RO112690B1

RO112690B1 - Joc de constructie

Info

Publication number: RO112690B1
Application number: RO9700447A
Authority: RO
Inventors: Radu Mircea Comsa
Original assignee: Radu Mircea Comsa
Priority date: 1997-03-11
Filing date: 1997-03-11
Publication date: 1997-12-30

Description

Invenția se referă la un joc de construcție modular, cu aplicații în industria jucăriilor sau la fabricarea materialelor didactice.

Se cunoaște un joc de construcție alcătuit din elemente modulare, constituite din fragmente liniare, fragmente triunghiulare și fragmente dreptunghiulare. Fragmentele liniare ce formează pereții sunt prevăzute la capete, cu niște decupări și cu niște umeri cu orificii, astfel încât umerii unei serii de fragmente liniare ce formează un perete intră în decupările alte serii de fragmente liniare ce formează peretele adiacent, iar prin orificiile umerilor, se introduce o tijă ce rigidizează ansamblul. Fragmentele triunghiulare și fragmentele dreptunghiulare formează porțiunea verticală respectiv porțiunea înclinată a acoperișului și sunt prevăzute cu orificii, prin care sunt străpunse de tije pentru fixare și rigidizare.

Jocul de construcție, conform invenției, asigură asamblarea modulelor componente pentru realizarea construcției jucărie, prin aceea că este alcătuit din niște elemente de tip latură și niște elemente de tip nod, ce ocupă diferite poziții în construcția jucăriei tridimensională, iar elementele de tip latură se pot subdivide, în elemente de tip latură grindă, în niște elemente de tip latură șarpantă și niște elemente de tip latură coamă acoperiș, în timp ce elementele de tip nod realizează prinderea dintre elementele de tip latură adiacente, astfel că un element de tip latură este constituit dintro carcasă cilindrică sau paralelipipedică, ce prezintă o fantă longitudinală, iar pe axa opusă fantei longitudinale, carcasa are fixate niște cârlige, iar în interiorul ei, este montat un ax longitudinal, sau două în cazul elementelor de tip latură coamă acoperiș, fixat la capete în niște lagăre ce permit rotația acestuia, iar de axul longitudinal, este lipit un segment de material textil, care are formă dreptunghiulară, pentru elementele de tip latură grindă sau triunghiulară, pentru elementele de tip latură șarpantă, și pe care se imprimă pe ambele fețe, o imagine reprezentând un detaliu de decor, cum ar fi un perete cu ușă și fereastră, cu acoperiș etc, iar în cazul segmentului de material textil dreptunghiular, pe latura opusă axului longitudinal, este lipită o tijă liberă, a cărei lungime depășește lungimea fantei longitudinale, și care este prevăzută cu o prelungire ce facilitează manevrarea segmentului de material textil, care atunci când are formă triunghiulară este prevăzut numai cu o prelungire, în ambele cazuri, segmentul de material textil are practicate niște orificii care prin prinderea segmentului de material textil, în cârligele ale unui element de tip latură adiacent, realizează blocarea segmentului de material textil, iar la capetele elementului de tip latură, sunt prevăzute niște capace ce închid la interior lagărul și un resort spiral ce realizează revenirea segmentului de material textil în poziția înfășurat, iar la exteriorul capacelor, sunt fixate elementele în relief. Elementele în relief fixate pe capătul elementului de tip latură sunt alcătuite din niște elemente exterioare în formă de segment de inel cilindric cu generatoarea interioară concavă, având aria bazei libere mai mare decât aria bazei fixe, iar elementele de prindere de pe fețele elementelor de tip nod au formă complementară, astfel că prin asamblare se realizează deplasarea capătului liber a elementelor exterioare spre exterior, având rezultat tensionarea acestora și rigidizarea asamblării.

Prin aplicarea invenției, se obțin următoarele avantaje:

- asemănare foarte mare cu obiectul real pe care construcția îl imită;

- realizarea unui număr foarte mare de variante de construcții cu un număr relativ mic de piese.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare, în legătură și cu fig. 1...14, care reprezintă:

-fig.1, reprezentare spațială a unor elemente de tip latură 1 și a unor elemente de tip nod 2 ce constituie jocul de construcție;

- fig.2, reprezentare spațială a unei construcții realizată din elemente ale jocului de construcție;

-fig.3, vedere laterală și secțiune printrun element de tip latură 1 din fig. 1;

-fig.4, vedere laterală și secțiune prin capătul elementului de tip latură 1 din fig.3;

- fig. 5, vedere laterală a unui element de tip latură 1 la care un segment din material textil 11 este de formă triunghiulară;

- fig.6, vedere laterală prin capătul elementului de tip latură 1 din fig.5;

- fig.7, vedere spațială a capătului elementului de tip latură 1 din fig.3;

-fig.8, vedere spațială a unui element de tip nod 2;

-fig.9, secțiune transversală pe direcția AA prin capătul elementului de tip latură 1 din fig. 7;

- fig. 10, secțiune transversală pe direcția DD prin elementul de tip nod 2 din fig.8;

RO 112690 Bl

- fig. 11, secțiune transversală pe direcția BB prin capătul elementului de tip latură din fig.7;

-fig. 12, secțiune pe direcția EE prin elementul de tip nod 2 din fig.8; 5

- fig. 13, secțiune transversală pe direcția CC prin capătul elementului de tip latură 1 din fig.7;

- fig. 14, secțiune transversală pe direcția FF prin elementul de tip nod 2 din 10 fig.8.

Jocul de construcție, conform invenției, este alcătuit dintr-o rețea tridimensională ce poate reprezenta o construcție, formată din niște elemente de tip latură 1 și din alte 15 elemente de tip nod 2.

Elementele de tip latură 1 ocupă Tn construcția jucăriei diferite poziții, pentru conturarea construcției, astfel că ele se pot subdiviza în elemente de tip latură grindă 3 20 elemente de tip latură șarpante 4 și elemente de tip latură coamă acoperiș 5.

Elementele de tip latură 1 sunt alcătuite dintr-o carcasă 6 realizată din diferite materiale, de exemplu din material plastic și 25 poate avea diferite forme, cum ar fi paralelipipedică sau cilindrică.

Carcasa 6 prezintă niște fante longitudinale 7, iar la capete, pe axa opusă fantei longitudinale 7 are fixate niște cârlige 30 8, care de-al lungul unei laturi a carcasei G, pot fi în număr de trei.

In interiorul carcasei G, este fixat un ax longitudinal 9 sau două în cazul elementelor de tip latură coamă acoperiș 5. Axul 35 longitudinal 9 este montat la capete în niște lagăre 10 ce permit rotația acestuia. De axul longitudinal 9 este lipit un segment de material textil 11, care poate avea diferite forme, cum ar fi dreptunghiulară pentru elementele de tip 4 0 latură grindă 3 și triunghiulară pentru elementele de tip latură șarpantă 4, și pe care se imprimă pe ambele fețe, o imagine reprezentând un detaliu de decor, cum ar fi un perete cu ușă și fereastră, un acoperiș, 45 un cort etc.

In cazul în care segmentul de material textil 11 are forma dreptunghiulară, latura opusă axului longitudinal 9 are lipită o tijă liberă 12 a cărei lungime depășește lungimea fantei 50 longitudinale 7. Tija liberă 12 este prevăzută cu o prelungire 13 care facilitează manevrarea segmentului de material textil 11.

In cazul în care segmentul de material textil 11 are formă triunghiulară, capătul 55 segmentului de material textil 11, opus axului longitudinal 9, este prevăzut cu o altă prelungire 14 având același rol de manevrare.

In ambele cazuri, segmentul de material textil 11 are practicate niște orificii 15 care prin prinderea segmentului de material textil 11 în cârligele 8 ale unui element de tip latură 1 adiacent realizează blocarea segmentului de material textil 11 în poziția desfășurat. Dimensiunile segmentului de material textil 11 sunt corelate cu dimensiunile exterioare ale elementelor de tip latură 1 și elementele de tip nod 2 corespunzătoare aceluiași ochi de rețea astfel încât prin desfășurarea segmentului de material textil 11 să se realizeze o acoperire optimă a suprafeței delimitate de ochiul rețelei.

La capetele fiecărei carcase G, sunt montate niște capace 1G ce închid la interior lagărul 10 și un resort spiral 17 ce realizează revenirea segmentului de material textil 11 în poziția înfășurat. La exteriorul capacelor 1G, sunt prevăzute niște elemente în relief 18 ce sunt astfel dimensionate pentru a intra etanș în niște elemente de prindere 19 ce sunt prevăzute pe elementele de tip nod 2 ale jocului.

Elementele în relief 18 de pe capătul elementelor de tip latură 1 sunt formate dintr-o prismă centrală a cu baza în formă de cruce și din patru elemente exterioare b, identice, dispuse simetric, având formă de segment de inel cilindric, cu generatoarea interioară concavă, aria bazei libere fiind mai mare decât aria bazei fixe așa cum sunt reprezentate în fig. 7.

Un element de tip nod 2 este format dintr-o piesă ce poate avea formă prismatică sau sferică, și care este prevăzut pe una sau mai multe laturi în cazul formei prismatice, cu un ansamblu de elemente de prindere 19.

Astfel elementele de prindere 19 de pe fețele elementelor de tip nod 2 sunt ca formă, complementară, elementelor în relief 18 de pe capătul elementelor de tip latură 1, în fapt ele sunt niște goluri. Pentru asamblare, se introduc elementele în relief 18 în elementele de prindere 19 și se realizează deplasarea bazei libere a elementelor exterioare b, spre exterior având rezultat tensionarea acestora și rigidizarea asamblării.

Mai multe elemente de tip latură 1 și elementele de tip nod 2 pot fi combinate într-o structură fixă. In fig.2, se poate vedea o casă jucărie construită cu elemente conform inven

RO 112690 Bl ției ce utilizează 12 elemente de tip latură grindă 3, 4 elemente de tip latură șarpantă 4, un element de tip coamă acoperiș 5 și 10 elemente de tip nod 2, deci în total 27 de piese.

Claims

Revendicări

1. Joc de construcție, alcătuit din unități de construcție modulare, ce se asamblează prin elemente în relief, ce sunt dimensionate astfel, pentru a intra etanș în elementele de prindere, reprezentate prin goluri, ale unității de construcție adiacente, caracterizat prin aceea că este alcătuit din niște elemente de tip latură (1) și niște elemente de tip nod (2) ce ocupă diferite poziții în construcția jucărie tridimensională, iar elementele de tip latură [1] se pot subdivide, în elemente de tip latură grindă [3], în niște elemente de tip latură șarpantă (4) și niște elemente de tip latură coamă acoperiș [5] în timp ce elementele de tip nod (2) realizează prinderea dintre elementele de tip latură [1] adiacente, astfel că un element de tip latură (1) este constituit dintr-o carcasă [6] cilindrică sau paralelipipedică, ce prezintă o fantă longitudinală (7), iar pe axa opusă fantei longitudinale (7) carcasa [6] are fixate niște cârlige (8), iar în interiorul ei, este montat un ax longitudinal [9], sau două în cazul elementelor de tip latură coamă acoperiș [5], fixat la capete în niște lagăre [10] ce permit rotația acestuia, iar de axul longitudinal [9] este lipit un segment de material textil [11] care are formă dreptunghiulară pentru elementele de tip latură grindă [3] sau triunghiulară pentru elementele de tip latură șarpantă [4], și pe care se imprimă pe ambele fețe, o imagine reprezentând un detaliu de decor, cum ar fi un perete cu ușă și fereastră, cu acoperiș etc, iar în cazul segmentului de material textil [11] dreptunghiular, pe latura opusă axului longitudinal [9], este lipită o tijă liberă [12] a cărei lungime depășește lungimea fantei longitudinale [7], și care este prevăzută cu o prelungire [13] ce facilitează manevrarea segmentului de material textil [11], care atunci când are formă triunghiulară este prevăzut numai cu o prelungire [14], în ambele cazuri, segmentul de material textil [11] are practicate niște orificii [15] care prin prinderea segmentului de material textil [11], în cârligele [8] ale unui element de tip latură [1] adiacent, realizează blocarea segmentului de material textil [11]. iar la capetele elementului de tip latură [1], sunt prevăzute niște capace [16] ce închid la interior lagărul [10] și un resort spiral [17] ce realizează revenirea segmentului de material textil [11] în poziția înfășurat, iar la exteriorul capacelor [18] sunt fixate elementele în relief [18],
2. Joc de construcție, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, elementele în relief [18] fixate pe capătul elementului de tip latură [1] sunt alcătuite din niște elemente exterioare [b] în formă de segment de inel cilindric cu generatoarea interioară concavă, având aria bazei libere mai mare decât aria bazei fixe, iar elementele de prindere [19] de pe fețele elementelor de tip nod [2] au formă complementară, astfel că prin asamblare se realizează deplasarea capătului liber a elementelor exterioare [b] spre exterior având rezultat tensionarea acestora și rigidizarea asamblării.