RO121665B1 - Sistem de comandă a consumatorilor de energie electrică distribuiţi spaţial în interiorul uneiclădiri - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un sistem de comandă a unor consumatori de energie electrică distribuiţispaţial în interiorul unei clădiri. Sistemul utilizează, în acest scop, un număr de senzori de asemenea distribuiţi spaţial, un dispozitiv central de comandă (ST) care să fie legat, pe partea intrării, cu senzorii, ?i pe partea ie?irii,cu consumatorii; de regulă, dispozitivul de comandă (ST) este separat de consumatori prin intermediul unor organe de execuţie cu separare de potenţial ?i care se prezintă îndeosebi sub forma unor elemente de comutare bistabile. Se consideră avantajos ca dispozitivul de comandă (ST) să fierealizat sub forma unui dispozitiv de comandă cuprogram intern (SPS) ?i la care este conectat undispozitiv de deservire cu afi?are ?i elemente de deservire. Sistemul de comandă este deosebit de flexibil, permite o reducere a costurilor ?i poate fi realizat, în mare măsură, pe baza tehnologiilor curent aplicate în executarea lucrărilorde instalaţii ?i prin includerea suplimentară a programării centrale.

Description

Invenția se referă la un sistem de comandă a consumatorilor de energie electrică distribuiți spațial în interiorul unei clădiri și care este alcătuit din senzori, dispozitive electronice cu programare, conductoare de comandă, conductoare de alimentare a consumatorilor și organe de execuție cu comandă electronică dispuse pe traseele conductoarelor de alimentare, la care senzorii sunt conectați la intrările unui dispozitiv central de comandă cu programare prin intermediul conductoarelor de comandă, și dispozitivul de comandă emite, în conformitate cu prevederile unor prescripții de coordonare cu programare modificabilă și în funcție de semnalele primite de la senzori, semnale de ieșire pentru acționarea organelor de execuție.

!

De regulă, la sistemele uzuale, se prevede pozarea unui conductor de alimentare care face legătura, prin intermediul unui întrerupător, cu un consumator distanțat de acesta din urmă și care poate fi, de exemplu un element de iluminat ce poate fi conectat și deconectat prin acționarea manuală a întrerupătorului. în mod deosebit, în cazurile în care un consumator poate fi acționat prin intermediul mai multor întrerupătoare și/sau atunci când se prevede o funcție suplimentară cum ar fi, de exemplu, comanda temporizată a iluminatului de scară, se prevăd conductoare de alimentare care fac legătura între aceste întrerupătoare executate, de preferință, ca întrerupătoare cu buton și un organ central de distribuție, de exemplu un releu temporizat, de la care pleacă apoi un conductor de alimentare către consumatorul respectiv.

Asemenea sisteme uzuale oferă posibilități de comandă extrem de limitate și devin costisitoare și neclare, odată cu creșterea complexității funcțiunilor de comandă. Orice modificări sunt adesea legate de un volum apreciabil de lucrări de instalații. Sistemele mai noi de comandă se bazează pe introducerea conductoarelor de tip magistrală, fiecărui întrerupător și/sau consumator fiindu-i alocată câte o adresă digitală prin care devine posibilă dirijarea univocă a semnalelor de comandă transmise prin intermediul conductoarelor comune de tip magistrală de la întrerupătoare la consumatori. Este drept că asemenea sisteme, datorită introducerii conductoarelor de tip magistrală, prezintă o simplificare în ce privește schemele de montaj a conductoarelor de comandă, dar ele sunt limitate în ce privește complexitatea funcțiunilor de comandă. De regulă, introducerea de modificări în relațiile existente de coordonare a comenzilor comportă înlocuirea individuală a unor module costisitoare și reprezintă o operație ce poate fi încredințată exclusiv unui personal școlarizat special pentru asemenea sisteme.

Documentul DE 3447104 A1 descrie un conductor de comandă bifilar pe care sunt anclanșate aparate periferice pentru preluarea unor valori fizice măsurate. O centrală primește în serie aceste valori și, prin intermediul conductorului de comandă, conectează sau deconectează selectiv diferite aparate cu niște mijloace de exploatare conectate la aceasta.

Documentul EP 0040689 A1 publică un montaj de reglare și reglare preliminară a unor procese de conectare și deconectare și unor domenii de stare în diferite spații de clădiri, dintr-o încăpere. El este caracterizat printr-o unitate centrală de comandă și supraveghere de la distanță, care, prin intermediul rețelei de curent electric a clădirii este legată comunicând cu un număr de unități de comandă dorite. Unitățile centrale pot fi legate prin comutatoare cu dispozitivele electrice.

Dezavantajul construcțiilor conform documentelor DE 3447104 A1 și EP 0040689 A1 constă în aceea că la scoaterea din funcțiune a unui dispozitiv electric complicat, și cum este dispozitivul de comandă, și, posibil, printr-o deservire defectuoasă în exploatare a acestuia, nu mai poate fi menținută comanda consumatorilor.

Obiectivul pe care și-l propune prezenta invenție constă în realizarea unui sistem de tipul prezentat mai sus, care să fie flexibil și să permită diminuarea costurilor, în special atunci când intervin modificări în relațiile existente de coordonare.

RO 121665 Β1

Sistemul conform invenției se caracterizază prin aceea că la defectarea dispozitivului 1 de comandă, organele de execuție pot fi comandate direct prin intermediul semnalelor primite de la senzori cu ajutorul unor conductoare de șuntare ale unei platine de siguranță oco- 3 lind dispozitivul de comandă.

De preferință, dispozitivul de comandă cuprinde o unitate de comandă cu program 5 intern. Conform unei alte caracteristici a invenției dispozitivul de comandă poate fi accesat de la distanță și/sau deservit de la distanță și/sau programat de la distanță prin intermediul 7 unor legături de telecomunicații. De preferință, dispozitivul de comandă este programat prin intermediul unor elemente de deservire și este conectat la un dispozitiv de afișare. 9

Un avantaj esențial al invenției este acela ca la defectarea dispozitivului de comandă, organele de execuție pot fi comandate direct prin intermediul semnalelor primite de la senzori 11 cu ajutorul unor conductoare de șuntare ale unei platine de siguranță ocolind dispozitivul de comandă. La scoaterea din funcțiune a dispozitivului de comandă, organele de execuție aso- 13 ciate cu platina de sistem, prin intermediul semnalelor primite de la senzori, de exemplu al unui senzor de taster, pot fi comandate direct prin conductoarele de șuntare ale unei platine 15 de siguranță, ocolind astfel platina de comandă. Organele de execuție prelucrează semnalele primite de la senzori și, prin aceasta, cu toate că dispozitivul de comandă este defect, 17 iluminatul, de exemplu, poate fi comandat și în acest fel conectat și deconectat.

Dispozitivul central de comandă cu programare, realizat, de preferință, sub forma unu 19 așa numit dispozitiv de comandă cu program intern SPS (SPS=speicherprogrammierbare Steuerung) și care cuprinde, ca element de bază, cel puțin un microprocesor liber progra- 21 mabil SPS, permite un grad ridicat de libertate în alegerea criteriilor introduse în prescripțiile de coordonare și face totodată posibilă, într-un mod extrem de simplu, modificarea prescrip- 23 țiilor programate de coordonare între semnalele transmise de senzori ca semnale de intrare și semnale de acționare ca semnalele de ieșire destinate organelor de execuție. în acest 25 sens, constituie un avantaj faptul că dispozitivul central de comandă este legat cu un dispozitiv de afișare pe care pot fi afișate actualele prescripții programate de coordonare. Acestea 27 din urmă pot fi modificate cu ajutorul unor elemente auxiliare de deservire BD, în special taste sau elemente de reglare rotative, în care scop se poate vedea o comandă a meniului 29 prin prezentare, pe un dispozitiv de afișare plan, a unei selecții de opțiuni, în așa fel încât operațiile de reglare și modificare să poată fi efectuate chiar și de un utilizator fără cunoștințe 31 mai aprofundate de programare.

în cele ce urmează se face o descriere detaliată a invenției pe baza unor unor 33 exemple concrete de realizare și cu referire la desenele reprezentative anexate, și anume:

- fig. 1, prezentare schematică a structurii sistemului; 35

- fig. 2, detalii referitoare la dispozitivul central de comandă.

Structura sistemului schițat în fig. 1 și care este conceput conform prevederilor pre- 37 zentai invenții cuprinde, în afara unei centrale de sistem cu un dispozitiv central de comandă cu programare, unei platine de siguranță MP și unei platine de sistem SP, un grup de sensori 39 dispersați spațial în interiorul unei clădiri precum și un grup de consumatori de asemenea dispersați spațial. Platina de siguranță și platina de sistem sunt dispuse în imediata vecină- 41 tate a dispozitivului de comandă.

Pe platina de sistem sunt montate bornele de legătură pentru conductoarele de aii- 43 mentare VL ce duc la consumatori și la organele de execuție, și care se prezintă îndeosebi sub forma unor comutatoare monostabile sau bistabile ce pot fi comandate cu ajutorul con- 45 ductoarelor de plecare AL ale dispozitivului de comandă. Conductoarele de alimentare pot fi de tipul celor utilizate la instalațiile uzuale, de exemplu de tipul B.NYM. 47

RO 121665 Β1 în situația în care dispozitivul de comandă ST este scos din funcțiune, platina de siguranță MP servește drept conductor de ocolire pentru o parte din conductoarele de comandă prin care se realizează comanda directă a elementelor de comutare ale platinei de sistem VL prin intermediul semnalelor de sensor emise, de exemplu, de tasterele aparținând grupei de sensori. în acest scop, platina de siguranță MP poate cuprinde și propriile sale elemente electronice de comutare și/sau convertoare de semnal. Astfel, de exemplu, chiar în condițiile scoaterii din funcțiune a dispozitivului de comandă ST, se poate asigura funcționarea simplă a instalației de iluminat.

Sensorii pot fi, de exemplu, întrerupătoare de tip uzual, în care caz este indicat să se dea preferință modelului cu taste. Deosebit de avantajos este faptul că programarea liberă permite ca și alte categorii de semnale emise de sensori diverși precum sondele termometrice, traductorii de poziție, anemometrele ș.a. să fie cuprinse lesnicios în prescripțiile de coordonare; în acest sens, în fața intrărilor dispozitivului de comandă pot fi montate convertoare de semnal cum ar fi comparatoare de valori limită, convertoare analogic-digital ș.a. Este avantajos ca în dispozitivul de comandă să fie analizate fronturile de semnale ce sosesc de la tasterele TA prin intermediul conductoarelor de comandă SL, care semnale prezintă alternanțe de nivel și în care caz intervalul de timp între două semnale succesive, de același sens și/sau de sensuri opuse, poate fi interpretat ca distribuție în timp a semnalului de comandă. Prin comparație cu conductoarele de alimentare VL, conductoarele de comandă SL sunt sensibil mai puțin solicitate de rigiditatea dielectrică și sarcina de curent, și deci sunt mai puțin costisitoare și necesită mai puțin spațiu atunci când sunt executate, de exemplu, sub formă de așa numite conductoare de sonerie multifilare.

Pentru gospodărirea energetică a unei clădiri mai vin în considerare și alte tipuri de sensori cum ar fi sondele termometrice TP, de exemplu pentru măsurarea temperaturii exterioare, temperaturii din încăpere, temperaturii apei pentru nevoi menajere, temperaturii apei din instalațiile de încălzire pe circuitele tur/retur etc.

Pentru fixarea valorii prescrise, de exemplu pentru temperatura din încăperi sau temperatura apei menajere, pentru duratele de conectare și deconectare ș.a., se pot prevedea traductoare ale valorii prescrise prin intermediul cărora utilizatorul poate regla după voie parametrii respectivi.

Prin intermediul semnalizatoarelor de stare Ml devine posibil ca valorile momentane ale parametrilor de funcționare variabili cum arfi poziția jaluzelelor, clapetelorsau supapelor de ventilație, regimul de funcționare a pompelor sau ventilatoarelor, al semnalizatoarelor de mișcare, al instalațiilor de siguranță etc. să fie obținute la cerere sau transmise automat dispozitivului central de comandă ori de câte ori intervin modificări.

Pentru prelucrarea semnalelor de comandă în vederea obținerii de semnale cu variație continuă sau cvasicontinuă de la sensorii ce lucrează în dispozitivul de comandă ST cu funcționare digitală se pot prevedea convertoare de semnal cum ar fi convertoare analogic/ igital A/D, detectoare de valori limită, oscilatoare cu reglare de tensiune etc. care pot fi dispuse în amplasamentul fiecărui sensor în parte sau chiar în dispozitivul central de comandă. Transmiterea valorilor digitale de la sensor la dispozitivul central de comandă prin intermediul conductoarelor de comandă se realizează, de preferință, în serie.

în reprezentarea schematizată din fig. 1 apar și o serie de consumatori conectați la dispozitivul central de comandă - de exemplu, o instalație de iluminat BE, o instalație de încălzire HZ, niște jaluzele RO și o instalație de panouri solare SO, fără ca prin aceasta să se precizeze sau să se limiteze în vreun fel oarecare grupul de consumatori ce pot fi astfel comandați. Consumatorii sunt comandați, în principal, cu ajutorul unei tensiuni de alimentare

RO 121665 Β1 transmise prin intermediul conductoarelor de alimentare VL și furnizate de elementele de 1 comutare montate pe platina de sistem SP și comandate de dispozitivul de comandă ST. în felul acesta, se folosește, în principal, tehnologia uzuală de execuție a lucrărilor de instalații. 3 Pentru comanda și reglarea unor mărimi variabile cum ar fi, de exemplu, poziția unei jaluzele RO sau temperatura agentului termic pe conducta de ridicare a unei instalații de încălzire HZ, 5 se poate realiza o comandă sau reglare cvasicontinuă transmițând, prin intermediul sensorilor, semnale purtătoare ale valorilor reale. în principiu, însă, este posibil ca în anumite 7 cazuri singulare să se transmită, sub formă de semnal digital, un semnal de plecare emis de dispozitivul de comandă care, folosind un conductor de alimentare sau un alt conductor de 9 plecare, să ajungă la un consumator și să introducă, acolo, într-un circuit de reglare local, valoarea prescrisă. 11

Dispozitivul central de comandă cu programare ST, realizat, de preferință, sub forma unui așa numit dispozitiv de comandă cu program intern SPS (SPS= speicherprogram- 13 mierbare Steuerung) și care cuprinde, ca element de bază, cel puțin un microprocesor liber programabil SPS, permite un grad ridicat de libertate în alegerea criteriilor introduse în pre- 15 scripțiile de coordonare și face totodată posibilă, într-un mod extrem de simplu, modificarea prescripțiilor programate de coordonare între semnalele transmise de sensori ca semnale 17 de intrare și semnalele de acționare ca semnale de ieșire destinate organelor de execuție, în acest sens, constituie un avantaj faptul că dispozitivul central de comandă ST este legat 19 cu un dispozitiv de afișare AZ pe care pot fi afișate actualele prescripții programate de coordonare. Acestea din urmă pot fi modificate cu ajutorul unor elemente auxiliare de deservire 21 BD, în special taste sau elemente de reglare rotative, în care scop se poate prevedea o comandă a meniului prin prezentarea, pe un dispozitiv de afișare plan, a unei selecții de 23 opțiuni, așa fel încât operațiile de reglare și modificare să poată fi efectuate chiar și de un utilizatorfără cunoștințe mai aprofundate de programare. Operațiile de programare, accesare 25 telefonică, introducere a datelor, întreținere etc. pot fi efectuate de la distanță de către o persoană căreia îi sunt familiare cunoștințele de specialitate necesare și care se poate folosi, 27 de exemplu, de borna de intrare pentru programe PR, la care se poate conecta un dispozitiv de prelucrare a datelor și/sau cu ajutorul unei instalații de deservire BD și/sau folosind un 29 nod de telecomunicații TK. O instalație de deservire BD cuprinde îndeosebi un câmp cu elemente de deservire EL, precum și un dispozitiv de afișare AZ. Deservirea prin intermediul 31 unei instalații de deservire BD se realizează, de preferință, prin comandă pe bază de meniu și o serie de propuneri opționale de reglări variabile. în cazul deservirii prin intermediul unei 33 instalații de deservire BD se pot introduce restricții în ce privește accesul la memoria de programe, așa fel încât un utilizator fără suficientă experiență în programare să nu poată 35 efectua, din greșeală, modificări susceptibile de a dăuna sistemului de comandă sau clădirii pe care acesta o deservește. 37

Se poate renunța la dispozitivul de afișare și/sau instalația de deservire dacă nu se dorește sau nu este necesară o programare cu ajutorul echipamentelor cuprinse în dispoziti- 39 vul de comandă șif în principiu, dacă, de exemplu, aceasta se poate limita la conectarea de dispozitive de programare și întreținere și/sau întreținere de la distanță.Elementele distinctive 41 prezentate mai sus și cuprinse în capitolul de revendicări pot fi realizate, în mod avantajos, fie separat, fie în combinații diverse. 43

Ca organe de execuție vin în considerare elementele de comutare primară ce se dispun, de preferință, în imediata vecinătate a dispozitivului de comandă ST, inserate în con- 45 ductoarele de alimentare VL. Se consideră avantajos ca aceste elemente să prezinte un comportament bistabil, așa fel încât pentru procesul de comutare să fie suficient un impuls 47 de comutare obținut ca semnal de ieșire al dispozitivului de comandat într-o altă variantă de

RO 121665 Β1 realizare, ele pot fi elemente de comutare monostabilă cu revenire automată ce sunt alimentate, pe întreaga durată a fazei de comutare activă, cu o tensiune de comandă furnizată de dispozitivul de comandă. Asemenea elemente de comutare pot fi de tipul releelor mecanice cu acționare electromagnetică, de tipul elementelor de comutare electronice, sau o combinație a acestora. Aceste elemente de comutare pot fi combinate cu alte elemente cunoscute din tehnica uzuală, precum întrerupătoare automate pentru protecția liniilor, relee de timp etc.

De regulă, organele de execuție influențează tensiunile de alimentare care sunt caracterizate prin valori sensibil mai ridicate decât cele ale tensiunilor de acționare a organelor de execuție. Tensiunea de acționare este, în majoritatea cazurilor, o tensiune continuă, în timp ce tensiunea de alimentare este, de regulă, o tensiune alternativă, respectiv tensiunea uzuală de exploatare a rețelelor și care se situează în jurul valorii de 230V. Tensiunea de acționare a organelor de execuție poate fi egală cu tensiunea de ieșire a dispozitivului de comandă ST - de exemplu, o tensiune continuă de 24V. Tensiunea de acționare poate avea, însă, și valori intermediare, în care caz urmează să se prevadă o sursă separată de tensiune.

Deosebit de cele de mai sus, ieșirile dispozitivului de comandă ST se pot prezenta și sub alte forme de semnale sau, respectiv, să fie transformate corespunzător - de regulă, sub formă de tren de impulsuri sau chiar în semnale analogice după trecerea printr-un convertor digitai-analogic.

Avantajul deosebit pe care îl comportă dispozitivul central de comandă cu programare constă în aceea că pozarea conductoarelor se poate realiza, în mare măsură, folosind tehnologiile uzuale și că astfel instalația poate fi construită, cu excepția programării, pe baza cunoștințelor și experienței acumulate de personalul de specialitate din sectorul electrotehnic, fără cunoștințe suplimentare de specialitate sau după o perioadă scurtă de școlarizare. Cu anumite restricții în ce privește diversitatea funcțională, în acest sistem pot fi încorporate și instalații existente, prin aceea că, de exemplu, un semnal returnat de la tasterul TA la o tensiune de alimentare este transformat într-un semnal de intrare la o tensiune din gama de valori corespunzătoare pentru dispozitivul de comandă, eventual și cu o separare de potențial, așa fel încât, în anumite cazuri individuale, să se poată renunța la înlocuirea conductoarelor de comandă.

Prin intermediul unor instalații de telecomunicații puse la dispoziție de o întreprindere de specialitate sau asigurate de însuși utilizator, este posibil ca dispozitivul de comandă să fie pregătit pentru servicii de telefonie, telecomandă, întreținere la distanță sau teleprogramare. Astfel, de exemplu, utilizatorul poate transmite telefonic sau prin GSM o comandă cu caracter preventiv de deconectare a tuturor consumatorilor sau de inițiere a unui program redus, sau de conectare a anumitor funcțiuni, de exemplu pornirea instalației de încălzire înainte de revenirea după o absență mai îndelungată.

în afară de identificarea și analizarea nivelelor și variațiilor de nivel, îndeosebi a proceselorde comutare la semnalele emise de sensorii de la intrările dispozitivului de comandă, se mai poate prevedea și analizarea variației în timp a unuia sau mai multor semnale de intrare aferente dispozitivului de comandă, acest lucru poate servi, pe de o parte, ca o formă de control al erorilor, iar pe de altă parte, poate face posibilă o diferențiere suplimentară a funcțiunilor din cadrul prescripțiilor de coordonare cu programare, în funcție de variația în timp a unui semnal de intrare.

Deosebit de avantajoasă este, de exemplu, analizarea intervalului de timp între două fronturi de comutare de sensuri opuse și aparținând unui semnal de intrare cu comutare în funcție de nivel, sau a intervalului de timp între două impulsuri de comutare ș.a.m.d., la care pot fi detectate intervale de timp diferite și care sunt destinate declanșării unor funcțiuni de

RO 121665 Β1 asemenea diferite - de exemplu sub 1 s pentru o simplă conectare sau deconectare, între 1 1 s și 4 s pentru stingerea tuturor luminilor dintr-o clădire și între 4 s și 10 s pentru pornirea unui program întrerupt ca urmare a absenței personalului. Caracteristica de programare 3 liberă a dispozitivului central de comandă ST permite ca asemenea reglaje să poată fi introduse și modificate lesnicios chiar ulterior. 5

Dispozitivul central de comanda cu programare mai permite emiterea de semnale de ieșire variabile în funcție de timp, de exemplu o comandă programată sau aleatorie a ilumina- 7 tului prin care să se simuleze prezența utilizatorului și să se prevină astfel o spargere, pe durata unei absențe mai îndelungate, conectarea sau deconectarea anumitor utilizatori la 9 intervale de timp prestabilite ș.a. în acest scop, dispozitivul de comandă cuprinde un traductor de timp, nefigurat, a cărui durată poate fi derivată din tactul de sistem al dispozitivului de 11 comandă. Ceasornicul de referință poate fi realizat ca un modul separat și legat cu dispozitivul de comandă. Se mai consideră avantajos ca ceasornicul de referință să fie legat la un 13 dispozitiv care oferă ora exactă, cum ar fi semnalul de timp transmis prin unde radio DCF77 care permite o continuă actualizare și care mai oferă și informații asupra datei și zilei. Prin 15 utilizarea de informații asupra orei și/sau datei, devine posibil la forme mai complexe de reglare a funcțiunilor programate la care să se facă o distincție între diversele ore ale unei 17 zile și/sau între diversele zile ale săptămânii.

în cazul instalațiilor de dimensiuni mai mari, se poate recurge la câteva dispozitive 19 de comandă distanțate spațial și legate în rețea pentru a permite schimburi de date, în care scop pot veni în considerare tipurile uzuale de protocoale și de structuri de rețele. Legarea 21 în rețea permite combinarea mai multor funcțiuni cum ar fi, de exemplu, comanda la nivelul unei clădiri, mașini, instalații, tehnologia transporturilor, sisteme de supraveghere etc. 23 Sistemul de comandă care face obiectul acestei invenții poate fi combinat cu sistemele de comandă pe bază de magistrale sau le poate include sub formă de subgrupe. 25

Un domeniu în care sistemul preconizat poate fi aplicat în condiții deosebit de avantajoase îl constituie gospodărirea energiei în cadrul unei clădiri, cu luarea în considerare a unui 27 număr mare de parametri privind temperatura exterioară, expunerea la soare a colectoarelor și/sau a serelor, instalațiile de încălzire centrală, încălzirea cu sobe de teracotă, cantitatea 29 de căldură din aerul evacuat, comportarea în timp a diverselor mărimi ș.a.m.d., fiind posibile cele mai diverse combinații și modificări pe baza experienței câștigate. 31

Pentru conectarea conductoarelor de comandă SL și/sau conductoarelor de alimentare VL ce fac legătura cu consumatorii se pot utiliza, în bune condiții, tipurile cunoscute de 33 borne de priză sau cu șurub, așa fel încât conectarea conductoarelor se poate realiza pe baza tehnologiilor uzuale folosite în executarea instalațiilor electrice. Bornele și dispozitivul 35 de comandă pot fi dispuse pe un suport comun sau, în special bornele aflate sub tensiunea de alimentare, pe o platină separată. în acest din urmă caz, este indicat ca organele de exe- 37 cuție să fie dispuse pe platina pe care se află bornele ce le sunt asociate.

Invenția nu se limitează la exemplele concrete de realizare, descrise, ci poate fi modi- 39 ficată în diverse moduri, în cadrul posibilităților de care dispune personalul de specialitate, în special, ne referim la diversificarea tipurilor de sensori și a categoriilor de consumatori. 41

Claims (12)

1. Sistem de comandă a consumatorilor de energie electrică distribuiți spațial în 45 interiorul unei clădiri și care este alcătuit din senzori, dispozitive electronice cu programare, conductoare de comandă, conductoare de alimentare a consumatorilor și organe de execuție 47 cu comandă electronică dispuse pe traseele conductoarelor de alimentare, la care senzorii sunt conectați la intrările unui dispozitiv central de comandă cu programare prin intermediul 49 conductoarelor de comandă și dispozitivul de comandă emite, în conformitate cu prevederile

RO 121665 Β1 unor prescripții de coordonare cu programare modificabilă și în funcție de semnalele primite de la senzori, semnale de ieșire pentru acționarea organelor de execuție, caracterizat prin aceea că, la defectarea dispozitivului de comandă, organele de execuție pot fi comandate direct prin intermediul semnalelor primite de la senzori cu ajutorul unor conductoare de șuntare ale unei platine de siguranță (MB) ocolind dispozitivul de comandă (ST).

2. Sistem conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că dispozitivul de comandă (ST) cuprinde o unitate de comandă cu program intern (SPS).

3. Sistem conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că dispozitivul de comandă (ST) poate fi accesat de la distanță și/sau deservit de la distanță și/sau programat de la distanță prin intermediul unor legături de telecomunicații.

4. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 3, caracterizat prin aceea că dispozitivul de comandă (ST) este programat prin intermediul unor elemente de deservire (BD) și este conectat la un dispozitiv de afișare (AZ).

5. Sistem conform unei din revendicările 1 până la 4, caracterizat prin aceea că în imediata vecinătate a dispozitivului de comandă (ST) este prevăzut un suport de comutare cu organe de execuție ce pot fi comandate electronic.

6. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 5, caracterizat prin aceea că organele de execuție se prezintă sub formă de comutatoare.

7. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 6, caracterizat prin aceea că tensiunea semnalelor de ieșire din dispozitivul de comandă (ST) este sensibil mai mică decât tensiunea de pe conductoarele de alimentare (VL).

8. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 7, caracterizat prin aceea că senzorii se prezintă sub forma unortastere (TA).

9. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 8, caracterizat prin aceea că variația în timp a semnalelor emise de senzori poate fi analizată în dispozitivul de comandă (ST).’

10. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 9, caracterizat prin aceea că intervalul de timp între fronturile de comutare ale semnalelor emise de senzori poate fi analizat în dispozitivul de comandă (ST).

11. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 10, caracterizat prin aceea că dispozitivul de comandă (ST) cuprinde un ceasornic în timp real sau este conectat la un asemenea ceasornic, iar prescripțiile de coordonare pot fi date în funcție de ora transmisă de ceasornic și/sau de datele calendaristice.

12. Sistem conform uneia din revendicările 1 până la 11, caracterizat prin aceea că, în vederea schimburilorde date, mai multe dispozitive de comandă (ST) pot fi interconectate în rețea.