutatorul (16) de selecție urmărind acela dintre indicatoarele (17, 18, 19, 20 și 21) optice corespunzător zonei aleasă, iar modulul © este calibrat din nou.

17. Metodă, conform revendicării 8, caracterizată prin aceea că pentru evaluarea procedurii de lucru, în modulul (E) se face o comparație a curbei (k) reală a forței de apăsare funcție de timp realizată cu un program în sine cunoscut încărcat în calculatorul (43) cu o curbă ideală (I) realizată în condiții de laborator.