RO122207B1 - Procedeu şi instalaţie de gazificare a cărbunilor şi a deşeurilor - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu şi la o instalaţie de gazeificare a cărbunilor şi a deşeurilor. Procedeul conform invenţiei constă în aceea că materia primă mărunţită este semicocsificată la temperaturi de până la 450°C - pentrumaterialul celulozic, şi până la 600°C - pentru cărbune, cu obţinerea de cocs, combustibil lichid şi combustibil gazos.

Description

Invenția se referă un procedeu și la o instalație de cocsificare și gazificare a cărbunilor, a deșeurilor celulozice și urbane și a altor substanțe solide cu componente combustibile.

Domeniul tehnic al invenției îl reprezintă tratarea ecologică, valorificarea energetică și producerea de cocs și de combustibil lichid și gazos, ieftin și abundent, din materiile prime menționate, cu largi aplicații industriale.

Se cunosc diverse procedee și instalații de semicocsificare, cocsificare, carbonizare, distilare uscată și mangalizare a lemnului, aplicabile și la deșeuri celulozice.

Procedeul clasic, multă vreme aplicat exclusiv, constă în mangalizarea în bocșe, unde materialul lemnos stivuit este acoperit cu un strat de pământ lăsând orificii, la bază pentru evacuarea gudroanelor și intrarea de aer și la partea superioară, orificii de evacuare a gazelor de ardere și a volatilelor combustibile; ca dezavantaj principal, procedeul este poluant, cu mare consum de manoperă și cu producții reduse, cu un cost mare de producție.

Brevetul R0110562 are se referă o instalație continuă de mangalizare în flux continuu a unor materii prime vegetale mărunțite anterior, care evoluează într-un cuptor cilindric metalic orizontal, instalat într-un focar și încălzit prin manta; ca dezavantaje, se menționează plafonarea aportului de căldură la valori modeste, sub 6 kW/m² manta și creșterea duratei tratării materiei prime până la 4 h, ceea ce scumpește puternic investiția specifică și reduce drastic producția instalației, sub 50 kg/h.m² cuptor, precum și evacuarea gazelor de ardere relativ fierbinți, ceea ce reduce randamentul energetic.

Brevetul AU 2004*212548 prezintă o instalație și un procedeu de carbonizare a lemnului și/sau deșeurilor de lemn, în pat fluidizat, având ca scop producerea de carbon activ; se produce mangal, cu mai multe trepte de alimentare a patului fluidizat, care include un pat de material inert, fluidizat cu un gaz sau cu un amestec gazos oxidant; carbonizarea are loc prin îndepărtarea componentelor volatile, arse în pat sau deasupra acestuia, mangalul fiind separat de materialul inert prin mijloace vibratorii; mangalul este utilizat pentru producerea de cărbune activ, prin folosire de abur supraîncălzit în pat fluidizat.

Ca principal dezavantaj, trebuie menționată rezolvarea aportului de căldură necesar derulării reacțiilor endoterme de mangalizare, efectuată prin transferul de căldură de la gazele de ardere dintr-un focar prin mantalele paturilor fluidizate, plafonat la valori modeste care, asociate cu suprafața specifică a mantalelor, limitează producția și scumpesc exploatarea.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă din elaborarea unui proces eficient de valorificarea energetică și ecologică a unei game largi de materii prime și a unei instalații automatizate (cu număr redus de parametri de urmărit).

Procedeul de cocsificare și gazificare a cărbunilor, a deșeurilor celulozice și urbane și a altor substanțe solide cu componente combustibile, conform invenției, elimină dezavantajele menționate, prin aceea că, materia primă mărunțită, cu dimensiunile sub 50 mm, este introdusă într-un spațiu de procesare la temperatura de 600°C, în care se deplasează gravitațional în vrac, în contact direct cu gazul generat local recirculat orizontal prin masa granulară, cu sens alternat, la fiecare 2...5 min, deșeul relativ uscat este supus unor etape de distilare uscată, piroliză și semicocsificare în prezență de amestec gazos, care circulă orizontal, transversal, prin deșeu; după răcirea semicocsului obținându-se cocs granulat răcit, combustibil lichid, combustibil gazos și abur purificat utilizat la gazificarea gudroanelor, în care, pentru distribuția aportului de căldură în întreaga masă a vracului, agentul termic, format din gazele generate la nivelul respectiv în cursul evoluției termice, este evacuat din instalație, încălzit în zonele endoterme și eventual răcit în zona exotermă, excedentul gazos generat fiind reintrodus în circuit, pentru pentru răcirea semicocsului rezultat, la ieșirea din zona de semicocsificare se află niște canale dispuse pe două niveluri, prin care se introduce aer atmosferic, care se colectează și este trimis ca aer comburant la focarul instalației, unde răcește semicocsul direct

RO 122207 Β1 sau indirect, prin recircularea gazului aflat în vracul de cocs; semicocsul răcit va fi colectat 1 și prelucrat mecanic rezultând un cocs cu pori foarte fini, uniform repartizați, care după prelucrare devine carbon activ. 3

Necesarul de căldură pentru întreținerea proceselor endoterme este asigurat de gazele formate prin arderea unei părți din combustibilul gazos generat - în zona exotermă, 5 într-un focar, folosind comburantul format din aer atmosferic preîncălzit cu căldură eventual de la gazele de ardere evacuate în atmosferă și din aerul care răcește, într-un schimbător 7 de căldură, gazele recirculate în contracurent cu cocsul care este astfel răcit.

Instalația de aplicare a procedeului, conform invenției, elimină dezavantajele mențio- 9 nate prin aceea că este alcătuită dintr-un buncăr de depozitare materie primă, care este introdusă de un șnec într-un spațiu de procesare limitat de o carcasă în care sunt practicate 11 grătare constituite din niște plăci înclinate, pentru deplasarea gravitațională a materiei prime și traversarea stratului de materie primă de către un agent termic gazos, aspirat prin niște 13 colectoare/distribuitoare, un șnec pentru evacuarea semicocsului, un distribuitor cilindric, dotat cu o clapetă diametrală; pentru aspirația agentul termic printr-o conductă din care partea de 15 agent termic formată în cursul uscării trece printr-un schimbător în care este condensat, rezultând apă caldă destinată consumului, două schimbătoare de căldură pentru încălzirea 17 agentului termic recirculat de la 120 la 180°C, care este recirculat prin distribuitorul în zona de uscare, în zona, de piroliză, agentul termic format dintr-un flux de gaz recirculat care se 19 completează cu cel generat în zonă, ca urmare a aportului de căldură, este aspirat din compartimentul printr-un distrbuitor cilindric apoi printr-un ventilator care îl refulează printr-o 21 conductă un schimbător pentru încălzirea unei părți din aburul recirculat ca agent termic pentru zona de uscare; niște schimbătoare pentru obținerea apei încălzite, un condensator 23 de condens o cameră de amestec gaze de ardere, o clapetă de reglaj, care permite reglarea agentului termic destinat schimbătorului un ventilator, pentru răcirea cocsului evacuat printr-un 25 ansamblu de canale formate din niște piese distribuite în masa de cocs; aerul încălzit la circa 350°C este colectat în alte canale pentru colectarea aerului folosit la focarul ca aer comburant. 27

Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje:

- se valorifică energetic și ecologic o gamă largă de materii prime; 29

- gazele generate nu sunt diluate și degradate prin amestec cu gaze de ardere inerte

- azot, dioxid de carbon -; 31

- introducerea prin sistem alternat a energiei termice în toată masa aflată în evoluție, cu un grad înalt de uniformitate și cu schimb intens de căldură; alternarea sensului de depla- 33 sare a agenților termici în masa de materie primă este realizată cu un singur ventilator, însoțit de un distribuitor; 35

- aburul generat în procesul de tratare termică este relativ curat și poate fi consumat la gazificarea gudroanelor, ca reactant și ca agent de fluidizare (în cazul gazogenelor sub 37 presiune);

- cantitățile de gaze vehiculate prin instalație sunt minime, iar puterea lor calorifică 39 este maximă;

- deplasarea verticală a materiei prime este facilitată, prin utilizarea unor dispozitive 41 robuste, acționate vertical alternat și prevăzute cu dispozitive de agățare și împingere în jos;

- instalațiile care aplică procedeul sunt compacte, datorită intensității de zeci de ori 43 mari a proceselor și ușor de automatizat, datorită numărului mic de parametri de urmărit, determinat de gradul înalt de uniformizare în planele orizontale. 45

Procedeul conform invenției conduce la obținerea de cocs granulat cu P_ci până la 32 MJ /kg, de combustibil lichid și gazos cu P_ci peste 11 MJ/ m, funcționând la temperaturi 47 până la 600°C și la presiuni de până la 10 bari, folosind ca materii prime: cărbuni, lemn, deșeuri urbane și îndeosebi, deșeuri celulozice - paie, rumeguș, strujeni, coceni stuf, trestie, 49

RO 122207 Β1 coji de nuci și de semințe, vrejuri, ierburi uscate, rădăcini, plante tehnice producătoare de multă masă celulozică, ca sorgul sau zambila de apă.

Materia primă mărunțită, cu dimensiunile sub 50 mm, cu umiditatea sa inițială, este introdusă într-un spațiu de evoluție, limitat de o carcasă cilindrică sau papalelipipedică verticală, în care se deplasează gravitațional în vrac, împinsă de la partea superioară prin mijloace în sine cunoscute; materia primă granulară evoluează termic prin contact direct cu gazul generat local în cursul procesului de tratare; acest gaz este recirculat orizontal prin masa granulară, cu sens alternat, la fiecare 2...5 min, de dispozitive exterioare care asigură totodată încălzirea gazului în zonele cu evoluție endotermă sau răcirea în zona exotermă; până la circa 170°C, se dezvoltă endoterm cantități mici de abur și gaze; în evoluția exotermă ulterioară, - cu încălzire până la circa 280°C, în cazul lemnului, până la 400°C în cazul altor mase celulozice și la 600°C pentru cărbuni -, are loc descompunerea termică a materiei prime, asociată cu formare endotermă abundentă de gaze, acid acetic și gudroane; la partea superioară a spațiului cilindric, materia primă constând din deșeu este introdusă cu un șnec, sub nivelul căruia se află un ansamblu de 4 palete, rotit de un ax vertical cu turație mică, sub 30 rot/min, care distribuie deșeul relativ uniform și îl presează, compactându-l ușor; acest împingător poate fi suplinit de niște dispozitive verticale, deplasate alternativ. Sub nivelul paletelor, se prevăd două plane înclinate, dispuse simetric față de planul median vertical, astfel încât secțiunea de curgere să fie un dreptunghi, eventual cu laturile mici curbilinii - circulare; în zona destinată uscării materiei prime, fețele opuse lungi sunt realizate de câte un ansamblu de platbande înclinate cu circa 60° față de orizontală, astfel încât să nu împiedice deplasarea vracului și să nu permită ieșirea materiei prime din zonă; în continuare, deșeul se va deplasa printr-un spațiu limitat de fețele cilindrice curbilinii laterale și de plăci verticale pline, care continuă planele interioare ale ansamblurilor de platbande înclinate; urmează o zonă de semicocsificare, destinată unor procese complexe, de până la 450°C pentru celuloză și până la 600°C pentru cărbune - distilare uscată, piroliză și semicocsificare - ale deșeului uscat, limitată de două fețe de fâșii metalice înclinate; această zonă este constructiv similară cu zona de uscare; porțiunile de cilindru formate de o parte și alta a zonei de evoluție a deșeului au rolul ca, pe înălțimea zonei respective, să se distribuie sau să se colecteze cât mai uniform aburul, respectiv amestecul gazos, care va circula orizontal, transversal, prin deșeu și prin fantele realizate de platbandele înclinate; pereții cu plăci înclinate sunt traversați de gaze, dar nu și de vracul de deșeu; la ieșirea din zona de semicocsificare se află niște canale în formă de A, dispuse pe două niveluri, distanțate la circa 0,3 m; prin canalele de la nivelul inferior se suflă aer atmosferic, care se colectează încălzit prin canalele de la nivelul superior; acest aer este trimis ca aer comburant la focarul instalației; în această zonă, va evolua semicocsul care, în cazul deșeurilor urbane, are un conținut mare de cenușă, ceea ce ridică temperatura de aprindere în aer la peste 500°C; ca atare, se poate face răcirea directă a semicocsului cu aer atmosferic; darîn cazul deșeurilor celulozice și al rumegușului, conținutul de carbon al semicocsului poate ajunge la 96%, când aprinderea poate avea loc la 200°C; în acest caz, răcirea semicocsului se va face indirect, prin recircularea gazului aflat în vracul de cocs; aceasta cedează căldura unui flux de aer folosit drept comburant, într-un schimbător de căldură care necesită și un ventilator, montate în exteriorul instalației; semicocsul răcit va fi colectat printr-o tremie și extras de un șnec; semicocsul de la deșeurile urbane va fi eventual măruntit suplimentar, separând din el metalele și sticla; cocsul de la deșeurile celulozice are un mare conținut de carbon și va fi însăcuit și valorificat; realizând o piroliză avansată, din deșeurile cu mare conținut de celuloză, rezultă un cocs cu pori foarte fini, uniform repartizați, care după măcinare devine carbon activ; produsele furnizate prin aplicarea procedeului sunt: cocs granulat răcit, gudroane în fază de vapori fierbinți, combustibil gazos și abur relativ

RO 122207 Β1 curat utilizat la gazificarea gudroanelor; în scopul deteminării tuturor parametrilor necesari proiectării și exploatării instalațiilor viitoare, se consideră utilă o instalație experimentală.

Instalația care aplică procedeul descris tratează 2 t/h deșeuri celulozice, cu producere de combustibil purtător a circa 6 Gcal/h; deșeurile au dimensiunea medie = lungimea caracteristică pentru transferul termic de 10 mm, umiditatea inițială de 20%, instalația funcționând la o presiune de până la 0,3 bari.

Se prezintă în continuare un exemplu de realizare a invenției în legătură cu fig. 1 ...4, care reprezintă:

- fig. 1: schema tehnologică a instalației;

- fig. 2: secțiune verticală prin instalație;

- fig. 3: schema tehnologică a instalației experimentale;

- fig. 4: secțiune verticală prin instalația experimentală.

Materia primă mărunțită sub 10 mm, primită într-un buncăr 1, este introdusă de un șnec 2 într-un spațiu de evoluție 3, limitat de o carcasă 4, de formă cilindrică sau paralelipipedică, cu secțiunea orizontală circulară sau dreptunghiulară cu diametrul echivalent de 1,1 m și înălțimea de 8 m. în pereții longitudinali ai carcasei 4 sunt practicate grătare constituite din niște plăci înclinate 5, care permit deplasarea gravitațională a materiei prime și totodată traversarea stratului de materie primă de către un agent termic gazos, format din gazele generate în zona respectivă a instalației, deplasate în sens alternant, fiind aspirate pe rând din câte unul din niște colectoare/distribuitoare, 6 și 7. în zona grătarelor superioare 5 are loc uscarea materiei prime care continuă coborârea într-o a doua zonă dotată cu grătare similare primei zone și în care are loc piroliza la 450...600°C, cu formare de semicocs, respectiv cocs și un amestec gazos conținând apa pirogenetică, combustibil gazos și combustibil lichid în faza de vapori; semicocsul continuă coborârea într-o ultimă zonă, de răcire, după străbaterea căreia este evacuat din instalație printr-un șnec 8 și trimis la valorificare. în zona superioară, agentul termic aspirat în camera 6 trece cu un ventilator 9 printr-un distribuitor cilindric 10, dotat cu o clapetă diametrală 11; în poziția redată cu linie plină în fig. 2, ventilatorul 9 aspiră agentul termic, pe care îl refulează printr-o conductă 12, din care partea de agent termic formată în cursul uscării trece printr-un schimbător 13, în care este condensat, preparând apă caldă destinată consumului menajer și tehnologic. Agentul termic recirculat este încălzit de la circa 120 la circa 180’C în două schimbătoare de căldură 14 și 15 și readus prin distribuitorul 10 în zona de uscare, unde se va reasocia cu debitul de abur formatîn cursul uscării, închizând circuitul; prin condensare, eventuală supratratare ecologică a apei este simplificată. După câteva minute, se modifică poziția clapetei 11 în cea punctată; în exteriorul clapetei, sensurile de deplasare rămân aceleași, dar în interiorul instalației, sensul se modifică menținând continuitatea funcțională a întregii instalații. în cea de a doua zonă, de piroliză, agentul termic format dintr-un flux de gaz recirculat care se completează cu cel generat în zonă, ca urmare a aportului de căldură, este aspirat din compartimentul 7 de la nivelul respectiv, trece printr-un distrbuitor cilindric 16, prevăzut cu o clapetă 17, apoi printr-un ventilator 18, care îl refulează printr-o conductă 19. Agentul creat în cursul pirolizei este dirijat de o conductă 20 ca agent încălzitor al schimbătorului 14, în care încălzește o parte din aburul recirculat ca agent termic încălzitor al zonei de uscare; în continuare, agentul menționat rezultat din piroliză este răcit într-un schimbător 21, contribuind la producerea de apă caldă ca și schimbătorul 13; totodată, din același agent se va condensa partea care va constitui producția de combustibil lichid a instalației, separat, printr-un separator de condens 22. Combustibilul gazos rămas după condensarea componentei lichide ajunge printr-o conductă 23 la un focar 24; agentul termic recirculat prin zona de piroliză este încălzit cu până la 100 Kîntr-un schimbător 25 și reintrodus

RO 122207 Β1 prin distribuitorul 16 în distibuitor/colectorul 6, în zona de piroliză, reluând circuitul; clapeta 17 se comută la fiecare 2...5 min, tinzând spre uniformitatea temperaturilor în zonă; un ventilator 26 aspiră gazele de ardere relativ reci, sub 150°C, și le evacuează în atmosferă; o parte din aceste gaze, refulate de ventilatorul 26, este folosită la răcirea gazelor de ardere generate de focarul 24, de la circa 1300 la 700...800°C, într- o cameră de amestec 27; o clapetă de reglaj 28 permite reglarea agentului termic destinat schimbătorului 25. Pornirea instalației necesită aport de combustibil din exterior în focarul 24; răcirea cocsului generat se face cu aer, direct sau indirect; cocsul rezultat din deșeuri urbane are un conținut mare de cenușă și, deoarece temperatura de aprindere depășește 500°C, răcirea cocsului se face cu aer aspirat din atmosferă de un ventilator 29, care îl refulează printr-un ansamblu de canale formate din niște piese A 30, distribuit în masa de cocs; aerul încălzit la circa 350°C este colectat în alte canale A 31 și folosit la focarul 24 ca aer comburant. în cazul cocsului, semicocsului sau mangalului format din deșeuri celulozice, concentrația carbonului poate depăși 95% și se aprinde foarte ușor; în acest caz, răcirea este tăcută indirect cu aer, recirculându-se prin masa de cocs agentul termic existent în această masă și răcit continuu într-un schimbător răcit cu aer, folosit de asemenea ca aer comburant. în scopul cercetării aplicative, îndeosebi pentru tratarea deșeurilor urbane, dar și a celor celulozice sau cărbunoase, se propune o instalație experimentală, destinată stabilirii tuturor parametrilor necesari proiectării; instalația este constituită dintr-un canal vertical 32, cu secțiunea de 20 x 20 mm și înălțimea de 2 m, folosit în etape separate pentru uscare și apoi pentru piroliză; canalul este prevăzut cu platbande înclinate pe două fețe opuse 33 și 34; deșeul coboară prin canalul 32, fiind uscat în prima etapă la maximum 120°C și pirolizat în cea de a doua etapă până la maximum 600°C, cu colectarea gunoiului uscat, respectiv pirolizat în 5...20 de șarje de gunoi inițial de câte 15...20 de kg. Deșeul uscat se elimină pe la partea inferioară și se depozitează în vederea alimentării în cadrul etapei secunde; deșeul pirolizat se răcește într-o zonă 35, înainte de evacuare, prin injecția locală a circa 2 I apă/șarjă. Pentru a evita comunicarea instalației cu exteriorul, se prevăd două cutii 36, fiecare închisă cu câte un capac 37, iar la partea superioară un capac 38, care permite închiderea canalului 32. Agentul termic, constituit îndeosebi din abur în etapa de uscare și din gaze de piroliză în cea de a doua etapă, este colectat sau distribuit alternativ prin două compartimente de colectare/distribuție 39 și 40, parcurge un distribuitor 41 și este vehiculat de un ventilator 42; acesta împinge, printr-un shimbător 43, partea recirculată de agent termic și, printr-un schimbător 44, partea generată; încălzirea agentului termic recirculat se face cu o rezistență electrică 45 de 10...12 kW și constituie sursa de căldură pentru procesele de uscare și piroliză. în schimbătorul 44 are loc răcirea agentului termic respectiv, condensându-se aburul rezultat din uscare cu producere de apă caldă, respectiv condensându-se combustibilul lichid din gazele de piroliză; lichidul parcurge un separator de condens 46, iar gazele necondensabile, un contor 47.

Claims (6)

1. Revendicări

   1. Procedeu de cocsificare și gazificare a cărbunilor, a deșeurilor celulozice și urbane și a altor substanțe solide cu componente combustibile, caracterizat prin aceea că materia primă mărunțită, cu dimensiunile sub 50 mm, este introdusă într-un spațiu de procesare la temperatura de 600°C, în care se deplasează gravitațional în vrac, în contact direct cu gazul generat local recirculat orizontal prin masa granulară, cu sens alternat, la fiecare 2...5 min, deșeul relativ uscat este supus unor etape de distilare uscată, piroliză și semicocsificare în prezență de amestec gazos, care circulă orizontal, transversal, prin deșeu, după răcirea semicocsului obținându-se cocs granulat răcit, combustibil lichid, combustibil gazos și abur purificat utilizat ia gazificarea gudroanelor.

   RO 122207 Β1
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru distribuția 1 aportului de căldură în întreaga masă a vracului, agentul termic, format din gazele generate la nivelul respectiv în cursul evoluției termice, este evacuat din instalație, încălzit în zonele 3 endoterme și, eventual, răcit în zona exotermă, excedentul gazos generat fiind reintrodus în circuit. 5
3. 3. Procedeu conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că, pentru răcirea semicocsului rezultat, la ieșirea din zona de semicocsificare se află niște canale dispuse pe 7 două niveluri, prin care se introduce aer atmosferic, care se colectează și este trimis ca aer comburant la focarul instalației, unde răcește semicocsul direct sau indirect, prin recircularea 9 gazului aflat în vracul de cocs; semicocsul răcit va fi colectat și prelucrat mecanic, rezultând un cocs cu pori foarte fini, uniform repartizați, care, după prelucrare, devine carbon activ. 11
4. 4. Procedeu conform revendicărilor 1- 3, caracterizat prin aceea că necesarul de căldură pentru întreținerea proceselor endoterme este asigurat de gazele formate prin arderea 13 unei părți din combustibilul gazos generat - în zona exotermă, într-un focar, folosind comburantul format din aer atmosferic preîncălzit cu căldură eventual de la gazele de ardere 15 evacuate în atmosferă și din aerul care răcește, într-un schimbător de căldură, gazele recirculate în contracurent cu cocsul care este astfel răcit. 17
5. 5. Instalație de aplicare a procedeului definit la revendicarea 1, caracterizată prin aceea că este alcătuită dintr-un buncăr (1), de depozitare materie primă, care este introdusă 19 de un șnec (2) într-un spațiu de procesare (3), limitat de o carcasă (4) în care sunt practicate grătare constituite din niște plăci înclinate (5), pentru deplasarea gravitațională a materiei 21 prime și traversarea stratului de materie primă de către un agent termic gazos, aspirat prin niște colectoare/distribuitoare, (6 și 7),un șnec (8) pentru evacuarea semicocsului, un 23 distribuitor cilindric (10), dotat cu o clapetă diametrală (11); pentru aspirația agentul termic printr-o conductă (12), din care partea de agent termic formată în cursul uscării trece printr-un 25 schimbător (13), în care este condensat, rezultând apă caldă destinată consumului, două schimbătoare de căldură (14 și 15) pentru încălzirea agentului termic recirculat de la 120 la 27 180°C care este recirculat prin distribuitorul (10) în zona de uscare, (11) în zona, de piroliză, agentul termic format dintr-un flux de gaz recirculat care se completează cu cel generat în 29 zonă, ca urmare a aportului de căldură, este aspirat din compartimentul (7) printr-un distribuitor cilindric (16), apoi printr-un ventilator (18) care îl refulează printr-o conductă (19), 31 un schimbător (14), pentru încălzirea unei părți din aburul recirculat ca agent termic pentru zona de uscare; niște schimbătoare (21 și 13) pentru obținerea apei încălzite, un condensator 33 de condens (22); o cameră de amestec (27) gaze de ardere, o clapetă de reglaj (28) care permite reglarea agentului termic destinat schimbătorului (25), un ventilator (29), pentru 35 căcirea cocsului evacuat printr-un ansamblu de canale formate din niște piese (A 30), distribuit în masa de cocs; aerul încălzit la circa 350°C este colectat în alte canale (A 31) 37 pentru colectarea aerului folosit la focarul (24) ca aer comburant.
6. 6. Instalație conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că este constituită 39 dintr-un canal vertical (32) cu secțiunea de 20 x 20 mm și înălțimea de 2 m, folosit în etape separate pentru uscare și apoi pentru piroliză; prevăzut cu platbande înclinate pe două fețe 41 opuse (33 și 34) o zonă (35) de răcire a deșeului înainte de evacuare, două cutii (36) pentru închiderea instalației (32); două compartimente de colectare/distribuție (39 și 40) pentru 43 colectarea agentului termic, care este preluat de un distribuitor (41) și partea recirculată de agent termic este vehiculată de un ventilator (42); spre un schimbător (43). 45