RO125302B1 - Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur - Google Patents

Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur Download PDF

Info

Publication number
RO125302B1
RO125302B1 ROA200800692A RO200800692A RO125302B1 RO 125302 B1 RO125302 B1 RO 125302B1 RO A200800692 A ROA200800692 A RO A200800692A RO 200800692 A RO200800692 A RO 200800692A RO 125302 B1 RO125302 B1 RO 125302B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
erdosteine
lot
intoxicated
treated
lead
Prior art date
Application number
ROA200800692A
Other languages
English (en)
Other versions
RO125302A2 (ro
Inventor
Peretto Marco
Cristina Sârbulescu
Voicu Victor
Original Assignee
Rafifarm S.R.L.
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Rafifarm S.R.L. filed Critical Rafifarm S.R.L.
Priority to ROA200800692A priority Critical patent/RO125302B1/ro
Priority to CN200980135143.0A priority patent/CN102149378B/zh
Priority to PCT/RO2009/000011 priority patent/WO2010062205A2/en
Priority to US13/062,689 priority patent/US9427426B2/en
Priority to EP14191577.7A priority patent/EP2915531A1/en
Priority to EP09821416.6A priority patent/EP2320890B1/en
Publication of RO125302A2 publication Critical patent/RO125302A2/ro
Publication of RO125302B1 publication Critical patent/RO125302B1/ro

Links

Classifications

    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61K—PREPARATIONS FOR MEDICAL, DENTAL OR TOILETRY PURPOSES
    • A61K31/00—Medicinal preparations containing organic active ingredients
    • A61K31/33—Heterocyclic compounds
    • A61K31/38—Heterocyclic compounds having sulfur as a ring hetero atom
    • A61K31/381—Heterocyclic compounds having sulfur as a ring hetero atom having five-membered rings
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61K—PREPARATIONS FOR MEDICAL, DENTAL OR TOILETRY PURPOSES
    • A61K9/00—Medicinal preparations characterised by special physical form
    • A61K9/0012—Galenical forms characterised by the site of application
    • A61K9/0019—Injectable compositions; Intramuscular, intravenous, arterial, subcutaneous administration; Compositions to be administered through the skin in an invasive manner
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61K—PREPARATIONS FOR MEDICAL, DENTAL OR TOILETRY PURPOSES
    • A61K9/00—Medicinal preparations characterised by special physical form
    • A61K9/0012—Galenical forms characterised by the site of application
    • A61K9/0053—Mouth and digestive tract, i.e. intraoral and peroral administration
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61K—PREPARATIONS FOR MEDICAL, DENTAL OR TOILETRY PURPOSES
    • A61K9/00—Medicinal preparations characterised by special physical form
    • A61K9/08—Solutions
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61P—SPECIFIC THERAPEUTIC ACTIVITY OF CHEMICAL COMPOUNDS OR MEDICINAL PREPARATIONS
    • A61P29/00—Non-central analgesic, antipyretic or antiinflammatory agents, e.g. antirheumatic agents; Non-steroidal antiinflammatory drugs [NSAID]
    • A61P29/02—Non-central analgesic, antipyretic or antiinflammatory agents, e.g. antirheumatic agents; Non-steroidal antiinflammatory drugs [NSAID] without antiinflammatory effect
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61P—SPECIFIC THERAPEUTIC ACTIVITY OF CHEMICAL COMPOUNDS OR MEDICINAL PREPARATIONS
    • A61P39/00—General protective or antinoxious agents
    • A61P39/02—Antidotes
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A61—MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61P—SPECIFIC THERAPEUTIC ACTIVITY OF CHEMICAL COMPOUNDS OR MEDICINAL PREPARATIONS
    • A61P43/00—Drugs for specific purposes, not provided for in groups A61P1/00-A61P41/00

Landscapes

  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Animal Behavior & Ethology (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Veterinary Medicine (AREA)
  • Public Health (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Pharmacology & Pharmacy (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Epidemiology (AREA)
  • Nuclear Medicine, Radiotherapy & Molecular Imaging (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Nutrition Science (AREA)
  • Dermatology (AREA)
  • Physiology (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Toxicology (AREA)
  • Pain & Pain Management (AREA)
  • Rheumatology (AREA)
  • Bioinformatics & Cheminformatics (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Acyclic And Carbocyclic Compounds In Medicinal Compositions (AREA)

Description

Invenția se referă la utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicațiilor cu metale grele, în special, plumb și mercur.
Printre metalele grele cunoscute ca elemente toxice, cele mai întâlnite sunt mercurul și plumbul.
Plumbul (Pb) este un element prezent în mod normal în natură. Utilizarea plumbului ca aditiv pentru vopsele și carburanți a determinat creșterea riscului de intoxicații. Sărurile de plumb pot fi absorbite prin ingestie sau inhalație. Perioada de înjumătățire a plumbului în sânge este de aproximativ 30...35 zile, iar a plumbului din oase de circa 104 zile (aproape 30 de ani).
Mercurul (Hg) se găsește în stare naturală, sub formă de săruri organice sau anorganice. Mercurul în stare naturală este utilizat în termometre, sfingomanometre, baterii și altele. Sărurile de mercur sunt utilizate în mai multe procese de producție. Mercurul organic se utilizează în coatings, ca funcigid, și în unele procese industriale. Perioada de înjumătățire a mercurului în organismul uman este de 40...70 zile. Mercurul în stare naturală este volatil și poate fi absorbit pe cale respiratorie. Sărurile organice și anorganice de mercur se absorb pe cale transcutanată sau gastrointestinală.
Sunt cunoscute câteva antidoturi pentru tratarea intoxicațiilor cu metale grele, în primul rând, agenți chelanți, cum este etilenediaminetetraaceticacid (EDTA), un medicament vechi și probabil cel mai mult folosit, eventual asociat cu dimercaprol (BAL). Principala problemă, în acest caz, este nespecificitatea agenților chelanți față de ionii de metal pe care îi izolează, aceștia acționând și asupra elementelor vitale pentru funcțiile fiziologice normale, cum ar fi calciul și zincul. Utilizarea pe termen lung sau în tratamentul intoxicațiilor cronice a acestor chelatori este descurajată din cauza efectelor adverse severe care apar în aceste condiții.
N-acetilcisteina (NAC) este de multă vreme standardul de referință pentru tratamentul intoxicațiilor cu paracetamol și în mai multe țări are o indicație clară pentru tratamentul intoxicațiilor cu plumb. NAC este de asemenea un medicament în evaluare pentru câteva alte indicații, fiind în prezent folosit în afara indicațiilor în tratamentul intoxicațiilor cu mercur, susținut de câteva studii experimentale (Aremu et al., Environ Health Perspect, 2008 January, 116(1): 26-31; Koh et al., Molecular Pharmacology, Voi. 62, Issue 4,921-926, October2002; Ballatori et al., Environ Health Perspect, 1998 May, 106(5): 267-271). NAC este utilizat sub formă orală și injectabilă.
Nu am găsit în literatură nicio indicație de terapie profilactică pentru acest gen de intoxicații; categoriile profesionale expuse la un mare grad de risc de intoxicație în timpul activităților specifice fiind militarii, pompierii, muncitorii specializați și alții. Profilaxia poate fi luată în considerare, de asemenea, și în unele situații de siguranță publică.
Erdosteina este un medicament înregistrat în mai multe țări ca mucolitic. Folosirea pe scară largă, ca mucolitic, studiile publicate și datele de siguranță post marketing arată că erdosteina este un medicament cu o toleranță excelentă, cel puțin în doza folosită ca mucolitic. Datorită prezenței a două grupări tiolice, erdosteina a demonstrat in vitro o acțiune antioxidantă puternică.
Considerăm că erdosteina poate fi un antidot eficient și mult mai sigur pentru o scară largă de intoxicații, în special, în intoxicațiile cu metale grele.
în literatură, s-a dovedit că erdosteina per os, în intoxicațiile cu paracetamol, are efect proiectiv la nivel hepatic și renal (Kuvandik Guven et al., Toxicologic pathology 2008', Moretti et al., Pharmacological research, 2007; Isik Buyandin et al., Molecular and cellular biochemistry, 2007).
RO 125302 Β1
Erdosteina este foarte puțin solubilă în apă, ceea ce nu a permis dezvoltarea unei 1 forme farmaceutice injectabilă, până acum. Consideram că inventarea unei forme injectabile și stabilă, pentru erdosteină, ar fi inovativ, la terapia unei intoxicații acute. 3
Pentru a testa eficacitatea în diferite intoxicații, am decis să efectuăm mai multe experimente. Am descoperit că erdosteina are o toxicitate intrinsecă extrem de redusă. într- 5 un prim experiment, comparăm loturi intoxicate cu plumb/mercurși apoi tratate cu erdosteină cu loturi intoxicate și netratate, și loturi intoxicate și tratate cu NAC, considerând NAC ca cel 7 mai promițător antidot existent (disponibil și în formă orală și în formă injectabilă). NAC este probabil mai sigur decât EDTA sau BAL. NAC este din punct de vedere chimic asemănător 9 cu erdosteina și am considerat important să le comparăm între ele.
Am decis testarea atât per os (p.o.), cât și intravenos (i.v.), creând o formulă 11 farmaceutică specifică. în primul experiment, a fost testată p.o. și în al doilea forma i.v. a erdosteinei, în comparație cu formele corespunzătoare de NAC. Am dezvoltat formule 13 speciale pentru tratamentul i.v., evaluând toxicitatea intrinsecă și stabilitatea pentru aceste forme farmaceutice. Tratamentul cu erdosteină s-a dovedit a fi mai eficient în comparație cu 15 lotul fără tratament și cu cel tratat cu NAC. în al treilea experiment, am comparat eficacitatea tratamentului cu erdosteina versus lot fără tratament, versus lot cu terapie tradițională 17 EDTA+BAL, și versus lot tratat cu erdosteină adăugată terapiei EDTA+BAL, la animale intoxicate cu plumb. Terapia cu erdosteină s-a dovedit a fi mai eficientă față de absența 19 terapiei și față de terapia tradițională, atât în ceea ce privește mortalitatea, cât și parametrii vitali la supraviețuitori. 21 în al patrulea experiment, am comparat erdosteina injectabilă cu NAC (terapia standard), la animale intoxicate cu paracetamol. Din punct de vedere chimic, paracetamolul 23 fiind foarte diferit de metalele grele, putem extrapola utilizarea erdoseinei ca un antidot cu spectru larg. S-a dovedit că lotul tratat cu erdosteină a înregistrat o mortalitate mai scăzută 25 comparativ cu lotul netratat, și a avut rezultate mai bune la supraviețuitori în comparație cu lotul tratat cu NAC. 27 în al cincilea experiment, s-a testat efectul profilactic al erdosteinei în intoxicația cu metale grele. Profilaxia cu erdosteină s-a dovedit a nu afecta starea generală de sănătate 29 a subiecților înaintea intoxicației; în același timp, a avut efect protector împotriva intoxicației.
Exemplul 1. Primul exemplu este reprezentat de evaluarea efectelor erdosteinei p.o. 31 la șobolani intoxicați cu plumb și la șobolani intoxicați cu mercur, în comparație cu loturi netratate și cu loturi tratate cu NAC. 33
MATERIALE Șl METODE
Pentru fiecare experiment, loturile sunt omogene și diferențele între loturi pot fi puse 35 pe seama terapiilor diferite. S-a încercat, cât de mult posibil, menținerea constantă a condițiilor pentru toate experimentele, cu excepția celor specificate în anumite momente. 37
Cele mai importante variabile care nu au fost constante în diferitele experimente sunt vârsta animalelor și condițiile externe (temperatură, umiditate). Loturile analoage din 39 experimente diferite (neexecutate în paralel) nu pot fi comparate.
Substanțe și soluții utilizate în experiment 41
- Acetat de plumb trihidrat (formula moleculară C4H6O2Pb-3H2O, masa moleculară 379,33, solubilitate 45,61 g la 100 ml apă la 15°C, DL50 pe cale orală 4665 mg/kg) 43 (Toxicology and Applied Pharmacology, voi. 18, p. 185,1991).
- Clorură de mercur (formula moleculară HgCI2, masa moleculară 271,5, solubilitate 45 în apă 7,4 g/100 ml apă la 20°C, DL50 pe cale orală mg/kg, 42 mg/kg) (Toxicology and Applied Pharmacology, voi. 18, p. 185, 1991). 47
RO 125302 Β1
- N-acetilcisteină/NAC (formula moleculară C5H9NO3S. greutatea moleculară 163,19. ușor solubilă în apă. DL50 la șobolan, i.v. 1140 mg/kg (European Journal of Respiratory Diseases voi. 61, p. 138) per os 5050 mg/kg (Toxicology and Applied Pharmacology, voi. 18, p. 185, 1991).
- Erdosteină (formula moleculară CgH^NO^, greutatea moleculară 249,31, moderat solubil în apă, DL50 la șobolan i.v. >3500 mg/kg, per os 8750 mg/kg (European Patent Application, voi. 0061 1386).
Materialul biologic
Au fost introduse în experiment 210 animale de laborator, șobolani rasa Wistar, masculi și femele. Animalele au fost repartizate în loturi omogene de câte 30 animale (15 femele, 15 masculi), ținute în microclimat adecvat (vivariu), cu acces liber la hrană și apă, în afara contactului cu insecticide.
Metode de administrare a soluțiilor de lucru
- Acetatul de plumb s-a administrat per os la șobolan, în doză de 4665 mg/kg (1 dl50).
- Clorură de mercur s-a administrat per os. în doză de 42 mg/kg (1 DL50).
- N-Acetilcisteina s-a administrat per os. în doză de 500 mg/kg (reprezentând 1/10 din DL50 pe cale orală, doza considerată în literatura de specialitate ca doză eficace), la 2 loturi diferite, imediat după administrarea per os a unui DL50 de acetat de plumb și, respectiv, clorură mercurică. Administrarea N-acetilcisteinei s-a repetat zilnic, timp de 7 zile.
- Erdosteina s-a administrat per os. în doză de 875 mg/kg (corespunzătoare unei fracțiuni de 1/10 din DL50. pe cale orală - doza considerată în literatura de specialitate ca eficace), imediat după administrarea per os, la 2 loturi diferite, a unui DL50 de acetat de plumb și, respectiv, clorură mercurică. Administrarea erdosteinei s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. Soluțiile de lucru au fost administrate per os, prin gavare, în volum de 10 ml/kg.
Solventul utilizat la prepararea soluțiilor de lucru a fost reprezentat de apă distilată, în cazul N-acetilcisteinei, și, respectiv, un amestec de apă bidistilată și bicarbonat de sodiu, acesta din urmă echimolar cu erdosteină.
Monitorizarea animalelor
Monitorizarea animalelor înaintea experimentului a constat în urmărirea curbei ponderale și a stării de sănătate, pe o perioadă de 7 zile, înaintea începerii experimentului. Cu 24 h înainte de începerea experimentului, animalelor li s-a restricționat accesul la hrană, având acces liber la apă.
Monitorizarea animalelor în timpul experimentului a constat în urmărirea stării de sănătate, înregistrarea semnelor de intoxicație și a mortalității, pe toată perioada experimentului.
Monitorizarea biologică a constat în determinări cantitative, efectuate la supraviețuitori, la 7 zile după intoxicație, și tratament, ale valorilor hemoglobinei, hematocritului, numărul de eritrocite și leucocite, a ureei, creatininei și acidului uric (specimen: 1 ml) și determinarea cantitativă a plumbului și, respectiv, a mercurului în urină.
Etapele experimentului
Au fost utilizate două modele experimentale de intoxicație acută pentru intoxicația cu plumb, și, respectiv, pentru intoxicația cu mercur, pentru a testa eficacitatea erdosteinei comparativ cu cea a N-acetilcisteinei utilizate ca substanță de referință.
S-a înregistrat mortalitatea pe tot parcursul intervalului studiat (7 zile). La 7 zile după intoxicație și tratament, s-au determinat următorii parametrii: hemoleucograma, numărul de eritrocite și leucocite, hematocrit, uree, creatinină, acid uricși valorile plumbului și mercurului în urină. Animalele au fost sacrificate prin decapitare sub anestezie generală cu eter, pentru
RO 125302 Β1 recoltarea de organe (ficat, tub digestiv, rinichi). 6 animale din fiecare lot (3 masculi și 3 1 femele) au fost selectate aleatoriu, pentru examen anatomopatologic macro și microscopic.
Evaluarea efectului erdosteinei pe modelul experimental de intoxicație cu plumb 3
Au fost introduse în experiment 4 loturi a câte 30 animale (15 masculi și 15 femele).
Repartizarea a fost făcută în loturi omogene, astfel: 5
Lotul 1 - martor normal, neintoxicat și netratat.
Lotul 2 - intoxicat cu acetat de plumb și netratat, la care s-a administrat acetat de 7 plumb în doză de 4665 mg/kg (1 DL50) per os.
Lotul 3 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu erdosteină. La acest lot s-a 9 administrat acetat de plumb în doză de 4665 mg/kg per os. Imediat după intoxicație și zilnic timp de 7 zile, s-a administrat per os erdosteină, în doze de 875 mg/kg (corespunzătoare 11 unei fracțiuni de 1/10 din DL50 pe cale orală).
Lotul 4 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu N-acetilcisteină. La acest lot s-a13 administrat acetat de plumb în doză de 4665 mg/kg p.o. Imediat după intoxicație, s-a administrat N-acetilcisteină, per os, în doze de 500 mg /kg (1/10 din DL50 pe cale orală).15
Administrarea NAC s-a repetat zilnic timp de 7 zile.
Evaluarea efectului erdosteinei pe modelul experimental de intoxicație cu mercur 17
Au fost introduse în experiment 3 loturi a câte 30 animale (15 masculi și 15 femele pe lot), astfel:19
Lotul 5 - intoxicat cu clorură de mercur și netratat, la care se va administra, per os, clorură de mercur în doză de 42 mg/kg.21
Lotul 6 - intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu erdosteină. S-a administrat, per os, clorură de mercur în doză de 42 mg/kg. Imediat după intoxicație și zilnic timp de 7 zile, s-a 23 administrat per os erdosteină, în doze de 875 mg/kg . Administrarea erdosteinei s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. 25
Lotul 7 - intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu N-acetilcisteină. La acest lot se va administra, per os, clorură de mercur în doză de 42 mg/kg. Imediat după intoxicație, se va 27 administra N-acetilcisteină, per os, în doze de 500 mg /kg. Administraea NAC s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. 29
Metoda de analiza statistică
Analiza statistică a rezultatelor experimentale s-a efectuat prin testarea semnificației 31 diferenței mediilor valorilor rezultate experimental prin utilizarea testului t Student, varianta impară, din cadrul programului de calcul statistic Origin 5.0. Analiza mortalității a fost 33 efectuată prin testul Chi pătrat. Au fost considerate semnificative statistic rezultatele cu p<0,05. 35
Instrumente analitice
Teste biochimice au fost efecuate prin Refloton 2000, teste hematologice prin 37 Hemastar 4, sumar de urine prin Urilux, Pb în urină cu GC-MS Varian.
REZULTATE 39
Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelele următoare.
Mortalitate 41
RO 125302 Β1
Tabelul 1
Evaluarea protecției realizate prin administrarea erdosteinei în intoxicația acută cu plumb și mercur față de netratat și comparativ cu cea dată de N-acetilcisteină
Nr. lot (30 animale/lot) Mortalitate totală Mortalitate procentuală
Lot 1 martor 0 0
Lot 2 (intoxicat cu acetat de plumb și netratat) 11 36,6%
Lot 3 (intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu erdosteină) 5 16,6%
Lot 4 (intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu N-acetilcisteină) 9 30%
Lot 5 (intoxicat cu clorură mercurică și netratat) 13 43,3%
Lot 6 (intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu erdosteină) 51 16,6%
Lot 7 (intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu N-acetilcisteină) 102 33,3%
semnificativ diferit față de lotul intoxicat și netratat; nesemnificativ diferit față de lotul intoxicat și netratat.
Lotul intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu erdosteină a înregistrat o mortalitate statistic semnificativ mai mică față de lotul intoxicat cu clorură mercurică și netratat. Loturile tratate cu erdosteină arată o mortalitate scăzută față de loturile tratate cu NAC, dar aceste diferențe nu sunt statistic semnificative.
Supraviețuitori - Rezultate biochimice
Tabelul 2
Evidențierea efectului erdosteinei asupra toxicității renale din intoxicația cu plumb și mercur, prin evaluarea valorilor ureii sanguine, creatininei și acidului uric față de grupurile martor normal, netratat și tratat cu NAC
Nr. lot (30 animale/lot) Valori medii uree (mg/dl) Valori medii creatinină Valori medii acid uric (mg/dl)
Lot 1 martor normal 48,46 0,50 2,32
Lot 2 - intoxicat cu acetat de plumb și netratat 159,763 0,823 2,673
Lot 3 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu erdosteină 50,931,2 0,481,2 1,903
Lot 4 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu Nacetilcisteină 104,153 0,663 2,361
Lot 5- intoxicat cu clorură de mercur și netratat 189,733 2,203 2,683
Lot 6 - intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu erdosteină 49,181,2 0,471,2 2,401
Lot 7 - intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu Nacetilcisteină 85,453 0,563 2,381
nesemnificativ față de martor normal; semnificativ diferit față de lotul tratat cu NAC; semnificativ față de martor normal.
RO 125302 Β1
Supraviețuitori - rezultate hematologice
Tabelul 3
Evidențierea efectului erdosteinei asupra tabloului hematologic din intoxicația cu plumb și mercur, față de grupurile martor normal, netratat și tratat cu NAC
Nr. lot (30 animale/lot) Valori medii nr. eritrocite (*106/mm3) Valori medii Hemoglobină (g/di) Valori medii Hematocrit Valori medii nr. leucocite
Lot 1 martor normal 7,77 16,84 49,15 6,24
Lot 2 (intoxicat cu acetat de plumb și netratat) 6,983 15,463 41,003 11,953
Lot 3 (intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu erdosteină 6,823 13,753 39,413 7,313
Lot 4 (intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu Nacetilcisteină) 6,553 13,583 41,423 6,823
Lot 5 (intoxicat cu clorură mercurică și netratat) 6,963 15,463 40,473 12,093
Lot 6 (intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu erdosteină) 6,813 13,753 38,583 7,813
Lot 7 (intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu Nacetilcisteină) 6,923 13,583 41,503 6,723
3 semnificativ față de martor normal.
Nivelul urinar de Pb și Hg
Tabelul 4
Pb în urină, măsurat cu GS MS Varian 4100
Nr. lot (30 animale/lot) Pb valori medii
Lot 1 martor normal 225 pg/1
Lot 2 (intoxicat cu Pb, netratat) 5,2 mg/l
Lot 3 (intoxicat cu Pb, tratat cu erdosteină) 10,9 mg/1
Lot 5 (intoxicat cu Pb, tratat cu NAC) 13,2 mg/l
Tabelul 5
Hg în urină, măsurat cu GS MS Varian 4100
Nr. lot (30 animale/lot) Hg valori medii
Lot 1 martor normal 0
Lot 7 (intoxicat cu Hg, netratat) 2,8 mg/l
Lot 8 (intoxicat cu Hg, tratat cu erdosteine) 14,7 mg/l
Lot 10 (intoxicat cu Hg, tratat cu NAC) 11,5 mg/l
RO 125302 Β1
Rezultate anatomopatologice
Examenele macroscopice și microscopice au evidențiat următoarele rezultate:
în intoxicația cu Pb s-au determinat leziuni cerebrale moderate, leziuni hepatice și leziuni severe la nivel gastric și renal. Tratamentul cu NAC nu a ameliorat leziunile, în timp ce tratamentul cu erdosteină a determinat afectări mai puțin importante.
în intoxicația cu Hg, alterările cerebrale, gastrice și renale sunt severe. Animalele tratate cu erdosteină sau cu NAC au prezentat leziuni mai puțin importante.
DISCUȚII EXEMPLUL 1
Tratamentul cu erdosteină a redus semnificativ mortalitatea în grupul intoxicat cu clorură mercurică, chiar cu un număr relativ mic de animale pe lot, în timp ce pentru lotul tratat cu NAC, nu s-a obținut un rezultat statistic diferit față de lotul netratat. Erdosteină a redus mortalitatea aproape la jumătate față de NAC, în grupurile intoxicate cu acetat de plumb, dar ca urmare a numărului redus de animale, diferența nu este semnificativă.
La animalele supraviețuitoare, toxicitatea plumbului și a mercurului este severă și a fost evidențiată biochimic și anatomopatologic, prin alterări ale funcției renale (uree, creatinină, acid uric), digestive și ale parametrilor hematologici (nr. eritrocite, hemoglobină, hematocrit, nr. leucocite).
Administrarea erdosteinei a oferit un indice de protecție mai bun decât lotul netratat în intoxicațiile cu plumb și mercur, prin reducerea apariției efectelor toxice, cât și prin accelerarea eliminării urinare a toxicelor.
Administrarea erdosteinei oferă o protecție mai bună decât NAC asupra toxicității renale, valorile ureei și ale creatininei fiind în limite normale. Diferențele față de grupurile tratate cu NAC au fost semnificative.
Administrarea atât a erdosteinei, cât și a NAC, nu a antagonizat toxicitatea hematologică și inflamația, prezente în intoxicațiile cu plumb și mercur.
Evaluările anatomopatologice au confirmat că erdosteină a oferit o protecție superioră și a evidențiat leziuni mai reduse la nivel hepatic, renal și al aparatului digestiv, comparativ cu loturile intoxicate-netratate și intoxicate-tratate cu NAC.
Exemplul 2. Al doilea exemplu de realizare este reprezentat de evaluarea efectului erdosteinei administrate intravenos în intoxicația cu plumb și cu mercur, utilizând Nacetilcisteină ca substanță de referință.
Substanțele și soluțiile utilizate în experiment sunt identice cu cele de la exemplul 1.
Materialul biologic
Au fost introduse în experiment 335 de animale de laborator, șobolani rasa Wistar, masculi și femele. Animalele au fost repartizate random în 11 loturi: 9 loturi de câte 35 animale (20 femele, 15 masculi) plus 2 loturi de 10 animale fiecare (5 femele, 5 masculi), ținute în microclimat adecvat (vivariu), cu acces liber la hrană și apă, în afara contactului cu insecticide.
Metode de administrare a soluțiilor de lucru
- Acetatul de plumb s-a administrat per os, la șobolan, în doză de 4665 mg/kg (1 dl50).
- Clorură de mercur s-a administrat per os, în doză de 42 mg/kg (1 DL50).
- N-Acetilcisteina s-a administrat i.v. în vena laterală a cozii, în doză de 114 mg/kg (reprezentând 1/10 din DL50 pe cale i.v.), la 2 loturi diferite, imediat după administrarea per os a 1 DL50 de acetat de plumb și, respectiv, clorură mercurică. Administrarea Nacetilcisteinei s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. NAC a fost dizolvat în apă bidistilată.
RO 125302 Β1
- Erdosteina s-a administrat i.v. lent (1 ...2 min) în vena laterală a cozii, imediat după 1 administrarea per os a plumbului sau mercurului, 2 doze la 4 loturi diferite, și anume:
ERDO1: 350 mg/kg (aproximativ 1/10 DL50) la 2 loturi ERDO2: 175 mg/kg (aproximativ 1/20 3
DL50), la 2 loturi.
Administrarea erdosteinei s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. Erdosteina a fost dizolvată 5 într-un amestec de apă bidistilată și bicarbonat de sodiu echimolar și administrată i.v. într-un volum de 10 ml/kg. într-un studiu preliminar al nostru, s-a testat raportul erdosteină/ 7 bicarbonat, pentru valori între 0,5/1 și 1,5/1, și volumul de dizolvare. A fost evidențiat că raportul optim este 1:1 350 mg erdosteine + 118 mg bicarbonat și este posibilă dizolvarea 9 în volum de 10 ml. S-a păstrat același volum de dizolvare și la doză mai mică.
Monitorizarea animalelor 11
Monitorizarea animalelor înaintea experimentului a constat în urmărirea curbei ponderale și a stării de sănătate, pe o perioadă de 7 zile, înaintea începerii experimentului. 13 Cu 24 h înainte de începerea experimentului, animalelor li s-a restricționat accesul la hrană, având acces liber la apă. 15
Monitorizarea animalelor în timpul experimentului a constat în urmărirea stării de sănătate, înregistrarea semnelor de intoxicație și a mortalității pe toată perioada 17 experimentului.
Monitorizarea biologică a constat în determinări cantitative, efectuate la 19 supraviețuitori, la 7 zile după intoxicație, și tratament, ale valorilor hemoglobinei, hematocritului, nr. eritrocite și leucocite, a ureei, creatininei și acidului uric (specimen: 1 ml) și 21 determinarea cantitativă a plumbului și, respectiv, a mercurului în urină.
Etapele experimentului 23
Au fost utilizate două modele experimentale de intoxicație acută, pentru intoxicația cu plumb și, respectiv, pentru intoxicația cu mercur, pentru a testa eficacitatea erdosteinei 25 comparativ cu cea a N-acetilcisteinei utilizate ca substanță de referință.
S-a înregistrat mortalitatea pe tot parcursul intervalului studiat (7 zile). La 7 zile după 27 intoxicație și tratament, s-au determinat următorii parametri: hemoleucograma, nr. eritrocite și leucocite, hematocrit, uree, creatinină, acid uric și valorile plumbului și mercurului în urină. 29 De la câteva animale, s-a colectat urina emisă spontan, pentru a determina nivelul de Pb și Hg. Animalele au fost sacrificate prin decapitare sub anestezie generală cu eter, pentru 31 recoltarea de organe (ficat, tub digestiv, rinichi). 6 animale din fiecare lot (3 masculi și 3 femele) au fost selectate aleatoriu, pentru examen anatomopatologic macro și microscopic. 33
Evaluarea efectului erdosteinei administrate parenteral pe modelul experimental de intoxicație cu plumb 35
Au fost introduse în experiment 5 loturi a câte 35 animale (15 masculi și 20 femele), repartizate în loturi omogene, astfel: 37
Lotul 1 - martor normal neintoxicat și netratat.
Lotul 2 - intoxicat cu acetat de plumb și netratat, la care s-a administrat acetat de 39 plumb în doză de 4665 mg/kg (1 DL50) per os.
Lotul nr. 3 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO1. La acest lot s-a 41 administrat acetat de plumb în doză de 4665 mg/kg per os. Imediat după intoxicare și zilnic, timp de 7 zile, s-a administrat i.v. erdosteinăîn doză de 350 mg/kg (doza reprezentând <1/10 43 din 1 DL50 pe cale i.v).
Lotul nr. 4 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO2. La acest lot s-a 45 administrat acetat de plumb în doză de 4665 mg/kg per os. Imediat după intoxicare și zilnic, timp de 7 zile, s-a administrat i.v. erdosteinăîn doză de 175 mg/kg (doza reprezentând <1/20 47 din 1 DL50 pe cale i.v).
RO 125302 Β1
Lotul nr. 5 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu N-acetilcisteină. La acest lot s-a administrat acetat de plumb în doză de 4665 mg/kg p.o. Imediat după intoxicare și zilnic, timp de 7 zile, s-a administrat i.v. N-acetilcisteină, i.v. în doză de 114 mg /kg (doza reprezentând
1/10 din 1 DL50 pe cale i.v).
Evaluarea efectului erdosteinei pe modelul experimental de intoxicație cu mercur
Au fost introduse în experiment, în paralel cu celelate 5,4 loturi a câte 35 animale (15 masculi și 20 femele pe lot):
Lotul 7 - intoxicat cu clorură de mercur și netratat, la care s-a administrat, per os, clorură de mercur, în doză de 42 mg/kg.
Lotul nr. 8-intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu ERDO1, la care s-a administrat, per os, clorură de mercur, în doză de 42 mg/kg. Imediat după intoxicare și zilnic, timp de 7 zile, s-a administrat i.v. erdosteină, în doză de 350 mg/kg.
Lotul nr. 9-intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu ERDO2, la care s-a administrat, per os, clorură de mercur, în doză de 42 mg/kg. Imediat după intoxicare și zilnic, timp de 7 zile, s-a administrat i.v. erdosteină în doză de 175 mg/kg .
Lotul nr. 10 - intoxicat cu clorură de mercur și tratat cu N-acetilcisteină. La acest lot s-a administrat, per os, clorură de mercur, în doză de 42 mg/kg. Imediat după intoxicare, s-a administrat N-acetilcisteină i.v., în doze de 114 mg /kg (corespunzătoare unei fracțiuni de 1/10 din 1 DL50 pe cale i.v.).
Evaluarea stressului de injectare și a toxicității erdosteinei
S-au introdus în studiu, în paralel cu cele 5 loturi, două loturi, de câte 10 animale fiecare (5 masculi și 5 femele), unul pentru a verifica condițiile de stres la amestecul de solvenți, și unul pentru a obține o verificare preliminară asupra toxicității intrinseci a erdosteinei. S-a urmărit mortalitatea pe tot parcursul intervalului studiat (7 zile).
Lotul nr. 6 (10 animale) la care s-a administrat i.v. lent amestec de solvenți (apă și bicarbonat 118 mg/kg echimolar cu ERDO1).
Lotul nr. 11 (10 animale) la care s-a administrat i.v o doză de erdosteină de 3500 mg/kg (corespunzătoare aproximativ DL50).
Pentru aceste loturi, a fost evaluată doar mortalitatea.
Metoda de analiză statistică și instrumente analitice
Aceleași descrise în exemplul 1.
REZULTATE
Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelele următoare.
Mortalitate
Tabelul 6
Evaluarea protecției realizate prin administrarea erdosteinei i.v. în intoxicația acută cu plumb și mercur față de netratat și comparativ cu cea dată de N-acetilcisteină
Nr. lot (nr. animale/lot) Mortalitate totală Mortalitate procentuală
Lot 1 martor 0 0
Lot 2 intoxicat cu acetat de plumb și netratat 22 62,8%
Lot 3 intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO1 51’2 14,3%
Lot 4 intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO2 1012 28,6%
Lot 5 intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu NAC 283 80%
RO 125302 Β1
Tabelul 6 (continuare)
Nr. lot (nr. animale/lot) Mortalitate totală Mortalitate procentuală
Lot 7 intoxicat cu clorură mercurică și netratat 29 82,9%
Lot 8 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERD01 81,2 22,6%
Lot 9 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERDO2 121,2 34,3%
Lot 10 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu NAC 303 85,7%
Lot 6 stresat cu injecție de apă + bicarbonat (10 animale) 0/10 0
Lot 11 intoxicat cu erdosteină 3500 mg/kg (10 animale) 1/10 10%
semnificativ diferit față de lotul intoxicat și netratat semnificativ diferit față de lot tratat cu NAC nesemnificativ diferit față de lotul intoxicat și netratat
Tratamentul i.v. cu erdosteină a scăzut semnificativ mortalitatea în ambele tipuri de intoxicație, cu acetat de plumb și cu clorură mercurică. Mortalitatea a fost mai redusă în loturile tratate cu erdosteină, comparativ cu loturile netratate și comparativ cu loturile tratate cu NAC i.v.
Tratamentul cu NAC nu a avut niciun efect asupra mortalității.
ERDO1 a redus mortalitatea mai mult decât ERDO2, însă diferențele nu sunt semnificative.
Stresul injecției nu are niciun efect asupra mortalității, iar formularea noastră i.v. de erdosteină a demonstrat o doză DL50 mai mare decât 3500 mg/kg (toxicitatea intrinsecă a erdosteinei fiind foarte mică).
Supraviețuitori - rezultate biochimice
Tabelul 7
Evidențierea efectului erdosteinei asupra toxicității renale din intoxicația cu plumb și mercur, prin evaluarea valorilor ureii sanguine, creatininei și acidului uric, față de grupurile martor normal, netratat și tratat cu NAC
Nr. lot (35 animale/lot) Valori medii uree (mg/dl) Valori medii creatinină (mg/dl) Valori medii acid uric (mg/dl)
Lot 1 martor normal 49,48 0,45 1,61
Lot 2 intoxicat cu acetat de plumb și netratat 157,914 0,814 2,754
Lot 3 intoxicat cu plumb și tratat cu ERDO1 48,95 1,2,3 0,491,2 2,284
Lot 4 intoxicat cu plumb și tratat cu ERDO2 54,41,2 0,461,2 1,7612
Lot 5 intoxicat plumb și tratat cu NAC 80,984 0,784 2,134
Lot 7 intoxicat cu mercur și netratat 256,44 5,904 2,34
Lot 8 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERDO1 50,361,2 0,602 2,254
Lot 9 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERDO2 53,151,2 0,511,2 2,234
Lot 10 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu NAC 79,524 1,064 2,024
nesemnificativ diferit față de martor normal semnificativ diferit față de lot tratat cu NAC semnificativ diferit față de ERDO2 semnificativ diferit față de martor normal
RO 125302 Β1
Tratamentele cu erdosteină au determinat la supraviețuitori aceleași valori medii pentru uree și creatinină ca și la lotul 1 neintoxicat, ceea ce indică o înaltă protecție renală.
Tratamentele cu erdosteină au rezultate semnificativ diferite față de tratamentele cu NAC.
Tratamentele cu NAC au rezultate semnificativ diferite față de lotul neintoxicat.
Supraviețuitori - rezultate hematologice
Tabelul 8
Evidențierea efectului erdosteinei asupra tabloului hematologic din intoxicația cu plumb și mercur, față de martor și comparativ cu N-acetilcisteină
Nr. lot (35 animale/lot) Valori nr. eritrocite (*106/mm3) Valori Hemoglobin ă (g/dl) Valori medii Hematocrit Valori nr. leucocite
Lot 1 martor normal 8,07 18,02 46 5,96
Lot 2 intoxicat cu acetat de plumb și netratat 5,433 15,683 39,343 18,753
Lot 3 intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO1 7,013 15,713 37,213 11,363
Lot 4 intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu ERDO2 7,073 15,953 37,73 14,353
Lot 5 intoxicat cu acetat de de plumb și tratat cu NAC 6,933 15,863 35,483 16,363
Lot 7 intoxicat cu clorură mercurică și netratat 7,133 15,003 40,783 18,463
Lot 8 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERDO1 6,983 15,053 38,433 17,363
Lot 9 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu ERDO2 6,553 13,863 36,833 8,613
Lot 10 intoxicat cu clorură mercurică și tratat cu NAC 6,763 14,573 38,973 10,53
semnificativ diferit față de martor normal
Administrarea atât a erdosteinei, cât și a NAC, nu a antagonizat toxicitatea hematologică și inflamația, prezente în intoxicațiile cu plumb și mercur.
Nivelul urinar de Pb și Hg
Tabelul 9
Pb în urină, măsurat cu GS MS Varian 4100
Nr. lot (30 animale/lot) Pb valori medii
Lot 1 martor normal 225 pg/1
Lot 2 (intoxicat cu Pb, netratat) 5,2 mg/l
Lot 3 (intoxicat cu Pb, tratat cu ERDO1) 15,9 mg/l
Lot 4 (intoxicat cu Pb, tratat cu ERDO2) 13 mg/l
Lot 5 (intoxicat cu Pb, tratat cu NAC) 12,9 mg/l
RO 125302 Β1
Tabelul 10 1
Hg în urină, măsurat cu GS MS Varian 4100
Nr. lot (30 animale/lot) Hg valori medii
Lot 1 martor normal 0
Lot 7 (intoxicat cu Hg, netratat) 3,5 mg/l
Lot 8 (intoxicat cu Hg, tratat cu ERDO1) 18,7 mg/l
Lot 9 (intoxicat cu Hg, tratat cu ERDO2) 14,4 mg/l
Lot 10 (intoxicat cu Hg, tratat cu NAC) 13,9 mg/l
Rezultatele arată că tratamentul cu erdosteină crește nivelul toxicului eliminat. Din cauza dificultății de a colecta urina eliminată spontan, s-au utilizat pentru comparație loturile 11 1 și 2 din experimentul anterior.
Rezultate anatomopatologice 13 în intoxicațiile cu Pb s-au găsit leziuni tipice. Tratamentele cu NAC și ERDO2 nu au ameliorat leziunile, în timp ce tratamentul cu ERDO1 a determinat leziuni mai puțin 15 importante.
în intoxicația cu Hg, afectările creierului, cele gastrice și cele renale sunt severe. 17 Animalele tratate cu ERDO2 prezintă leziuni mai puțin importante, în timp ce tratamentele cu ERDO1 și NAC par a prezenta leziunile cel mai puțin severe. 19
DISCUȚII EXEMPLUL 2
Tratamentele cu erdosteină i.v. au scăzut mortalitatea în mod impresionant atât în 21 intoxicația cu Pb, cât și în cea cu Hg.
Tratamentele cu NAC nu au arătat o diferență semnificativă față de lotul netratat, 23 neînregistrând niciun beneficiu. în lotul intoxicat cu acetat de plumb, mortalitatea a scăzut de la 62,8%, în grupul netratat, și 80% în grupul tratat cu NAC, la 14,3% în grupul tratat cu 25 ERDO1. în lotul intoxicat cu clorură mercurică, mortalitatea a scăzut de la 82,9%, în grupul netratat, și 85,7% în grupul tratat cu NAC, la 22,6% la grupul tratat cu ERDO1. 27
Tratamentele cu ERDO1 și ERDO2 nu au înregistrat diferențe semnificative între ele, deși există o tendință pozitivă în favoarea ERDO1, care a înjumătățit mortalitatea în 29 comparație cu ERDO2 în intoxicația cu Pb.
Probabil din cauza numărului relativ mic de animale, rezultatele nu sunt semnificative 31 statistic.
La supraviețuitori, toxicitatea plumbului și mercurului este severă, dovedită din punct 33 de vedere biochimic și anatomopatologic, prin alterarea funcției renale (uree, creatinină, acid uric), a funcției digestive și prin alterarea parametrilor hematologici (eritrocite, leucocite, 35 hematocrit, hemoglobină).
Administrarea de erdosteină a oferit o protecție superioară comparativ cu loturile 37 intoxicate cu Pb și Hg, și netratate, reducând efectele toxice și crescând rata de eliminare urinară a acestor substanțe toxice. 39
Administrarea de erdosteină a conferit o protecție superioară asupra toxicității renale în comparație cu lotul tratat cu NAC și lotul netratat, valorile de uree și creatinină fiind 41 aceleași cu cele normale (lotul martor neintoxicat). Diferențele sunt semnificative. Valorile ureei au fost mai bune la lotul tratat cu ERDO1 în comparație cu lotul tratat cu ERDO2. 43
Toxicitatea asupra parametrilor hematologici nu a fost influențată nici de erdosteină, nici de NAC. 45
RO 125302 Β1
Examenele anatomopatologice confirmă că tratamentele cu erdosteină, în comparație cu absența tratamentului și tratamentul cu NAC, oferă o protecție mai bună, determinând leziuni mai puțin importante la nivel hepatic, renal și digestiv. ERDO1 a conferit o protecție mai bună în comparație cu ERDO2.
în concluzie, tratamentul cu erdosteină i.v. a scăzut mortalitatea și a antagonizat efectele toxice la supraviețuitori, în intoxicațiile cu Pb și Hg.
Exemplul 3. Al treilea exemplu este reprezentat de evaluarea efectului erdosteinei administrate i.v. la șobolani intoxicați cu plumb, în comparație cu loturi netratate și cu loturi tratate cu EDTA+BAL.
MATERIALE și METODE
Substanțe și soluții utilizate
- Acetat de plumb trihidrat ca în exemplele de înainte.
- Erdosteină (formula moleculară CgH^NCV^, greutatea moleculară 249,31, moderat solubilă în apă, DL50 la șobolan i.v. >3500 mg/kg, șoarece i.v, >3500 mg/kg (European Patent Application, voi. 00611386).
- Dimercaprol (2,3,Dimercaptol-propanol BAL) chelează metalele grele, prevenind interacțiunea acestora cu grupările sulfhidril endogene. Formula chimică C3H8OS2, greutate moleculară 124,22, greu solubil în apă, aspect uleios, miros dezagreabil de mercaptan, DL50 i.v. în șobolan.
- EDTA CaNa2, substanță cu proprietăți chelatoare, la care plumbul extracelular substituie calciul, formând un compus stabil, care se elimină prin urină. Formula chimică C10H14O8CaNa22H2O, solubilitate în apă 100 g/l, DL50 i.p.r. la șobolan 397 mg/kg (Material Safety Data Sheets http://msds.chem.ox.ac.uk/ED/EDTA.html).
Material biologic
Au fost introduse în experiment 140 animale de laborator, șobolani rasa Wistar, masculi și femele. Animalele au fost repartizate în 4 loturi omogene de câte 30 animale (15 femele, 15 masculi) și 2 loturi de 10 animale (5 femele și 5 masculi), ținute în microclimat adecvat (vivariu), cu acces liber la hrană și apă, în afara contactului cu insecticide.
Metode de administrare a soluțiilor de lucru
- acetatul de plumb s-a administrat per os la șobolanii din trei loturi, în doză de 4665 mg/kg corp (1 DL50), într-un volum de 20 ml/kg corp;
- Dimercaprolul (BAL) s-a administrat i.m în doză de 25,2 mg/kg, într-un volum de 2 ml/kg corp, imediat după administrarea a plumbului; EDTA s-a administrat i.m. în doză de 30 mg/kg corp, într-un volum de 2 ml/kg corp, după administarea BAL. Administrarea s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. DL50 i.m. la șobolan nu este clară în literatură. Cea mai mare doză posibilă, administrată în encefalopatia din intoxicația cu Pb la om, este de BAL 3...5 mg/kg corp, la fiecare 4 h, EDTA 30 mg/kg corp/zi, împărțite în 2...3 doze (Medical Toxicology, Richard Dart ed.m). Noi am administrat la șobolan dozajul proporțional, similar cu dozajul maxim la om.
- Erdosteina s-a administrat i.v. în doză de 350 mg/kg corp, imediat după administrarea per os de acetat de plumb. Administrarea de erdosteină s-a repetat zilnic, timp de 7 zile. Erdosteina 350 mg a fost dizolvată cu 118 mg bicarbonat de sodiu în 2 ml apăbidistilată (în loc de 10 ml ca în exemplul 2).
Imediat după intoxicație, Erdosteina a fost administrată prima, urmată rapid de BAL, apoi de EDTA, de către mai mulți operatori în paralel, cu scopul de a simula situația de la om, când este posibil să se facă simultan administrări i.m. și i.v în perfuzie.
RO 125302 Β1
Monitorizarea animalelor 1
Monitorizarea animalelor înaintea experimentului a constat în urmărirea curbei ponderale și a stării de sănătate, pe o perioadă de 7 zile, înaintea începerii experimentului. 3
Cu 24 h înainte de începerea experimentului, animalelor li s-a restricționat accesul la hrană, având acces liber la apă. 5
Monitorizarea animalelor în timpul experimentului a constat în urmărirea stării de sănătate, înregistrarea semnelor de intoxicație și a mortalității, pe toată perioada 7 experimentului.
Monitorizarea biologică a constat în determinări cantitative, efectuate la 9 supraviețuitori, la 72 h și 7 zile după intoxicație și tratament, ale valorilor hemoglobinei, hematocritului, a concentrației medii de hemoglobină, a numărului de eritrocite, leucocite, și 11 trombocitea ureei, acidului uricAST, ALT (specimen: 1 ml), examen sumar de urină, precum și determinarea cantitativă a plumbului în urină. 13
Etapele experimentului
Au fost comparate următoarele loturi intoxicate cu Pb: netratate, tratate cu terapie 15 tradițională (TT) BAL+EDTA i.m., tratate cu erdosteină i.v., tratate cu asocierea BAL+EDTA+erdosteină i.v.17
Formularea soluției de administrare i.v. a fost obținută prin testarea dizolvării pentru un raport molar erdosteină:bicarbonat de sodiu cuprins în intervalul 2:1,1.5:1,1:1,1:1.5,1:2.19
Stabilitatea formulelor deja dizolvate a fost testată imediat (ziua 0) apoi în ziua 1, ziua 3, ziua 7, ziua 12, ziua 30, folosind spectrometrul RMN Varian.21
Mortalitatea a fost înregistrată la 72 h și la 7 zile după intoxicare și începerea tratamentului, la supraviețuitori s-au măsurat parametrii enumarați mai sus, cu scopul de a 23 evalua efectele tratamentului. După 7 zile, urina a fost recoltată prin puncție transvezicală.
Evaluarea efectului erdosteinei la animalele intoxicate cu Pb25
S-au luat în studiu 4 loturi de câte 30 animale fiecare (10 masculi și 10 femele) și un lot de 10 animale, după cum urmează:27
Lotul 1 - martor normal neintoxicat și netratat (10 animale),
Lotul 2 - intoxicat cu acetat de plumb și netratat, s-a administrat acetat de plumb în 29 doză de 4655 mg/kg (1 DL50) per os.
Lotul 3 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu Dimercaprol (BAL)si EDTA. La acest 31 lot s-a administrat acetat de plumb, în doză de 4655 mg/kg, per os. Imediat după intoxicație și zilnic timp de 7 zile, s-au administrat i.m.dimercaprol, în doză de 25,2 mg/kg și EDTA în 33 doză de 30 mg/kg.
Lotul 4 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat erdosteină și BAL+ EDTA (TT). La acest 35 lot s-a administrat acetat de plumb în doză de 4655 mg/kg p.o. Imediat după intoxicație și zilnic timp de 7 zile, s-a administrat i.m.dimercaprol în doză de 25,2 mg/kg, EDTA în doză 37 de 30 mg/kg și simultan, cu acestea, erdosteină i.v. în doză de 350 mg/kg.
Lotul 5 - intoxicat cu acetat de plumb și tratat cu erdosteină, 30 animale. La acest lot 39 s-a administrat acetat de plumb în doză de 4655 mg/kg p.o. Imediat după intoxicație și zilnic timp de 7 zile, s-au administrat i.v. erdosteină în doză de 350 mg/kg. 41
Evaluarea stresului de injecție
S-a introdus, în paralel cu celelalte 5 loturi, un lot de 10 animale (5 masculi și 5 43 femele) astfel: Lotul 6 - martor solvent, la care s-a administrat i.v lent o soluție de apă bidistilată + bicarbonat de sodiu 118 mg într-un volum total de 2 ml/kg (solventul utilizat la 45 prepararea soluției de erdosteină), cu scopul de a determina stresul datorat solventului injectat. 47
RO 125302 Β1
Evaluarea experimentală a toxicității intrinseci a erdosteinei pe cale i. v.
Au fost introduse în experiment 4 loturi de câte 10 animale, după cum urmează:
Lotul 10 la care s-a administrat i.v. erdosteină în doză de 3500 mg/kg, 4,37 g erdosteină + 1,48 g bicarbonat de sodiu, dizolvate în 25 ml, administrată în volum de ml/100 g greutate corporală.
Lotul 11 la care s-a administrat i.v. erdosteinăîn doză de 4000 mg/kg ca și la lotul 10, administrată în volum de 2,28 ml/100 g greutate corporală.
Lotul 12 la care s-a administrat i.v. erdosteină în doză de 4500 mg/kg 4,5 g dizolvate în 20 ml, administrată în volum de 2 ml/100 g greutate corporală. Concentrația soluției a fost aleasă în scopul de a păstra nemodificat volumul de injectat.
Lotul 13 la care s-a administrat i.v. erdosteină în doză de 5500 mg/kg ca și în lotul 12, administrată în volum de 2,44 ml/100 g greutate corporală.
Analiza statistică
Analiza statistică a rezultatelor experimentale s-a efectuat prin testarea semnificației diferenței mediilor valorilor rezultate experimental prin utilizarea testului t Student, varianta impară, din cadrul programului de calcul statistic Origin 5.0. Analiza mortalității a fost efectuată prin testul Chi pătrat.
Instrumentele analitice
Determinările biochimice au fost executate pe un analizor de chimie uscată, Refloton 2000, cele hematologice s-au realizat cu ajutorul unui analizor hematologic Hemastar4, iar cele urinare cu ajutorul analizorului urinar Urilux. Analiza valorilor Pb în urină s-a realizat cu ajutorul GC-MS Varian.
REZULTATE EXEMPLUL 3
Date de stabilitate
S-au evaluat formulări ale soluției cu un raport molar erdosteină:bicarbonat cuprins între 2:1 și 1:2.
Formularea cu raportul molar 2:1 și 1,5:1 nu s-a dizolvat bine.
Formularea cu raportul molar 1:1 s-a dizolvat bine, iar produșii de degradare nu sunt detectabili în ziua 7, începând a fi detectabili în ziua 12.
Formularea cu raportul molar 1:1,5 s-a dizolvat bine și produșii de degradare încep să fie detectați în ziua 7.
Datele de stabilitate ne-au determinat să utilizăm formula 3,5 g erdosteină + 1,18 g bicarbonat, dizolvate în 20 ml de apă bidistilată, amestecate timp de 5 min, cu un agitator magnetic și încălzite ușor, timp de 2 min. Soluția a fost administrată la șobolani, în volum de 2 ml/100 g greutate corporală.
Mortalitate
Tabelul 11
Evaluarea la 7 zile a protecției realizate prin administrarea erdosteinei în intoxicația acută cu plumb. Comparație între loturi cu: absența tratamentului, tratament cu TT, asocierea erdosteină + TT și monoterapie cu erdosteină
Nr. lot Total mortalitate Mortalitate %
Lot 1 martor neintoxicat 0/10 0%
Lot 2 intoxicat cu Pb, netratat 26/30 87%
Lot 3 intoxicat cu Pb, tratat cu TT 19/30 63%
RO 125302 Β1
Tabelul 11 (continuare)
Nr. lot Total mortalitate Mortalitate %
Lot 4 intoxicat cu Pb, tratat cu TT asociat cu erdosteină 7/30 23%
Lot 5 intoxicat cu Pb, tratat cu erdosteină 11/30 37%
Lot 6 martor solvent 0/10 0%
- 2 vs. 3 nesemnificativ statistic;
- 2 vs. 4 semnificativ statistic p<0,001;
- vs. 5 semnificativ statistic p<0,001;
- vs. 4 semnificativ p<0,05;
- vs. 5 semnificativ p<0,05;
- vs. 5 nesemnificativ statistic.
Tratamentele cu erdosteină, în monoterapie sau asociată cu TT, au determinat reducerea mortalității.
Tratamentul cu TT nu are o diferență semnificativă statistic față de absența terapiei. Tratamentul cu erdosteină reduce mortalitatea în comparație cu tratamentul cu TT. Diferența dintre administrarea erdosteinei în monoterapie sau în asociație cu TT nu este semnificativă.
Supraviețuitori - rezultate la 7 zile
Tabelul 12
Nr. lot RBC Hct MCH Hb WBC PLT Uree Uric acid ASAT ALAT
Lot 1 martor neintoxicat 8,232 48,98 25,62 21,06 4,56 828,8 53,62 1,87 35,8 163,6
Lot 2 intoxicat, netratat 6,254 34,8 20,08 13,66 11,62 431,4 148,9 333 3,18 158 419,66
Lot 3 intoxicat, tratat cu TT 6,546 39,22 23,4 14,82 10,88 471,6 79,88 2,784 79 202,6
Lot 4 intoxicat cu Pb, tratat cu TT + erdosteină 7,7261,3 44,523 23 17,483 6,963 6123 58,282,3 2,904 44,42,3 170,62,3
Lot 5 intoxicat, tratat cu erdosteină 7,1561,3 42,9 23,46 16,983 6,163 5743 68,43 2,632 57,2 1592,3
Lot 6 martor solvent 8,23 51,04 25,4 20,76 4,52 804 55 1,69 35,6 172,6
diferență semnificativă comparativ cu lotul 2;
diferență nesemnificativă comparativ cu lotul 1;
diferență semnificativă comparativ cu lotul 3 tratat cu TT.
Rezultatele la 72 h arată un trend asemănător și nu sunt prezentate.
Pentru majoritatea parametrilor măsurați, tratamentul cu erdosteinăîn monoterapie asociată la TT are rezultate semnificativ mai bune în comparație cu tratamentul cu TT sau (BAL + EDTA).
Valorile pentru uree, ASAT și ALAT, la lotul tratat cu erdosteină+TT, nu diferă față de cele din lotul neintoxicat.
Valorile pentru ALAT din lotul tratat cu erdosteină în monoterapie nu sunt diferite de valorile ALAT din lotul neintoxicat.
RO 125302 Β1
Sumarul de urină la sfârșitul perioadei de tratament
Tabelul 13
Nr. lot Densitate PH Leuc/ Ml Prot. mg/dl Glucoza mg/dl Chet mg/dl UBG mg/dl Bil. mg/dl Eritrocite/ Ml Sediment urinar
Lot 1 martor neintoxicat 1020 7 neg neg norm neg norm neg 10 Rare epitelii, cilindri absenți
Lot 2 intoxicat cu Pb, netratat 1010 8 35 150 100 15 2 4 250 Frecvente epiteliale, cilindri hialini, acid uric
Lot 3 intoxicat cu Pb, tratat cu TT 1025 7 30 150 50 15 1 3 250 Frecvente epitelii clindri hialini și cristale acid uric Frecvente eritrocite
Lot 4 intoxicat cu Pb, tratat cu TT+erdosteină 1030 6,5 25 75 50 15 1 1 50 Relativ frecvente cristale de acid uric, rare epitelii, cilindri absenți, rare eritrocite
Lot 5 intoxicat cu Pb, tratat cu erdosteină 1020 6,5 28 90 50 10 1 3 100 Relativ frecvente epitelii, cilindri hialini și cristale acid uric
Lot 6 martor solvent 1020 8 neg neg nor m neg nor m neg 25 Relativ frecvente cristale, cilindri absenți, epitelii absente
Tratamentul cu dimercaprol + EDTA (TT) nu a conferit protecție față de agresiunea renală.
Tratamentul cu erdosteină a arătat o ameliorare comparativ cu TT.
Asocierea erdosteină + TT pare a diminua cel mai mult afectarea atât la nivel tubular, cât și la nivelul funcției glomerulare.
Supraviețuitori: plumbul urinar la sfârșitul perioadei de tratament
Tabelul 14
Nr.lot Media valorilor
Lot 1 martor neintoxicat 0,774 mg/l
Lot 2 intoxicat cu Pb, netratat 16,3 mg/l
Lot 3 intoxicat cu Pb, tratat cu TT 104,3 mg/l
Lot 4 intoxicat cu Pb, tratat cu TT + erdosteină 181,7 mg/l
Lot 5 intoxicat cu Pb, tratat cu erdosteină 164,6 mg/l
Lot 6 martor solvent 1,4 mg/l
Loturile 4 și 5 vs. lot 3: diferențe semnificative.
Lotul 4 vs. lot 5: diferențe semnificative.
RO 125302 Β1
Creșterea eliminărilor de toxic este o dovadă indirectă a eficienței tratamentului. 1
Nivelurile crescute de plumb în urină la lotul tratat cu erdosteină arată o mai mare eficiență a activității de chelator. Niveluri și mai mari de plumb eliminat în urină s-au obținut prin 3 asocierea erdosteină+TT.
Tabelul 15
Evaluarea toxicității erdosteinei 7
Nr. lot Mortalitate totală Mortalitate procentuală
Lot 10 3500 mg/kg 1/10 10%
Lot 11 4000 mg/kg 4/10 40%
Lot 12 4500 mg/kg 7/10 70%
Lot 13 5500 mg/kg 10/10 100%
A fost evaluată toxicitatea formulării 350 mg erdosteină + 118 mg bicarbonat de sodiu (formula cu cea mai bună stabilitate).15
Soluția utilizată la loturile 12 și 13 nu a fost perfect clară, ceea ce indică depășirea limitelor de solubilitate.17
Este posibil ca mortalitatea înregistrată la loturile 12 și 13 să fie datorată și acestui fapt în plus față de toxicitatea erdosteinei.19
Aceste rezultate demonstrează că dozajul utilizat în experiment este mai mic decât 1/10 din D1 ceea ce oferă posibilitatea teoretică de a crește dozele în caz de necesitate. 21
DISCUȚII EXEMPLUL 3
Tratamentul cu erdosteină a determinat o scădere impresionantă a mortalității în 23 comparație cu terapia comună, recomandată de toate manualele, BAL+EDTA (TT).
Mortalitatea nu diferă între loturile tratate cu erdosteină în monoterapie și erdosteină 25 asociată cu TT. Cele mai bune rezultate la supraviețuitori se găsesc atunci când erdosteină se asociază la TT. Eliminarea urinară a metalelor grele, confirmată și de celelalte 27 experimente, susține ipoteza că mecanismul de acțiune ar putea fi crearea unei legături stabile cu toxicul, dând naștere unui compus netoxic sau mai puțin toxic. Acest ultim compus 29 poate fi ușor eliminat prin urină. Chelatorii tradiționali nu elimină în mod specific ionii metalelor toxice, dar acționează și asupra elementelor chimice cu rol esențial în fiziologia 31 normală a organismului, cum sunt calciul și zincul. Toxicitatea intrinsecă scăzută ar putea fi explicată printr-o mai mare selectivitate a erdosteinei, ceea ce explică și rezultatele 33 obținute, care sunt mult mai bune.

Claims (5)

1 Revendicări
3 1. Erdosteină pentru utilizare în tratamentul intoxicațiilor cu metale grele.
2. Erdosteină conform revendicării 1, în care metalele grele sunt plumb sau mercur.
5
3. Erdosteină conform revendicării 1, în care erdosteină este sub formă injectabilă.
4. Erdosteină conform revendicării 3, în care forma injectabilă conține erdosteină și 7 bicarbonat de sodiu în raport molar de 1:1.
5. Erdosteină conform revendicării 3, în care forma injectabilă conține 175 mg de 9 erdosteină și 59 mg de bicarbonat de sodiu, sau 350 mg de erdosteină și 118 mg de bicarbonat de sodiu, în 10 ml de apă dublu-distilată.
11 6. Formulare farmaceutică injectabilă care conține erdosteină și bicarbonat de sodiu în raport molar de 1:1 pentru utilizare în tratamentul intoxicațiilor cu metale grele.
13 7. Formulare farmaceutică, injectabilă, conform revendicării 6, care conține 350 mg de erdosteină și 118 mg de bicarbonat de sodiu, sau 175 mg de erdosteină și 59 mg de 15 bicarbonat de sodiu, în 10 ml de apă dublu-distilată.
ROA200800692A 2008-09-08 2008-09-08 Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur RO125302B1 (ro)

Priority Applications (6)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA200800692A RO125302B1 (ro) 2008-09-08 2008-09-08 Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur
CN200980135143.0A CN102149378B (zh) 2008-09-08 2009-08-13 厄多司坦在制备重金属，特别是铅或汞中毒中的预防处理或解毒剂药物中的应用
PCT/RO2009/000011 WO2010062205A2 (en) 2008-09-08 2009-08-13 Indication of use of erdosteine as antidote in a large number of intoxications, especially in heavy metals like lead or mercury, and paracetamol
US13/062,689 US9427426B2 (en) 2008-09-08 2009-08-13 Indication of use of erdosteine as antidote in a large number of intoxications, especially in heavy metals like lead or mercury, and paracetamol
EP14191577.7A EP2915531A1 (en) 2008-09-08 2009-08-13 Use of erdosteine as antidote in paracetamol intoxications
EP09821416.6A EP2320890B1 (en) 2008-09-08 2009-08-13 Indication of use of erdosteine as antidote in heavy metals intoxications, especially in heavy metals like lead or mercury

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA200800692A RO125302B1 (ro) 2008-09-08 2008-09-08 Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO125302A2 RO125302A2 (ro) 2010-03-30
RO125302B1 true RO125302B1 (ro) 2013-03-29

Family

ID=42169278

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA200800692A RO125302B1 (ro) 2008-09-08 2008-09-08 Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur

Country Status (5)

Country Link
US (1) US9427426B2 (ro)
EP (2) EP2320890B1 (ro)
CN (1) CN102149378B (ro)
RO (1) RO125302B1 (ro)
WO (1) WO2010062205A2 (ro)

Families Citing this family (4)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
WO2014174421A2 (en) * 2013-04-22 2014-10-30 Mahesh Kandula Compositions and methods for the treatment of respiratory diseases
WO2015028957A2 (en) * 2013-08-29 2015-03-05 Mahesh Kandula Compounds and methods for the treatment of respiratory diseases
IT202000016816A1 (it) 2020-07-10 2022-01-10 Edmond Pharma Srl Composizioni comprendenti composti antiossidanti come coadiuvanti nel trattamento di infezioni virali
WO2022269026A1 (en) 2021-06-25 2022-12-29 Forschungsgesellschaft Für Arbeitsphysiologie Und Arbeitsschutz E. V. Treating acetaminophen overdose

Family Cites Families (2)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
FR2502153A1 (fr) 1981-03-19 1982-09-24 Rech Pharmaceutiq Medicale Acides (2-oxo-3-tetrahydrothienylcarbamoyl)-alkylthio) acetiques, leurs sels et leurs esters, leur procede de preparation et les compositions pharmaceutiques en contenant
US4571403A (en) * 1984-12-06 1986-02-18 Institut Organicheskoi Khimii Imeni N.D. Zelinskogo Akademii Nauk Sssr Antianginal medicated compound

Also Published As

Publication number Publication date
EP2320890A2 (en) 2011-05-18
US20110172298A1 (en) 2011-07-14
EP2915531A1 (en) 2015-09-09
CN102149378B (zh) 2014-01-29
CN102149378A (zh) 2011-08-10
US9427426B2 (en) 2016-08-30
WO2010062205A2 (en) 2010-06-03
EP2320890B1 (en) 2014-11-05
RO125302A2 (ro) 2010-03-30
WO2010062205A3 (en) 2010-08-05
WO2010062205A4 (en) 2010-09-23

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Domingo et al. Toxicology of vanadium compounds in diabetic rats: the action of chelating agents on vanadium accumulation
Cárdenas-González et al. Proximal renal tubular injury in rats sub-chronically exposed to low fluoride concentrations
Al-Forkan et al. A sub-chronic exposure study of arsenic on hematological parameters, liver enzyme activities, histological studies and accumulation pattern of arsenic in organs of Wistar albino rats
Hamid Histopathological effects of pesticide-cholopyrifos on kidney in albino rats
Tozoni et al. Uremia and hypoxia independently induce eryptosis and erythrocyte redox imbalance
RO125302B1 (ro) Utilizarea erdosteinei ca antidot în tratamentul intoxicaţiilor, în special intoxicaţiile cu metale grele cum ar fi plumb şi mercur
Uzun et al. Protective effect of vitamins c and e on malathion-induced nephrotoxicity in male rats
Gluhchevaa et al. Sodium nitrite-induced hematological and hemorheological changes in rats
Jaturakan et al. Combination of vitamin E and vitamin C alleviates renal function in hyperoxaluric rats via antioxidant activity
Elalfy et al. Biochemical, hematological and pathological effects of bispyribac sodium in female albino rats
Skoczynska et al. Acute iron poisoning in adult female
Matić et al. Paracetamol-induced changes of haematobiochemical and oxidative stress parameters in rat blood: protective role of vitamin C and β-glucan
Bartfay et al. Comparison of cytotoxic aldehyde generation in beta-thalassemia patients chelated with deferoxamine or deferiprone (L1) versus no chelation
US20070065497A1 (en) Combination and method using EDTA combined with glutathione in the reduced state encapsulated in a liposome to facilitate the method of delivery of the combination as an oral, topical, intraoral or transmucosal, for anti-thrombin effect and for anti-platelet aggregation and measurement of efficacy
Yesildağ et al. Erdosteine modulates radiocontrast‐induced hepatotoxicity in rat
Svendsen et al. Bleeding problems associated with occupational exposure to anticoagulant rodenticides
Studena et al. A rat model of early sepsis: relationships between gentamicin pharmacokinetics and systemic and renal effects of bacterial lipopolysaccharide combined with interleukin-2
Chansiw et al. Effect of a novel oral active iron chelator: 1-(N-acetyl-6-aminohexyl)-3-hydroxy-2-methylpyridin-4-one (CM1) in iron-overloaded and non-overloaded mice
Magdalan et al. Acute intranasal intoxication with mercuric chloride taken accidently instead of cocaine-A case report
Saganuwan et al. Acute toxicity studies of potassium permanganate in Swiss albino mice
Kotb et al. Subacute influence of Mancozeb (80% WP) on Hematological and Biomarkers in Male Rats.
Opajobi et al. Levels of Cerebral Malaria Indices, Free Radical Scavengers and Preventive Antioxidants in Plasmodiumberghei Infected Mice Treated with Phytochemical Extracts of Phyllanthus Amarus Schum and Thonn
Alwan et al. Ameliorative effect of melatonin, vit. C alone and their combination on liver and kidney functions in acrylamide intoxicatedof adult male rats
Adel et al. Effects of Cadmium on Kidney Functions and Oxidative Stress In Albino Rats
Srilakshmi et al. A COMPREHENSIVE REVIEW ON RODENTICIDE POISONING AND ITS MANAGEMENT