RO116155B1 - Instalatie pentru uscarea frunzelor vegetale, in special, a frunzelor de tutun - Google Patents

Abstract

Prezenta inventie se refera la o instalatie pentru uscarea frunzelor vegetale, in special, a frunzelor de tutun, destinata atat depozitarii, cat si uscarii frunzelor, in general, si in special, la uscarea frunzelor de tutun, mai ales a celui denumit "oriental". Aceeasi instalatie poate sa fie, de asemenea, utilizata cu ocazia recoltarii, pentru o triere prealabila a frunzelor dupa marimea si/sau calitatea lor. Instalatia conform inventiei este prevazuta cu niste rastele (27), pe ale caror distantiere (28), se sprijina, cu ajutorul unor suporturi de asezare (26), niste cosuri de depozitare (2). Cosurile (2) sunt constituite dintr-un jgheab (20) ale carui forma si dimensiuni pot fi adaptate formei si dimensiunilor frunzelor (1) de recoltat. Fiecare extremitate a jgheabului (20) este inchisa cu cate o placa de capat (21), prevazuta la exterior cu niste manere de manevra (25). Cosurile (2) pot fi stivuite unele peste altele prin intermediul unor mijloace de sprijinire (24).

Description

Prezenta invenție se referă la o instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, destinată atât depozitării, cât și uscării frunzelor în general și, în special, uscării frunzelor de tutun, mai ales a celui denumit “oriental”.

Aceeași instalație poate să fie, de asemenea, utilizată cu ocazia recoltării pentru o triere prealbilă a frunzelor după mărimea și/sau calitatea lor.

Este cunoscut faptul că, la recoltare, frunzele de tutun sunt depuse, de regulă, în coșuri de răchită de secțiune circulară, fiind aranjate pe razele coșului cu pețiolii dispuși în centrul acestuia.

Pentru uscare, frunzele sunt preluate una câte una din coș și înșirate pe un ac metalic lung, care se petrece printr-o gaură făcută în frunză, în partea apropiată de pețiol a acesteia. Ele sunt apoi transferate și presate unele de altele, pe o sfoară, pentru a formă ghirlande de 120 la 140cm lungime, care conțin între 500 la 1000 frunze, în funcție de tipul și de mărimea frunzelor.

Ghirlandele sunt apoi suspendate de extremitățile lor, pe suporturi dispuse în aer liber sau la adăpost, depinzând de condițiile climatice locale și/sau de gradul de uscare atins de tutun.

în timpul uscării, ghirlandele sunt, de obicei, mișcate, pentru a se modifica expunerea lor la soare și a permite astfel fiecărei ghirlande să primească aproximativ aceeași cantitate de radiații solare. După ce gradul necesar de uscare a frunzelor a fost atins, ghirlandele sunt preluate și așezate în vrac, unele peste altele, pentru ca să poată începe procesul de fermentare a frunzelor, proces care continuă după ce frunzele sunt scoase de pe sfoara lor de suspendare și sunt așezate în baloturi.

Suspendarea frunzelor de tutun în ghirlande este cunoscută și utilizată de foarte mult timp, dar prezintă o serie de inconveniente. în primul rând, la recoltarea tutunului, înainte ca frunzele că fie dispuse în ghirlande, se face trierea frunzelor în funcție de mărirea lor, respectiv în funcție de înălțimea de inserție în planul tutunului, dispunerea frunzelor în coșul de recoltat, preluarea din coș și înșirarea frunzelor pe ac și, în final, transferul pachetelor de frunze de tutun pe sfoară.

Toate acestea sunt dezavantajoase pentru că cer timp, personal și, de fiecare dată, încă o manipulare a frunzelor de tutun. Dacă, atunci când frunzele sunt dispuse în ghirlandă, se poate relativ ușor accesa una sau mai multe frunze, pentru a le retrage de pe ghirlandă, prin rupere sau pentru un contcol, atunci când anumite frunze sunt prost triate sau prezintă semne de îmbolnăvire, este dificilă reamplasarea lor pe ghirlandă, fapt ce necesită desfacerea unei ghirlande și o nouă găurire a frunzelor în cauză.

Un alt dezavantaj este dat de faptul că, deoarece ghirlandele sunt suple, este dificil să se prevadă mijloace mecanizate atât pentru transportul lor, cât și pentru intervențiile de schimbare de poziție în timpul uscării, uscarea menționată neputânduse realiza decât agățând cele două extremități ale ghirlandei la aceeași înălțime.

în fine, la deschiderea ghirlandelor pentru confecționarea baloturilor de tutun, se taie, în general, sfoara în mai multe locuri, ceea ce conduce la introducerea unor deșeuri sau bucăți de sfoară în balotul de tutun. Aceste capete de sfoară, duc la o depreciere a tutunului susceptibilă să-i modifice gustul și sunt dificil de eliminat în timpul fabricației. Faptul că sfoara este relativ fragilă și că se poate rupe, necesită reînșiruirea frunzelor de tutun pe o altă sfoară, ceea ce mărește riscul de a găsi, în final, mai multe deșeuri de sfoară în tutun.

r

RO 116155 Bl

Este cunoscut un dispozitiv de poziționare a frunzelor de tutun și de uscare a lor, brevet US 3166348, în care frunzele sunt dispuse unele peste altele, în stelaje cu grilaje.

Dezavantajul acestui dispozitiv constă în faptul că, prin dispunerea verticală a 50 stivelor de frunze, este greu să se decaleze cele care prezintă urmele maladiei. în plus, datorită construcției, dispozitivul este greu manipulabil și, în nici un caz, nu poate să servească la recoltarea frunzelor de tutun; el se pretează doar la depozitarea acestora pentru uscare.

în același scop mai este cunoscut un dispozitiv, brevet US 3167227, ce per- 55 mite recoltarea produselor agricole, în special a frunzelor de tutun, cuprinzând o piesă suplă, sprijinită, prin două din marginile sale opuse, pe niște piese suport orizontale, formând astfel un jgheab între cele două piese suport.

Dezavantajul acestui dispozitiv constă în aceea că, în acest caz, frunzele recoltate sunt dispuse orizontal în jgheabul menționat, numai în timpul operațiilor de lucru 6 o la câmp și nu pot să rămână o perioadă îndelungată, cum necesită operația de uscare.

Instalația pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea că este alcătuită din niște coșuri de depozitare și cel puțin un rastel prevăzut cu niște distanțiere pentru 65 așezarea coșurilor menționate. Coșul de depozitare este prevăzut cu un jgheab, de formă în general concavă, dotat la cele două extremități cu niște plăci de capăt, paralele între ele și perpendiculare pe axa lui longitudinală. în pereții jgheabului sunt prevăzute niște deschideri, pentru a facilita circulația aerului. Coșul de depozitare este prevăzut cu niște întărituri longitudinale sau cu niște întărituri transversale și, de ase- 70 menea, cu niște mânere de manevră și cu niște suporturi de așezare. Acestea sunt adaptate pentru așezarea coșului de depozitare pe rastel. Coșul de depozitare mai este prevăzut și cu niște mijloace de sprijin pentru stivuirea succesivă a mai multor asemenea coșuri.

Problema pe care o rezolvă invenția este realizarea unei instalații pentru usca- 75 rea frunzelor de vegetale și, mai ales, a frunzelor de tutun, instalație care să permită eliminarea dezavantajelor menționate mai sus în stadiul tehnicii, în mod particular, de a facilita operația de recoltare și triere în timpul recoltării, apoi de a ușura manipularea frunzelor în timpul uscării, permițând ca aceste operații să se facă cu mijloace mecanice și ca fiecare frunză să poată fi atinsă și reamplasată individual în timpul 8 o uscării și, de asemenea, să se elimine complet sfoara pe care se formează șirul de frunze, pentru a se evita prezența deșeurilor acesteia în tutun.

Invenția poate să fie mai bine înțeleasă din descrierea ce urmează și din figurile de mai jos, a căror semnificație este următoarea:

- fig. 1 A, secțiune transversală prin coșul de depozitare, în varianta de forma 85 literei V:

- fig. 1B, secțiune transversală prin coșul de depozitare, în varianta rectangulară;

- fig. 1 C, secțiune transversală prin coșul de depozitare, în varianta alungită;

- fig. 2 A, vedere în perspectivă a coșului de depozitare, în varianta de forma 90 literei I/;

- fig. 2 B, vedere în perspectivă a coșului de depozitare, în varianta rectangulară;

RO 116155 Bl

100

105

110

115

120

125

Ϊ30

- fig. 2 C, vedere în perspectivă a coșului de depozitare, în varianta alungită;

- fig. 3 A, vedere laterală a unor coșuri de depozitare suprapuse;

- fig. 3 B, secțiune longitudinală printr-un rastel pe care sunt sprijinite coșurile de depozitare.

Instalația pentru uscarea frunzelor vegetale, în special a frunzelor de tutun, conform invenției, este prevăzută cu niște coșuri de depozitare și cu niște rastele pentru sprijinirea coșurilor.

Pe figurile 1A, 1B și 1C, se disting niște frunze de tutun 1, menținute în niște coșuri de depozitare 2, prezentate în trei variante de execuție. Frunzele de tutun 1 au o formă alungită, raportul dintre lățimea și lungimea lor, pentru varianta numită 'Oriental”, fiind de ordinul de mărime de 1 /2. Frunzele recoltate de la partea superioară a răsadului au, în general, o lungime cuprinsă între 3...5 cm, în timp ce frunzele recoltate de la jumătatea înălțimii răsadului pot să atingă 15 cm lungime, dimensiunile intermediare fiind obținute pentru frunzele de la partea de jos a plantei.

Frunzele de tutun 1 sunt dispuse în coșul de depozitare 2, fiind menținute de un jgheab 20 și sprijinite de marginile lui exterioare. în secțiune transversală, jgheabul 20 poate să aibă numeroase forme așa cum sunt, de exemplu, forma literei l/cu un unghi în vârf, de preferință, de ordinul a 60°, așa cum este reprezentat pe fig. 1 A, sau o formă rectangulară, așa cum este reprezentat în fig. 1B.

Jgheabul 20 mai poate fi realizat din câteva baghete sau tije paralele, așezate astfel, încât să ia forma frunzelor 1, așa cum se poate vedea și în fig. 1C.

Fiecare extremitate a jgheabului 20 este închisă cu câte o placă de capăt 21, în general de formă rectangulară, plăci care sunt fixate pe jgheaburile 20 printr-o tehnică cunoscută, depinzând numai de materialele utilizate, atât pentru jgheaburile 20, cât și pentru plăcile de capăt 21. La încărcarea coșului 2, aceasta este, de preferință, plasat astfel, încât jgheabul 20 să fie orizontal sau înclinat, formând un unghi în raport cu solul. Această înclinație depinde de stabilitatea coșului 2 și a frunzelor 1 din interiorul lui dar, de preferință, ea trebuie să fie de ordinul a 45°, partea deschisă a jgheabului 20 fiind orientată în sus.

Prima frunză 1 este rezemată cu una din fețe de una din plăcile de capăt 21, iar celelalte frunze 1 sunt plasate succesiv în poziție verticală, respectiv oblică, sprijinindu-se pe cea dinainte și pe fundul jgheabului 20.

Coșul 2 se umple până ce frunzele 1, conținute în jgheabul 20, sunt ușor comprimate între cele două plăci de capăt 21. Alegerea formei în secțiune transversală, a jgheabului 20 și a dimensiunilor acestuia, se poate face ținându-se cont de dimensiunile frunzelor de recoltat; de exemplu, forma literei l/din fig. 1A va fi mai potrivită pentru frunzele de dimensiuni variabile și de forme relativ rotunde. Jgheabul reprezentat pe fig. 1B poate primi frunze mai alungite, dar de dimensiuni variabile, în timp ce jgheabul din fig. 1C va fi mai bine adaptat frunzelor de dimensiuni relativ egale. în toate cazurile, este evident posibilă utilizarea simultană a mai multor coșuri 2, având jgheaburi 20, ale căror forme și/sau dimensiuni transversale sunt diferite, pentru a se putea adapta mai bine la formele și dimensiunile frunzelor recoltate de pe o linie de răsaduri de tutun.

Lungimea coșului 2, respectiv a jgheabului 20, va fi astfel aleasă, încât un coș plin să poată fi ușor manipulat. Această lungime va fi deci cuprinsă între 1 și 1,5m, astfel încât masa de manipulat să fie de ordinul de mărime a 10kg.

135

RO 116155 Bl

Dimensiunile plăcilor de decapăt 21, în special înălțimea porțiunii ce depășește partea deschisă a jgheabului 20, trebuie să fie suficiente pentru ca toate frunzele dispuse în jgheab să fie înscrise în gabaritul coșului 2.

Condițiile privind materialele utilizate, atât pentru jgheabul 20, cât și pentru plăcile de capăt 21, constau, în esență, în a utiliza un material ce nu se oxidează, deoarece oxizii ar putea să deterioreze frunzele și să le imprime un gust nedorit. De asemenea, se va alege un material care nu se exfoliază, pentru a se evita căderea fragmentelor desprinse din el în tutun și, în plus, coșul trebuie să fie solid pentru a suporta numeroasele manipulări și, de asemenea, stabil, putând să suporte radiațiile solare fără să se degradeze. Ca urmare, pentru a executa jgheabul 20 într-una din variantele de realizare din fig. 1A sau 1B, se va alege oțelul inoxidabil, oțelul zincat sau aluminiul, un material sintetic sau un metal acoperit cu un material simtetic.

Pentru barele sau tijele ce formează jgheabul din fig. 1C poate fi utilizat unul din materialele citate mai sus sau lemnul. De asemenea, plăcile de capăt 21 vor fi confecționate din unul din numitele materiale, fixarea jgheabului 20 la respectivele plăci de capăt 21 fiind adaptată în consecință. în cazul alegerii unei anumite plase/împletituri pentru jgheabul 20, aceasta va avea ochiuri mari, pentru a facilita circulația aerului la uscare.

Așa cum se poate vedea în fig. 1A, 1B, 2A și 2B, marginile laterale libere ale jgheabului 20 pot să fie prevăzute cu niște întărituri longitudinale 22, constituite din bare sau din tije ce leagă plăcile de capăt 21. în cazul formei de execuție din fig. 1C sau 2C, se pot prevedea una sau mai multe întărituri transversale 23. întăriturile 22 și 23 servesc, în principiu, la îmbunătățirea stabilității și rigidității coșului 2.

Pot fi prevăzute și alte dispozitive anexe pe fiecare coș 2, așa cum se poate vedea și în fig. 3A și 3B. De exemplu, marginile inferioare sau superioare, ale fiecărei plăci de capăt 21, pot să fie prevăzute cu niște mijloace de sprijin 24, cum se poate vedea pe fig. 3A, formate din cel puțin o plăcuță dispusă pe fiecare față a bordurii plăcilor de capăt 21. Aceste plăcuțe se prelungesc dincolo de respectiva bordură a plăcilor 21, astfel încât, între ele, să se poată insera bordura opusă a unui alt coș 2, fapt ce permite stivuirea acestora unele peste altele.

Coșurile 2 pot să fie prevăzute, de asemenea, cu niște mijloace de prindere, de exemplu, cu niște mânere de manevră 25, care permit manipularea lor manuală sau cu mijloace mecanice, de exemplu, cu un elevator cu furcă. Este, de asemenea posibil, așa cum se poate vedea pe fig. 3B, să se prevadă niște suporturi de așezare 26, care permit instalarea coșurilor 2 pe un rastel 27, constituit, de exemplu, din două laterale de forma unor scări verticale, menționatele suporturi 26 prinzându-se de niște distanțiere 28, astfel dispuse, încât să fie posibilă reglarea spațiului dintre două coșuri consecutive, pentru a optimiza atât condițiile de circulație a aerului între coșuri, cât și condițiile de expunere la soare a acestor coșuri.

Mijloacele de sprijin 24, sau mijloacele echivalente care permit stivuirea coșurilor 2 unele peste altele, vor fi, de preferință, utilizate atunci când coșurile 2 sunt folosite în plin câmp pentru recoltarea tutunului. Având ia dispoziție jgheaburi cu forme și/sau dimensiuni diferite, este posibilă efectuarea unei prime trieri a frunzelor, în funcție de grosimea și dimensiunea lor.

140

145

150

155

160

165

170

175

180

RO 116155 Bl

Aceleași mijloace de sprijin 24 pot fi utilizate și în timpul unei faze de uscare, în care este necesară limitarea circulației aerului, alăturând coșurile unele de altele.

Distanțierele 28, cu care este prevăzut rastelul 27, permit reglarea pozițiilor relative dintre coșurile 2, ele fiind utilizate, de preferință, în instalația pentru uscare, conform invenției, pe parcursul unei faze, atunci când este necesar ca o anumită cantitate de aer să circule printre coșuri.

Datorită rigidității coșurilor 2, este posibilă expunerea frunzelor la soare, nu numai orizontal, ca în cazul unui șir de frunze înșirat pe sfoară, dar și înclinat, în funcție de unghiul de expunere dorit.

Instalația conform invenției poate fi utilizată atât la recoltarea tutunului, cât și uscarea lui, ameliorând mijloacele de depozitare a tutunului.

Se reduce sensibil, în special, manipularea frunzelor și se creează posibilitatea accesului ușor la o anumită frunză aflată în interiorul coșului 2, pentru a o extrage sau ajusta, fără să fie ruptă. Este îngăduită o manipulare ușoară a coșurilor cu mijloace mecanice de manipulare. Invenția a fost descrisă cu aplicare la frunzele de tutun, dar poate fi la fel de bine utilizată și pentru alte produse vegetale.

Claims (7)

1. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, caracterizată prin aceea că este alcătuită din niște coșuri de depozitare (2] și cel puțin un rastel (27) prevăzut cu niște distanțiere (28) pentru așezarea coșurilor (2).

2. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, coșul de depozitare (2) este prevăzut cu un jgheab (20), de formă în general concavă, dotat la cele două extremități cu niște plăci de capăt (21), paralele între ele și perpendiculare pe axa lui longitudinală.

3. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, în pereții jgheabului (20) sunt prevăzute niște deschideri pentru a facilita circulația aerului.

4. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, coșul de depozitare (2) este prevăzut cu niște întărituri longitudinale (22) sau cu niște întărituri transversale (23).

5. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, coșul de depozitare (2) este prevăzut cu niște mânere de manevră (25) cu niște suporturi de așezare (26).

6. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 5, caracterizată prin aceea că menționatele suporturi (26) sunt adaptate pentru așezarea coșului de depozitare (2) pe rastel (27).

7. Instalație pentru uscarea frunzelor vegetale, în special, a frunzelor de tutun, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, coșul de depozitare (2) este prevăzut cu niște mijloace de sprijin (24) pentru stivuirea succesivă a mai multor asemenea coșuri (2).