RO119309B1 - Procedeu şi instalaţie pentru producerea continuă a cocsului din cărbune - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu şi la o instalaţie pentru producerea continuă a cocsului din cărbune, în vederea utilizării acestuia în furnale, pentru producerea fontei. Procedeul conform invenţiei constă în încălzirea bidirecţională a masei de cărbune aflată într-un spaţiu inelar, prin dirijarea gazelor fierbinţi spre pereţii unei camere inelare de cocsificare, gazele sunt circulate printr-uncilindru interior al camerei inelare, captate la ieşire şi recirculate într-un spaţiu cuprins între o manta exterioară şi un perete exterior al camerei inelare de cocsificare. Instalaţia pentru realizarea procedeului conform invenţiei este alcătuită dintr-o cameră de cocsificare (10), formată dintr-o ţeavă exterioară (11) cu diametru mare şi o ţeavă interioară (12) cu diametru mai mic. Între aceste ţevi (11 şi 12), se formează un spaţiu inelar (13). Ansamblul format din ţevi (11 şi 12) este introdus, concentric, într-o manta tubulară (14) care etanşează camera de cocsificare (10) faţă de atmosferă, prevăzută cu un strat (15) diametral izolant. Între izolaţie (15) şi peretele exterior al ţevii exterioare (11), este prevăzut un canal (16), pentru a dirija gazele combustibile spre a încălzi pereţii ţevii exterioare (11), din exterior. În interiorul ţevii (12), s-a prevăzut un canal (17) pentru dirijarea gazelor combustibile astfel încât să se realizeze încălzirea peretelui ţevii (12)din interior. Acest aranjament face posibil ca masa de cărbune aflată în spaţiul inelar (13) să fie încălzită bidirecţional. La capătul de alimentare cu cărbune a camerei de cocsificare (10) se află un piston de împingere (23) care realizează alimentarea forţa

Description

Invenția se referă la un procedeu și la o instalație pentru producerea continuă a cocsului din cărbune, în vederea utilizării acestuia în furnale pentru obținerea fontei lichide.

Sunt cunoscute procedee pentru prelucrarea cărbunelui în vederea obținerii cocsului metalurgic, care constau din alimentarea forțată a cărbunelui respectiv în interiorul unor camere individuale (camere de cocsificare), unde are loc încălzirea indirectă a cărbunelui pentru a fi transformat în cocs. Din cauză că masa carbonică este rea conducătoare de căldură, este necesar a se utiliza un număr foarte mare de camere de cocsificare și implicit un număr mare de mijloace de reglare și control, în scopul obținerii unei anumite productivități. Existența unui număr mare de camere de cocsificare face ca procedeul respectiv să fie neeconomic și greu de condus din punct de vedere tehnologic.

O instalație cunoscută, brevet US 4208251, pentru încălzirea continuă a cărbunelui, este alcătuită dintr-un buncăr de unde cărbunele este preluat, prin intermediul unor transportoare cu melc, și condus într-un alt buncăr de unde, prin cădere liberă, trece într-o cameră cilindrică, de unde este preluat un alt transportor melcat pentru a fi împins către un mijloc de încălzire în lipsă de aer, în vederea producerii cocsului și eliberării substanțelor volatile, în aceste substanțe volatile, în urma lichefierii lor, cocsul este dispersat pentru a fi transformat sub formă de șlam, acesta fiind transportat, prin intermediul unei conducte, la destinație, în cazul acestei instalații, apa, ca purtător de particule de cocs, este înlocuită prin gazele lichefiate obținute din procesul tehnologic de cocsificare. Pentru a se putea dispersa cocsul în șlam, acesta trebuie mărunțit la o anumită granulație, pentru a fi posibilă pomparea șlamului respectiv.

Această instalație este destinată obținerii șlamului care trebuie transportat prin conducte. Cocsul obținut cu această instalație nu poate fi utilizat în furnale pentru obținerea fontei lichide, unde cocsul trebuie să fie sub formă de bulgări cu o anumită rezistență la sfărâmare, pentru a permite circulația gazelor.

O altă instalație cunoscută pentru obținerea cocsului metalurgic, brevet GB 178889, este alcătuită dintr-o cameră de încălzire în interiorul căreia se află o cameră de cocsificare, cilindrică, în care cărbunele este împins cu ajutorul unui piston. Atât camera de încălzire cât și camera de cocsificare sunt înclinate, iar cărbunele trece succesiv prin mai multe zone de încălzire, pentru a părăsi instalația pe la celălalt capăt al camerei de cocsificare. Pentru compactarea cărbunelui, în interiorul camerei de cocsificare s-au prevăzut niște piese cilindrice care divizează masa de cărbune pe toată lungimea camerei de cocsificare.

Această instalație prezintă dezavantajul că are un randament foarte scăzut.

Problema care apare la fabricarea cocsului metalurgic constă în utilizarea unor instalații cu multe camere de cocsificare unde cărbunele, de regulă, este supus procesului de cocsificare în stare staționară, aspect care duce la obținerea unui cocs cu proprietăți diferite.

Problema a fost rezolvată prin intermediul unui procedeu care prevede alimentarea forțată și încălzirea continuă cărbunelui, care este preluat dintr-un buncăr cu blocare și forțat să treacă printr-un spațiu inelar. încălzirea cărbunelui are loc în absența oxigenului, etapă care permite cocsificarea continuă a cărbunelui prin încălzirea fluxului de cărbune cu trecerea forțată a acestuia în spațiul inelar al camerei de cocsificare, unde are loc încălzirea bidirecțională a cărbunelui respectiv, prin conductibilitate termică, în timp ce cărbunele respectiv trece prin camera de cocsificare, în care cocsificarea decurge dinspre fiecare din pereții camerei de cocsificare, în scopul de a forma o linie de separare în porțiunea de mijloc a spațiului inelar, în care are loc procesul tehnologic de cocsificare. După procesul de transformare a cărbunelui în cocs, acesta este supus unei răciri rapide. De regulă, mediul de răcire a cocsului este aerul sau aburul, iar răcirea are loc într-un buncăr cu blocare.

Gazele rezultate în urma procesului de cocsificare sunt colectate și tratate pentru a fi utilizate în alte scopuri industriale.

Instalația pentru realizarea procedeului este alcătuită dintr-o cameră de cocsificare, 50 constituită dintr-o țeavă cu diametru mare și o țeavă cu diametru mai mic, introduse, concentric, în interiorul țevii cu diametru mai mare, pentru a forma un spațiu inelar. Ansamblul de țevi se află într-o manta tubulară, care are rolul de a etanșa camera de cocsificare de atmosferă și pentru a preveni emisiile poluante. Un strat de material izolator a mai fost prevăzut pe peretele interior al mantalei, pentru a reduce la minimum pierderile de căldură. 55 între izolația termică și peretele țevii exterioare s-a prevăzut un canal colector pentru a dirija gazele combustibile să încălzească pereții țevii exterioare din exterior. în interiorul celei de-a doua țevi, care formează camera de cocsificare, s-a prevăzut un alt canal colector pentru dirijarea gazelor combustibile, astfel încât să încălzească peretele din interior al țevii cu diametru mare. Acest aranjament face posibil ca masa de cărbune, conținută în spațiul 60 inelar, să fie încălzită bidirecțional, pentru a produce cocs în spațiul inelar.

Țeava exterioară este susținută de niște pereți separatori, poziționați la 120’ unul față de celălalt. Unul din pereții separatori este gol la interior, pentru a permite trecerea gazului, iar ceilalți doi pereți separatori sunt montați pe țeava interioară a camerei de cocsifiere, pentru a permite celor două țevi să se dilate liber în timpul procesului tehnologic de fabricare 65 a cocsului. Peretele separator, care servește pentru întoarcerea gazelor de combustie de la capătul de alimentare cu cărbune, este în comunicare directă cu coșul de evacuare de la capătul de alimentare cu cărbune. Celălalt perete separator este prevăzut cu un canal, cu scopul de a se interconecta cu canalul colector care înconjoară peretele exterior al țevii cu diametru mare. 70

Un arzător pentru gaze este amplasat la capătul de alimentare cu cărbune, iar gazele de ardere de la arzătorul respectiv sunt dirijate spre capătul de preluare a cocsului, cu scopul de a încălzi peretele țevii exterioare dinspre interior, prin dirijarea, sub formă de spirală, a gazelor de combustie față de peretele interior al țevii exterioare, după ce gazele respective ies pe la capătul de alimentare cu cărbune. 75

La capătul de alimentare cu cărbune a camerei de cocsificare s-a prevăzut un piston de împingere pentru alimentarea forțată a cărbunelui, în mod progresiv, prin spațiul inelar dintre cele două țevi ale camerei de cocsificare. Cărbunele este alimentat printr-un orificiu dintr-un buncăr cu blocare, iar în timp ce cărbunele este împins prin unul din capetele camerei de cocsificare, cocsul format este împins în afară prin celălalt capăt al camerei 80 respective. Pistonul, cu secțiunea transversală cavă, îmbracă exteriorul țevii interioare și este deplasat înainte și înapoi de niște cilindri hidraulici.

Gazul de ardere, atunci când ajunge la capătul de alimentare cu cărbune, este dirijat spre peretele despărțitor și se întoarce spre capătul de preluare a cocsului, fiind alimentat, prin intermediul unei conducte spiralate, către un arzător auxiliar, amplasat la capătul de 85 preluare a cocsului. în acest punct este alimentat un combustibil adițional prin intermediul unui orificiu, în vederea creșterii temperaturii gazelor de combustie bogate în oxigen. De îndată ce aceste gaze de combustie ajung la capătul de alimentare cu cărbune, ele sunt evacuate prin intermediul unui orificiu.

în timpul încălzirii cărbunelui în spațiul inelar, acesta practic este încălzit pe două 90 direcții opuse. Aportul de căldură dat de cele două arzătoare este echilibrat în așa mod, încât să conducă la obținerea unui cocs cu caracteristici uniforme la limita de separare.

în raport de producția cerută, se pot alătura mai multe camere de cocsificare, una lângă cealaltă, pentru a forma o baterie de asemenea camere de cocsificare. în cazul acestei construcții, s-au prevăzut niște mijloace pentru a dirija cocsul spre alte mijloace de 95 evacuare. în vederea izolării camerei de cocsificare pentru anumite intervenții, s-au prevăzut niște ventile de închidere. Aceste ventile blochează și deblochează buncărele în scopul de a preveni scăparea diferitelor emisii poluante în atmosferă și pentru a preveni reducerea presiunii în interiorul instalației.

RO 119309 Β1

Invenția prezintă următoarele avantaje:

- permite realizarea unei productivități ridicate;

- nu necesită costuri ridicate pentru realizarea practică;

- permite realizarea continuă a unui cocs metalurgic cu aceleași proprietăți pe întreaga șarjă.

Invenția va fi prezentată în detaliu în continuare, în legătură și cu fig.1...7, care reprezintă:

- fig.1, secțiune longitudinală prin camera de cocsificare;

- fig.2, vedere laterală a camerei de cocsificare;

- fig.3, secțiune transversală după planul 3-3, conform fig.1;

- fig.4, vedere laterală a instalației;

- fig.5, vedere în plan orizontal a instalației, rotită cu 90’;

- fig.6, vedere în plan orizontal a ansamblului instalației de cocsificare,

- fig.7, secțiune după planul 7-7, conform fig.6, cu camerele de cocsare amplasate una deasupra celeilalte.

Procedeul conform invenției constă din încălzirea bidirecțională a masei de cărbune aflată într-un spațiu inelar.

Gazele de combustie sunt întoarse de la capătul de alimentare cu cărbune la capătul de preluare a cocsului. Gazele de combustie sărace, fierbinți și bogate în oxigen, care pleacă de la arzător, sunt dirijate în interiorul unei țevi interioare, a camerei de cocsificare, iar după ce părăsește interiorul acestei țevi, sunt dirijate să intre în contact cu peretele exterior al unei țevi exterioare, părăsind ansamblul pe la capătul de alimentare cu cărbune. în acest mod are loc încălzirea cât mai eficientă a amestecului cărbune-cocs, conținut în spațiul inelar. Gazul de ardere, când ajunge la capătul de alimentare cu cărbune, este dirijat către interiorul unui perete despărțitor și se întoarce spre capătul de preluare a cocsului. în vederea creșterii temperaturii, s-a prevăzut un mijloc suplimentar de ardere a unei cantități adițională de combustibil pentru a încălzi, dinspre exterior, peretele țevii interioare. Din cauza conductibilității termice ridicate a peretelui țevii exterioare se realizează o încălzire corespunzătoare a amestecului cărbune-cocs conținut în spațiul inelar. O dată ce aceste gaze de combustie ajung la capătul de alimentare cu cărbune, ele sunt evacuate spre coș. în timpul încălzirii cărbunelui în spațiul inelar, acesta, practic, este încălzit pe două direcții opuse și anume; prin suprafața exterioară a țevii exterioare, cu căldura radială concentric și prin suprafața interioară a țevii interioare cu căldura radiată excentric. Aportul de căldură principal și cel adițional sunt echilibrate corespunzător pentru a se obține un cocs uniform pe linia de separare. Gazul de cărbune, degajat în cursul procesului de cocsificare, este dirijat către capătul de preluare a cocsului.

în scopul măririi productivității, se pot asocia mai multe camere de cocsificare pentru a forma o baterie. Gazul brut, rezultat de la această baterie de camere de cocsificare, este tratat pentru a fi purificat.

Instalația pentru realizarea procedeului conform invenției, prezentată în fig.1 ...3, este alcătuită dintr-o cameră de cocsificare 10, formată dintr-o țeavă exterioară 11, cu diametru mare, și o țeavă interioară 12 cu diametru mai mic. între aceste țevi 11,12 se formează un spațiu inelar 13. Ansamblul format din țevile 11,12 este introdus, concentric, într-o manta tubulară 14, care etanșează camera de cocsificare 10 față de atmosfera înconjurătoare pentru a conserva căldura din interiorul sistemului și pentru a preveni emisiile de substanțe poluante care apar în timpul procesului de cocsificare. Pe peretele interior al mantalei tubulare 14 s-a prevăzut un strat 15, de material izolant, pentru a micșora substanțial pierderile de căldură. între izolația 15 și peretele exterior al țevii exterioare 11 este prevăzut un canal 16,

RO 119309 Β1 pentru a dirija gazele combustibile spre a încălzi pereții țevii exterioare 11 din exterior. în interiorul țevii 12, s-a prevăzut un alt canal 17, pentru dirijarea gazelor combustibile astfel încât să se realizeze încălzirea peretelui țevii interioare 12 din interior. Acest aranjament face 150 posibil ca masa de cărbune, conținută în spațiul inelar 13, să fie încălzită bidirecțional, pentru a produce cocs în spațiul inelar 13, menționat. între țevile 11 și 12 s-au prevăzut niște pereți separatori 19,19a, 19b. Peretele separator 19 este gol la interior, pentru a permite trecerea gazelor. Acest perete separator 19 este fixat pe suprafața exterioară a țevii interioare 12.

Ceilalți doi pereți separatori 19a și 19b sunt montați pe peretele interior al țevii 11. Această 155 dispunere a pereților separatori permite ca țevile 11,12 să se deplaseze liber, datorită dilatărilor termice. Peretele separator 19, gol la interior, are rolul de a realiza întoarcerea gazelor de combustie de la capătul de alimentare cu cărbune, spre capătul de preluare a cocsului.

Acest perete separator 19 este în legătură directă cu canalul 17, la capătul de alimentare cu cărbune. Peretele separator 19, la capătul de preluare a cocsului, este în legătură cu un 160 canal 20, cu scopul de a se interconecta cu canalul 16 care, la rândul lui, este în contact direct cu peretele interior al țevii 11 cu diametrul mai mare. Canalul 20 este de formă șerpuită pentru a compensa dilatarea și contracția.

Un arzător 21 este dispus la capătul de alimentare cu cărbune al țevii 12 cu diametrul mai mic, în interiorul acesteia. Arzătorul 21 se prelungește cu un tub 22, pentru a dirija 165 produsele de ardere de la arzătorul 21 spre capătul de preluare a cocsului și, de acolo, spre canalul 17, cu scopul de a încălzi peretele țevii 12, dinspre interior prin dirijarea sub formă de spirală a gazelor de combustie față de peretele interior al țevii 12, gazele de combustie ieșind pe la capătul de alimentare cu cărbune și pătrund în interiorul peretelui separator 19.

La capătul de alimentare cu cărbune a camerei de cocsificare 10, se află un piston 170 de împingere 23, care realizează alimentarea forțată a cărbunelui în mod progresiv, în interiorul spațiului inelar 13. Cărbunele este alimentat prin intermediul unui orificiu 24, dintr-un ansamblu al unui buncăr cu blocare, prezentat în fig. 5...7, în timp ce acesta este împins pe la un capăt al camerei de cocsificare 10. Pistonul 23, care este construit sub forma unui cilindru, circumscrie peretele exterior al țevii 12 și este deplasat înainte și înapoi 175 de către niște cilindri hidraulici 25. Niște tije de împingere, tronconice 37, ale acestor cilindri, angajează pistonul 23.

în mod operațional, gazele de combustie, sărace, fierbinți și bogate în oxigen, de la arzătorul 21, intră în interiorul țevii 12 a camerei de cocsificare 10 și sunt dirijate, prin intermediul canalului 22, către capătul țevii 12, unde sunt forțate să pătrundă în interiorul cana- 180 lului 17 și, de aici, se deplasează în spirală față de peretele interior al țevii 12 de-a lungul acesteia, în timp ce se deplasează către capătul de alimentare cu cărbune al camerei de cocsificare 10. în acest fel are loc încălzirea amestecului cărbune-cocs, conținut în interiorul spațiului inelar 13, dinspre interiorul țevii 12. Gazul de ardere, atunci când atinge capătul de alimentare cu cărbune, este dirijat către interiorul peretelui separator 19 și se întoarce către 185 capătul de preluare a cocsului de la țeava 12, așa cum este prezentat prin intermediul unor săgeți 26 și este alimentat, prin intermediul conductei șerpuite 20, către un arzător auxiliar 27, amplasat la capătul de preluare a cocsului al camerei de cocsificare 10. în acest punct combustibilul adițional, indicat printr-o săgeată 28, este adăugat printr-un orificiu 29 în vederea creșterii temperaturii gazelor combustibile, bogate în oxigen, înainte de a fi dirijate 190 către canalul 16, cu scopul de a crește temperatura gazelor la nivelul dorit și de a încălzi corespunzător peretele țevii 11, dinspre exterior. Ca urmare a unei conductibilități termice ridicate a peretelui țevii 12, are loc încălzirea amestecului cărbune-cocs conținut în spațiul inelar 13. De îndată ce aceste gaze de combustie ating capătul de alimentare cu cărbune,

RO 119309 Β1 sunt evacuate prin intermediul unui orificiu 30 al camerei de cocsificare 10, traseu marcat de niște săgeți 31. în spațiul inelar 13 cărbunele este, practic, încălzit în două direcții opuse. O direcție este prin suprafața exterioară a țevii 12 cu căldura radiată excentric și o a doua direcție prin căldura radiată concentric prin suprafața interioară a țevii 11. Aportul de căldură dat de arzătorul 21 și aportul de căldură dat de arzătorul auxiliar 27 sunt echilibrate într-un asemenea mod, încât să se obțină un cocs uniform la linia de separare sau despărțire 32, situată la mijlocul spațiului inelar 13. Gazul de cărbune, degajat în timpul procesului de cocsificare, este dirijat spre capătul de preluare a cocsului. în scopul de a preveni amestecarea gazului de cărbune cu gazele de combustie, s-a prevăzut un ansamblu cu arcuri 33, pentru a realiza o etanșare cu un manșon 34 și cu un material de umplutură 35. S-a mai prevăzut un ansamblu cu tije 36 pentru ajustarea întinderii.

Mai multe camere de cocsificare 10, în conformitate cu cele care se prezintă în fig.4, sunt amplasate una lângă cealaltă pentru a forma o baterie de asemenea camere de cocsificare 10. în această construcție, fiecare cameră de cocsificare 10 este în legătură cu un picior 38, de răcire a cocsului, care este amplasat în aval de camera de cocsificare 10 respectivă. Acest picior 38, este interconectat cu camera de cocsificare 10, prin intermediul unui cot 39. Un ventil 40 oprește trecerea cocsului atunci când acesta este răcit brusc (sub temperatura de aprindere) cu un gaz cum ar fi aburul, de exemplu, gaz care este introdus prin intermediul unui orificiu 41.

Un colector de gaz 42, care colectează gazul brut de la procesul tehnologic de cocsificare a cărbunelui, este utilizat, de asemenea, pentru a colecta gazele generate în timpul răcirii bruște. Gazul brut și gazele rezultate în urma răcirii bruște sunt tratate într-o operație care are loc în aval. Niște ventile 43 și 44 fac posibilă izolarea camerei de cocsificare în vederea executării lucrărilor de întreținere. Pentru a asigura un sistem închis față de mediul înconjurător, cocsul, răcit brusc, este descărcat într-o țeavă colectoare 45, care servește drept buncăr cu blocare, prin intermediul unei țevi descendente 46, înclinată. Niște ventile 47 și 48 blochează buncărul de țeava 45, în scopul de a preveni scăpările de emisii poluante în atmosferă și pierderea presiunii sistemului atunci când cocsul este descărcat în atmosferă. Descărcarea cocsului este efectuată prin intermediul unui alimentator 49 și al unui transportor 50.

în fig.5 este prezentată instalația din fig.4 văzută în plan orizontal. Elementele componente ale instalației din această figură au aceleași semne de referință ca elementele instalației prezentată în fig.4. în acest caz, țeava de livrare a cocsului, nereprezentată în fig.4, în fig.5, este reprezentată prin numărul de referință 51, iar buncărul de blocare a cărbunelui este notat cu numărul de referință 52.

într-o altă variantă de realizare a instalației, prezentată în fig.6, mai multe camere de cocsificare au fost grupate pentru a forma o baterie de camere de cocsare 10. în această variantă de realizare, prezentată în fig.6, stația de preparare a cărbunelui este notată cu numărul de referință 53, iar buncărul de cărbune, cu 54. Din buncărul de cărbune 54 cărbunele este preluat într-un mod cunoscut și este dirijat la buncărul cu blocare 52, cu scopul de a alimenta cărbunele la pistonul de împingere 23.0 instalație de tratare a gazului, notată cu numărul de referință 55, este prevăzută pentru a purifica gazul brut colectat în urma proceselor tehnologice care au loc în camerele de cocsificare 10. Un generator de abur 56, pentru recuperarea căldurii, este prevăzut, de asemenea, în scopul de a răci gazele după ce acestea au fost supuse operației de purificare și înaintea livrării acestora la punctul de utilizare. Aburul, rezultat în urma răcirii gazului purificat, poate fi utilizat pentru răcirea bruscă a cocsului și pentru acționarea echipamentelor rotitoare, cum ar fi, de exemplu, turbinele. Un pod rulant 57 este utilizat la întreținerea bateriei de camere de cocsificare 10.

RO 119309 Β1

Fig.7, care este o secțiune prin instalația prezentată în fig.6, arată cărbunele ca fiind livrat în buncărul cu blocare 52, care este utilizat ca un dispozitiv pentru a preveni emisiile poluante și pierderea de presiune, cu ajutorul unor ventile 58 și 59, care controlează 245 blocarea și deblocarea sa, atunci când este alimentat cu cărbune.

Claims (15)

1. Revendicări

   1. Procedeu pentru producerea continuă a cocsului din cărbune, prin alimentarea 250 cărbunelui la un capăt de încărcare al unei camere de cocsificare, caracterizat prin aceea că se realizează o alimentare forțată a cărbunelui într-un spațiu inelar al camerei de cocsificare și o compactare a acestuia în spațiul inelar respectiv, etape urmate de o cocsare continuă a cărbunelui în absența oxigenului prin încălzirea fluxului de cărbune cu trecere forțată în spațiul inelar al camerei de cocsificare alungite, unde cărbunele este încălzit 255 bidirecțional prin conductibilitate termică, în timp ce cărbunele respectiv trece prin camera de cocsificare alungită, în care cocsarea decurge dinspre fiecare dintre pereții camerei de cocsificare, în scopul de a forma practic o linie de separare în porțiunea de mijloc a spațiului inelar.
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că numitul cărbune este 260 alimentat în camera de cocsificare prin intermediul unui buncăr cu blocare.
3. 3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mai cuprinde descărcarea numitului cocs din camera de cocsificare în camera de răcire bruscă, unde cocsul rezultat este răcit sub temperatura de aprindere a acestuia.
4. 4. Procedeu conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că numitul cocs este 265 răcit cu abur.
5. 5. Procedeu conform revendicării 3 caracterizat prin aceea că descărcarea cocsului răcit în atmosferă se realizează prin intermediul unui dispozitiv cu buncăr cu blocare.
6. 6. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în continuare, cuprinde colectarea și tratarea gazelor generate în cursul cocsării cărbunelui. 270
7. 7. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în urma alimentării forțate a cărbunelui în camera de cocsificare pe la capătul de încărcare, compactarea cărbunelui forțează deplasarea cocsului format, pentru ca acesta să fie preluat la capătul de descărcare al camerei de cocsificare alungite.
8. 8. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că încălzirea cărbunelui 275 se realizează prin dirijarea produselor de combustie către pereții camerei de cocsificare.
9. 9. Instalație pentru realizarea procedeului conform revendicării 1 caracterizată prin aceea că este alcătuită din cel puțin o cameră de cocsificare (10), camera de cocsificare (10) respectivă având un perete interior, un perete exterior și un spațiu inelar (13) definit de către cei doi pereți pentru a conține materialul ce urmează a fi cocsat, un prim ansamblu de 280 combustie, pentru trecerea gazelor de combustie fierbinți, în scopul de a încălzi indirect materialul din interiorul spațiului inelar (13) prin conductibilitate într-o direcție și un al doilea ansamblu de combustie pentru trecerea gazelor de combustie fierbinți, în scopul de a încălzi indirect materialul în interiorul numitului spațiu inelar (13), prin conductibilitate, în direcție opusă, pentru a conduce la încălzirea numitului material în spațiul inelar (13) în mod bidirec- 285 țional, în vederea producerii cocsului și a gazului brut, precum și dintr-un dispozitiv de încărcare pentru alimentarea forțată a materialului, ce urmează a fi cocsat, forțând în același timp descărcarea cocsului obținut pe la capătul opus al numitului spațiu inelar (13).
10. 10. Instalație conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că pereții care formează spațiul inelar (13) prezintă proprietăți de conductibilitate termică ridicată. 290

    RO 119309 Β1
11. 11. Instalație conform revendicărilor 9 sau 10, caracterizată prin aceea că numita cameră de cocsificare (10) este prevăzută cu mijloace de divizare a presiunii.
12. 12. Instalație conform revendicărilor 9...11, caracterizată prin aceea că un ansamblu buncăr de blocare (52), pentru admiterea materialului care urmează a fi cocsat în numita

    295 cameră de cocsificare (10) și un alt ansamblu cu buncăr de blocare (52), pentru descărcarea cocsului din numita cameră de cocsificare (10), sunt incluse în scopul de a opera fără pierderi de presiune.
13. 13. Instalație conform revendicărilor 9...12, caracterizată prin aceea că o tijă de formă conică este inclusă în numitul spațiu inelar (13), în scopul de a asigura descărcarea.

    300
14. 14. Instalație conform revendicărilor 9...13, caracterizată prin aceea că mai cuprinde mijloace pentru tratarea gazului produs la operația de cocsare.
15. 15. Instalație conform revendicărilor 9...14, caracterizată prin aceea că include și mijloace pentru recuperarea căldurii.