RO110603B - Sită pentru cernerea făinei de grâu - Google Patents

Abstract

Invenția se referă la o sită pentru cernerea fainei de grâu, rezultată în urma operațiilor de șrotuire și măcinare a grâului sau a fainii rezultate din măcinarea altor cereale, utilizată, în special, la mori de capacitate foarte mică, adecvate gospodăriilor individuale. Sita pentru cernerea făinei de grâu, conform invenției, este constituită dintr-o manta (A) fixată de un cadru de susținere (B) a unui valț cu tăvălugi (C), în care sunt montate un ansamblu de antrenare-periere (E) și o sită circulară multiplă (D), detașabilă, formată din trei tronsoane (F, G și H) cuplate între ele, coaxial, fiecare tronson fiind alcătuit din câte două inele confecționate din comier, orientate spate în spate și fixate cu niște tije, capetele țesăturii de sită circulară fiind prinse cu niște coliere (22 și 23), iar etanșarea între tronsoane făcându-se cu niște garnituri de doc, fixate cu câte un colier (30) cu lățime dublă.

Description

Invenția se referă la o sită pentru cernerea făinii de grâu, rezultată în urma operațiilor de șrotuire și măcinare a grâului, sau a fainii rezultată din măcinare a altor cereale, utilizată, în special, la mori de capacitate foarte mică, adecvate gospodăriilor individuale.

Sunt cunoscute, în procesul de cernere a fainii, site plane orizontale, întinse pe niște rame de lemn, dispuse unele peste altele și formând niște blocuri de site multietajate, fluxul de produs măcinat fiind, de regulă, divizat și repartizat simultan, pe mai multe site, pentru utilizarea unei suprefețe de cernere, cât mai mare, blocurile de site fiind cuplate câte două, și antrenate într-o mișcare circulară, în plan orizontal, de un excentric aflat pe un ax vertical, acționat cu o transmisie, la partea superioară. Blocurile de site sunt suspendate cu· niște vergele de lemn. Curgerea produsului măcinat prin site se face datorită mișcării circulare orizontale, imprimată de excentric și prin cădere liberă până la nivelul următorului valț, după care, produsul măcinat este preluat de la un nivel și mai de jos, al clădirii morii și urcat cu un elevator până deasupra sitelor, (ing.Ionel Costin, Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului, Ed. Tehnică, București, 1983).

Sitele plane au dezavantaje, pentru că necesită o suprafață mare de cernere, și cu toate că sunt aranjate, au un gabarit mare, iar datorită utilizării căderii libere, necesită amplasarea lor la un nivel superior valțurilor și transportul produsului măcinat cu elevatorul într-un spațiu de care nu dispune o gospodărie individuală.

Mai este cunoscută pneumosita, alcătuită dintr-o incintă paralelipipedică, în care este situată o sită plană, înclinată la 45° față de direcția orizontală a tubulaturilor de intrare a produsului măcinat și de ieșire a fainei cernute, refuzul pe sită căzând într-un buncăr inferior, iar faina în suspensie fiind introdusă într-un ciclonet și evacuată printr-o ecluză. (Ing.Ionel Costin, Dr. ing.Traian Zaharia, Mori de capacitate mică, Ed.Tehnică, București, 1974).

Aceasta are dezavantajul că necesită o instalație pneumatică, specială, pentru transportul pneumatic al produsului, ciclonet pentru separarea făinii de aerul care transportă și tubulaturi a căror costuri ridicate și gabarite mari face soluția inadaptabilă pentru mori de foarte mică capacitate, utilizate în gospodăriile individuale.

Mai este cunoscută o sită constituită dintr-o țesătură de sită metalică, dispusă pe un sector de până la 180° a părții inferioare a unui cilindru, circumeferința fiind închisă cu o carcasă semi-circulară, cu capace de vizionare, intrarea produsului măcinat facându-se printrun capăt al sitei, de unde este preluat și purtat circular, cu niște palete și perii, făina trecând prin țesătura sitei metalice, iar refuzul fiind împins spre celălalt capăt al sitei, ambele fiind colectate în câte o cuvă, prin cădere liberă.

Aceasta are însă dezavantajul că necesită o construcție foarte precisă, cu dispunerea riguroasă a țesăturii de sită metalică, după o suprafață cilindrică, necesitând și o rigiditate mare pentru a nu fi deformată necontrolat de perii de presiunea produsului măcinat antrenat de palete, prezentând totodată și riscul înfundării sitei prin depuneri de făină pe partea cilindrică exterioară a țesăturii metalice.

Problema pe care o rezolvă invenția constă în realizarea unei site pentru cernerea fainii de grâu, într-o construcție simplă, cu gabarit redus, capacitate sporită de cernere și posibilitate de autocurățare.

Sita pentru cernerea făinii de grâu, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea că este alcătuită dintr-o manta în interiorul căreia se rotește un ansamblu cu palete de antrenare a produsului măcinat și perii de curățire a sitei, are o sită circulară multiplă, constituită din trei tronsoane cuplate între ele coaxial, fiecare tronson fiind compus din câte două inele confecționate din comier de oțel, orientate spate în spate unul față de celălalt, și fixate între ele, cu câte trei tije din țeavă cu lungimi determinate pentru fiecare tronson și niște știfturi filetate, care distanțează inelele unul față de celălalt, întinzând axial câte o țesătură din sita de mătase naturală, sub forma unui cilindru complet, a căror margini sunt dublate de câte o întăritură de doc și fixate pe aripile circulare ale inelelor cu niște coliere, astfel încât sub acțiunea celor trei perii, țesătura de sită capătă o formă ușor poligonală ce se propagă circular și scutură sita în mod continuu.

Sita pentru cernerea făinii de grâu, conform invenției, are următoarele avantaje:

- are un gabarit redus și capacitate specifică de cernere mare;

- este adaptabilă la condițiile de spațiu redus al gospodăriilor individuale;

- este ușor de exploatat și întreținut.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1.. .9 care reprezintă:

- fig.l, secțiune axială, verticală, prin ansamblul general al sitei;

- fig.2, secțiune transversală, prin ansamblul general al sitei;

- fig.3, secțiune axială prin sita multiplă, detașabilă;

- fig.4, vedere axială, a țesăturii de sită în stare întinsă;

- fig.5, vedere laterală, a țesăturii de sită în stare întinsă;

- fig.6, detaliu al sistemului de întindere a țesăturii de sită;

- fig.7, vedere a țesăturii de sită, în stare desfășurată;

- fig.8, reprezentarea înclinării axiale a paletelor;

- fig.9, vedere a țesăturii de sită deformată poligonal, sub acțiunea periilor.

Sita pentru cernerea făinii de grâu, conform invenției, este alcătuită dintr-o manta A fixată, prin intermediul unui perete de capăt 1, de un cadru de susținere B, al unui valț cu tăvălugi C pentru măcinarea cerealelor, și o sită circulară multiplă D, detașabilă, cu poziție fixă și centrală față de partea cilindrică a a mantalei A. în interiorul sitei circulare D, este montat un ansamblu de antrenare-periere E pe un ax central 2, susținut de două lagăre cu rostogolire 3 și antrenat în mișcare de rotație, printr-o roată de curea 4 și o transmisie cu curea 5 direct de la un arbore al valțului cu tăvălugi C. Produsul măcinat curge din valțul cu tăvălugi C, printr-un tobogan 6, cuplat la o fereastră b, practicată în peretele de capăt direct în interiorul sitei circulare multiple D, efectuând o mișcare circulară sub acțiunea ansamblului de antrenare-periere E și o mișcare axială lentă spre capătul opus, închis cu un capac 7 prevăzut cu un jgheab c pentru curgerea tărâței.

Sita circulară multiplă D este alcătuită din două până la patru tronsoane, în exemplul de realizare a invenției, fiind utilizate trei tronsoane F, G și H, fiecare din tronsoane având câte o țesătură de sită 8,9 respectiv 10, cu ochiuri de mărime diferită d, e, f, prestabilite, mergând în creștere față de înaintarea produsului măcinat, astfel încât d<e<f.

Fiecare tronson F, G sau H este alcătuit din câte două inele 11 și 12, 13 și 14, respectiv 15 și 16, confecționate din cornier de oțel, orientate spate în spate unul față de perechea sa și fixate între ele cu niște tije 17, 18 sau 19, din țeavă de diferite lungimi g, h, i astfel încât g>h>i. La tronsonul F, de exemplu, tijele 17 în număr de trei sau patru, sunt dispuse echidistant pe circumferința inelelor 11 și 12, și fixate cu niște știfturi cilindrice 20, sudate de inelul 11 și cu niște știfturi filetate 21 care au o parte cilindrică j ce se rotește liber în capătul k al tijei 17, o parte filetată și cu locaș hexagonal 1 înfiletată în inelul 12, și un guler m care se sprijină pe capătul k, astfel încât prin acționarea știftului filetat 21, inelul 12 se distanțează față de inelul 11.

Țesătura de sită 8 are o formă de cilindru, rezultat prin coaserea capetelor n și o pe o direcție p corespunzătoare generatoarei cilindrului, a unui panou dreptunghiular q din țesătură de mătase naturală, cu lungimea desfășurată r egală cu circumferința interioară s a inelelor 11 și 12, marginile t și u fiind răstfrânte peste aripile circulare v și w ale inelelor 11 și 12, și fixate pe acestea cu niște coliere 22 și 23 strânse cu câte un șurub 24 și piuliță 25. Marginile t și u ale țesăturii de sită 8 sunt dublate de câte o întăritură 25 și 26 din pânză de doc, cusută în stare desfășurată, după niște direcții x paralele cu circumferința, din 10 în 10 mm, pe toată lățimea y a marginilor t și u care trebuie inițial să satisfacă relația y > 2z, z fiind latura comierului din care sunt confecționate inelele 11 și 12. Marginile t și u, răsfrânte și fixate, cu culierele 22 și 23, preîntind pe direcția generatoarei p țesătura de sită 8, întinderea finală facându-se prin acționarea știfturilor filetate 21. Tronsoanele G și H au același sistem de dispunere și de întindere a țesăturilor de sită 9 și 10 ca și în cazul tronsonului F.

Tronsoanele F cu G și G cu H sunt prinse coaxial, cu niște șuruburi 27 și niște piulițe 28, în număr de trei sau patru dispuse echidistant pe circumferința inelelor de comier, și etanșate cu câte o garnitură 29, din pânză de doc, fixată cu un colier 30 cu o lățime dublă față de colierele 22, 23 strâns cu un șurub lung 31, astfel încât capetele a’ și b’ să se situeze la o distanță mai mare cu 1...2 mm, decât lățimea celei mai de sus, din cele trei platbande interioare 32, sudate longitudinal, în interiorul mantalei A și echidistant pe circumferința secțiunii mantalei A, poziționând astfel sita circulară multiplă D cu toate cusăturile p la partea superioară, unde cernerea este mai puțin intensă datorită gravitației.

Mantaua A este constituită dintr-un perete de tablă 33 sudat la capete cu două inele 34 și 35, confecționate din cornier de oțel, și câte un inel lat 36, din platbandă amplasat la locul joncțiunii dintre tronsoanele F și G, sau G și H, și platbandele longitudinale interioare 32 care au rol de centrare și sprijinire a sitei circulare multiple D. Peretele de tablă 33 are la partea inferioară trei jgheaburi c’, d’ și e’ pentru evacuarea a două sorturi de făină și a unui sort de griș, sub inelele 34, 35 și inelele late 36 fiind amplasați niște pereți drepți, din lemn, care compartimentează zonele de cernere și evacuare a tronsoanelor F, G, H și niște pereți înclinați, din lemn, pentru dirijarea făinii și grișului spre jgheaburile c’, d’, e’.

Ansamblul de antrenare-periere E are o portpaletă 39 fixată cu o pană paralelă 40 pe axul 2, și o portpaletă 41 poziționată prin intermediul unui manșon 42 fixat cu o pană paralelă 43 pe axul central 2, dar care are două urechi P și g’ în care două șuruburi de reglare 44 și 45 fixează, într-o poziție determinată, unul din brațele h’ al portpaletei 41, decalat unghiular față de brațele i’ ale portpaletei 39, înclinând axial cu un unghi a cuprins între 2-8° niște paletei 46 și niște perii 47 montate pe portpaletele 39 și 41 cu niște șuruburi 48 prin găurile alungite j’ ale brațelor h’ și i’, care sunt în număr de șase, fiecare, fiind dispuse echidistant la 60° unul față de altul, poziționând cele trei palete 46 și cele trei perii 47 echidistante la 120°. Cele trei perii 47 presează ușor țesăturile de sită 8, 9, 10 după trei linii de contact k’, 1’, m’ și le deformează poligonal față de circumferința cilindrului geometric perfect, deformația n’ evoluând circular odată cu rotirea periilor. Această unduire a țesăturilor de sită 8, 9,10 realizează în timpul cernerii și o scuturare continuă a acestora, evitând înfundarea cu făină pe partea exterioră a circumferinței sitei multiple D. Ușoarele abateri ale întinderii țesăturilor de sită 8, 9, 10, numai pe linia circumferinței, ajută scuturarea țesăturilor de sită sub acțiunea periilor 47 și autocurățirea ei.

Claims (5)

1. Revendicări

   1. Sită pentru cernerea fainii de de grâu, de tip circular, cu palete și perii rotitoare, dispuse în interiorul unei mantale, având alimentarea axială a produsului măcinat, printr-un capăt, livrarea periferică a cernutului și axială prin celălalt capăt a refuzului pe sită, caracterizată prin aceea că, pentru mărirea capacității de cernere într-un gabarit minim și înlocuirea rapidă a țesăturilor de sită, are în interiorul mantalei (A) o sită circulară multiplă (D), detașabilă, formată din trei tronsoane (F, G și H), cuplate între ele coaxial cu niște șuruburi (27) și niște piulițe (28), fiecare tronson fiind alcătuit din câte două inele (11 și 12;, 13 și 14;, 15 și 16) confecționate din comier, orientate spate în spate unul față de altul și fixate între ele cu niște tije (17, 18) respectiv (19), din țeavă cu lungimi diferite (g, h, i) determinate astfel încât g > h > i, fixate cu niște știfturi cilindrice (20) de un inel, iar de inelul opus cu niște știfturi filetate (21) care prin înfiletare distanțează un inel față de celălalt și întinde axial câte o țesătură din sită (8, 9, 10) de mătase naturală sub formă de cilindru complet, a căror margini (t și u) sunt dublate de câte o întăritură (25 și 26) din pânză de doc și fixate pe aripile circulare (v și w) ale inelelor (11, 12 sau 13, 14) respectiv (15, 16), cu niște coliere (22 și 23) strânse cu câte câte un șurub (24) și o piuliță (25), țesăturile de sită (8, 9 și 10) căpătând o deformație (n’) de formă poligonală față de forma cilindrică geometrică, și fiind scuturate, totodată, sub acțiunea unui ansamblu de antrenare-periere (E) cu trei perii (47) dispuse echidistant pe circumferință.

   Ί
2. 2. Sită pentru cernerea făinii de grâu, confonn revendicării 1, caracterizată prin aceea că, pentru prinderea fermă și păstrarea întinderii ințiale, țesăturile de sită (8, 9 și 10) au întăriturile (25 și 26) cusute în stare desfășurată, în mai multe rânduri după niște direcții (x) paralele cu circumferința și pe toată lățimea (y) a marginilor (t și u) care trebuie să fie într-o relație cu latura comierului (z) astfel încât y >2z.
3. 3.Sită pentru cernerea făinii de grâu , confonn revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că, pentru etanșarea îmbinării dintre tronsoanele (F, G și H) sunt prevăzute niște garnituri (29), din pânză de doc, fixate cu câte un colier (30) cu lățimea dublă față de colierele (22 și 23) având capetele (a’ și b’) la o distanță mai mare cu 1...2 mm decât lățimea celei mai de sus plat-bande longitudinale interioare (32) cu amplasarea tuturor cusăturilor (p) la partea superioară.
4. 4. Sită pentru cernerea făinii de grâu, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, în interiorul mantalei (A), constituită dintr-un perete de tablă (33), cu întărituri din inelele (34 și 35), confecționate din comier de oțel, are și niște inele late (36), din platbandă, amplasate la locul joncțiunilor dintre tronsoanele (F, G și G, H) de care sunt sudate trei platbande longitudinale interioare (32) cu rol de centrare și sprijinire a sitei circulare multiple (D).
5. 5. Sită pentru cernerea fainii de grâu, confonn revendicării 1, caracterizată prin aceea că, pentru reglarea mărimii avansului axial al produsului măcinat în timpul cernerii, ansamblul de antrenare-periere (E) are o portpaletă (39) fixată cu o pană paralelă (40) pe axul central (2) și o portpaletă (41) poziționată prin intermediul unui manșon (42) fixat cu o pană paralelă (43) și care are două urechi (F și g’) cu două șuruburi de reglare (44 și 45) ce fixează în poziția reglată unul din brațele (h’) a portpaletei (41) încât paletele (46) și periile (47) să capete o înclinație axială (a) cuprinsă între 2 și 8°.