MD885Z - Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului - Google Patents
Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului Download PDFInfo
- Publication number
- MD885Z MD885Z MDS20140107A MDS20140107A MD885Z MD 885 Z MD885 Z MD 885Z MD S20140107 A MDS20140107 A MD S20140107A MD S20140107 A MDS20140107 A MD S20140107A MD 885 Z MD885 Z MD 885Z
- Authority
- MD
- Moldova
- Prior art keywords
- hydrogen
- reactor
- nozzle
- electrodes
- particles
- Prior art date
Links
- 229910052739 hydrogen Inorganic materials 0.000 title claims abstract description 44
- 239000001257 hydrogen Substances 0.000 title claims abstract description 44
- UFHFLCQGNIYNRP-UHFFFAOYSA-N Hydrogen Chemical compound [H][H] UFHFLCQGNIYNRP-UHFFFAOYSA-N 0.000 title claims abstract description 42
- 238000000034 method Methods 0.000 title claims abstract description 22
- 230000008569 process Effects 0.000 title claims abstract description 21
- 239000002245 particle Substances 0.000 claims abstract description 42
- XAGFODPZIPBFFR-UHFFFAOYSA-N aluminium Chemical compound [Al] XAGFODPZIPBFFR-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims abstract description 30
- 229910052782 aluminium Inorganic materials 0.000 claims abstract description 26
- XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N water Chemical compound O XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims abstract description 22
- 239000000696 magnetic material Substances 0.000 claims abstract description 13
- 238000001816 cooling Methods 0.000 claims abstract description 11
- 239000007795 chemical reaction product Substances 0.000 claims abstract description 6
- 229910001220 stainless steel Inorganic materials 0.000 claims abstract description 5
- 239000010935 stainless steel Substances 0.000 claims abstract description 5
- RYGMFSIKBFXOCR-UHFFFAOYSA-N Copper Chemical compound [Cu] RYGMFSIKBFXOCR-UHFFFAOYSA-N 0.000 claims abstract description 3
- 229910052802 copper Inorganic materials 0.000 claims abstract description 3
- 239000010949 copper Substances 0.000 claims abstract description 3
- 238000007599 discharging Methods 0.000 claims description 6
- 150000002431 hydrogen Chemical class 0.000 claims description 4
- -1 for example Substances 0.000 claims description 3
- 238000004519 manufacturing process Methods 0.000 abstract description 11
- 239000000126 substance Substances 0.000 abstract description 2
- 239000000463 material Substances 0.000 abstract 1
- XEEYBQQBJWHFJM-UHFFFAOYSA-N Iron Chemical compound [Fe] XEEYBQQBJWHFJM-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 11
- 229910052742 iron Inorganic materials 0.000 description 5
- UQSXHKLRYXJYBZ-UHFFFAOYSA-N iron oxide Inorganic materials [Fe]=O UQSXHKLRYXJYBZ-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 5
- 235000013980 iron oxide Nutrition 0.000 description 5
- 230000015572 biosynthetic process Effects 0.000 description 4
- 238000004880 explosion Methods 0.000 description 4
- 238000005755 formation reaction Methods 0.000 description 4
- VBMVTYDPPZVILR-UHFFFAOYSA-N iron(2+);oxygen(2-) Chemical class [O-2].[Fe+2] VBMVTYDPPZVILR-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 4
- 239000002105 nanoparticle Substances 0.000 description 4
- 230000008929 regeneration Effects 0.000 description 4
- 238000011069 regeneration method Methods 0.000 description 4
- 238000004804 winding Methods 0.000 description 4
- PNEYBMLMFCGWSK-UHFFFAOYSA-N Alumina Chemical class [O-2].[O-2].[O-2].[Al+3].[Al+3] PNEYBMLMFCGWSK-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 3
- 230000003993 interaction Effects 0.000 description 3
- VYPSYNLAJGMNEJ-UHFFFAOYSA-N Silicium dioxide Chemical compound O=[Si]=O VYPSYNLAJGMNEJ-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 2
- 229910052593 corundum Inorganic materials 0.000 description 2
- 238000001035 drying Methods 0.000 description 2
- 239000007789 gas Substances 0.000 description 2
- 239000000203 mixture Substances 0.000 description 2
- 239000002994 raw material Substances 0.000 description 2
- 239000000741 silica gel Substances 0.000 description 2
- 229910002027 silica gel Inorganic materials 0.000 description 2
- 229910001845 yogo sapphire Inorganic materials 0.000 description 2
- OKTJSMMVPCPJKN-UHFFFAOYSA-N Carbon Chemical compound [C] OKTJSMMVPCPJKN-UHFFFAOYSA-N 0.000 description 1
- 230000009471 action Effects 0.000 description 1
- 238000009835 boiling Methods 0.000 description 1
- 239000003990 capacitor Substances 0.000 description 1
- 229910052799 carbon Inorganic materials 0.000 description 1
- 238000004140 cleaning Methods 0.000 description 1
- 238000003795 desorption Methods 0.000 description 1
- 238000006073 displacement reaction Methods 0.000 description 1
- 239000012153 distilled water Substances 0.000 description 1
- 239000000428 dust Substances 0.000 description 1
- 238000005265 energy consumption Methods 0.000 description 1
- 238000005516 engineering process Methods 0.000 description 1
- 238000001704 evaporation Methods 0.000 description 1
- 230000008020 evaporation Effects 0.000 description 1
- 239000002360 explosive Substances 0.000 description 1
- 239000006249 magnetic particle Substances 0.000 description 1
- 230000000737 periodic effect Effects 0.000 description 1
- 239000000047 product Substances 0.000 description 1
- 230000009467 reduction Effects 0.000 description 1
- 229920006395 saturated elastomer Polymers 0.000 description 1
- 239000011343 solid material Substances 0.000 description 1
- 238000003860 storage Methods 0.000 description 1
- 230000009466 transformation Effects 0.000 description 1
- 239000002699 waste material Substances 0.000 description 1
Classifications
-
- Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
- Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
- Y02E—REDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
- Y02E60/00—Enabling technologies; Technologies with a potential or indirect contribution to GHG emissions mitigation
- Y02E60/30—Hydrogen technology
- Y02E60/36—Hydrogen production from non-carbon containing sources, e.g. by water electrolysis
Landscapes
- Manufacture Of Metal Powder And Suspensions Thereof (AREA)
Abstract
Invenţia se referă la domeniul industriei chimice, şi anume la obţinerea hidrogenului, şi poate fi utilizată în energetica hidrogenului.Reactorul pentru obţinerea hidrogenului conţine un corp (1) din material nemagnetic, de exemplu, inox sau cupru, cu o cămaşă de răcire (2), care este amplasat în alezajul unui stator (10) al unui motor electric. Corpul (1) este dotat din partea inferioară cu un ştuţ (6) de admisie a vaporilor de apă de la un încălzitor de apă (5) şi un ştuţ (16) pentru evacuarea produselor de reacţie şi a condensatului, şi din partea superioară cu un ştuţ (17) de debitare a particulelor (9) de aluminiu şi un ştuţ (7) de evacuare a hidrogenului. În interiorul corpului sunt fixaţi electrozi imobili (3), conectaţi la o sursă de alimentare (4) de curent continuu, şi sunt amplasate particule mobile (8) din material magnetic moale, executate în formă de fir cu lungimea de 1,5…3 ori mai mică decât distanţa dintre electrozii imobili (3) şi cu raportul dintre lungime şi diametru egal cu 12…14, iar volumul particulelor mobile (8) constituie 1…3% din volumul corpului (1) reactorului.Procedeul de obţinere a hidrogenului constă în aceea că se formează un câmp magnetic rotativ de 25…32 mT în corpul (1) reactorului cu răcirea lui, se debitează continuu în spaţiul dintre electrozii imobili (3), conectaţi la sursa de alimentare (4) cu tensiunea de 40…90 V, particulele (9) de aluminiu cu dimensiuni de 102…106 nm şi vapori de apă, se produc descărcările electrice între particulele mobile (8) şi electrozi (3), şi se evacuează hidrogenul din corpul (1) reactorului.
Description
Invenţia se referă la domeniul industriei chimice, şi anume la obţinerea hidrogenului, şi poate fi utilizată în energetica hidrogenului.
Este cunoscut procedeul de obţinere a hidrogenului prin conversiunea vaporilor de apă în mediul fierului încălzit până la oxizii de fier şi hidrogenul gazos, în care se utilizează un reactor, care constă dintr-o cămaşă de răcire şi un descărcător de tensiune înaltă cu doi electrozi, unul dintre ei fiind confecţionat din fier tehnic. În rezervor se fierbe apă distilată, formând vapori saturaţi, care fiind admişi în cămaşa de răcire a reactorului formează vapori supraîncălziţi. La descărcătorul de tensiune înaltă se aplică curent electric cu tensiunea de 3,6 kV. Concomitent printr-o duză în interstiţiul de descărcare se direcţionează vapori supraîncălziţi. Oxizii de fier formaţi cu ajutorul vibraţiei sunt îndepărtaţi într-un colector. Hidrogenul umed este evacuat din reactor în condensator, răcit cu apă din sistemul de alimentare cu apă, iar condensatul este îndepărtat printr-o supapă. Hidrogenul preventiv uscat este supus uscării definitive în cartuşe regenerabile cu silicagel, după care hidrogenul uscat printr-un filtru microporos este distribuit consumatorilor în comprimatoare intermetalice, care la desorbţia hidrogenului asigură puritatea lui înaltă [1].
Dezavantajul reactorului constă în dimensiunea limitată a unei părţi componente, constituite din electrodul de fier. Însăşi metoda în esenţă este discretă, fapt ce necesită stoparea procesului şi schimbarea unuia dintre electrozi. Nu este optimală nici selectarea fierului în calitate de materie primă.
Mai este cunoscut procedeul de obţinere a hidrogenului, care include interacţiunea vaporilor de apă cu fierul elementar în strat de fierbere la temperatura de 500…650°C şi presiunea de 0,1…0,4 MPa, regenerarea oxizilor de fier prin contactarea lor cu un material solid cu conţinut de carbon la temperatura de 800…1100°C cu obţinerea gazelor de regenerare şi a oxizilor de fier reduşi şi întoarcerea lor la faza interacţiunii. Gazele de regenerare sunt întoarse la faza regenerării, şi sunt utilizaţi oxizii de fier cu dimensiunea particulelor de 50·10-6 …140·10-6 m [2].
Dezavantajele acestui procedeu constau în renunţarea la tehnologia de descărcări şi utilizarea proceselor lente, care fac procesul obţinerii hidrogenului neeficient, consumul mare de energie şi necesitatea menţinerii temperaturilor înalte în tot volumul.
De asemenea se cunoaşte procedeul de obţinere a hidrogenului în reactorul cu electrozi, între care se trece o sârmă de aluminiu, la electrozi se aplică impulsuri electrice cu energia de 10…20 J/g şi se produce explozia iniţială a sârmei de aluminiu cu obţinerea unui amestec de nanoparticule de aluminiu şi apă şi formarea oxizilor de aluminiu şi a hidrogenului. Ulterior explozia sârmei de aluminiu se produce în mediu de hidrogen. Reactorul conţine un corp cu cămaşă de răcire, electrozii imobili, conectaţi la sursa de curent, un ştuţ de admisie a vaporilor de apă în interiorul corpului, un ştuţ pentru evacuarea hidrogenului şi un ştuţ pentru evacuarea produselor de reacţie [3].
Dezavantajele acestui reactor şi procedeu constau în caracterul intermitent al procesului, o cantitate mică de materie primă, utilizată în formă de sârmă, necesitatea utilizării unei surse de curent cu impulsuri. Procedeul se realizează cu întrerupere pentru înlocuirea sârmei de aluminiu. Intermitenţa procesului de obţinere a hidrogenului este cauzată de necesitatea instalării electrodului din sârmă subţire. Un diametru minim al electrodului este necesar pentru realizarea procesului exploziv al evaporării lui cu obţinerea nanoparticulelor, deci la fiecare reîncărcare a sârmei în reactor se stabileşte o cantitate minimă de aluminiu. Pentru funcţionarea unui astfel de reactor este necesară o sursă de curent în impulsuri şi un condensator de tensiune înaltă de descărcări, ce prezintă pericol pentru personalul de deservire. Acest procedeu nu poate fi aplicat cu o sursă de curent continuu. Chiar obţinând nanoparticule, nu poate fi garantată lipsa peliculei de oxid pe ele, care duce la întreruperea procesului de obţinere a hidrogenului, ceea ce cauzează transformarea parţială a particulelor de aluminiu. După realizarea exploziei sârmei lipseşte procesul de îndepărtare permanentă a peliculei de oxid, exploziile în mediul hidrogenului nu sunt efective pentru îndepărtarea peliculei de oxid de pe nanoparticule.
Problema pe care o rezolvă invenţia constă în realizarea procesului continuu de degajare a hidrogenului.
Reactorul, conform invenţiei, înlătură dezavantajele menţionate mai sus prin aceea că conţine un corp din material nemagnetic, de exemplu, inox sau cupru, cu o cămaşă de răcire, care este amplasat în alezajul unui stator al unui motor electric. Corpul este dotat din partea inferioară cu un ştuţ de admisie a vaporilor de apă de la un încălzitor de apă şi un ştuţ pentru evacuarea produselor de reacţie şi a condensatului, şi din partea superioară cu un ştuţ de debitare a particulelor de aluminiu şi un ştuţ de evacuare a hidrogenului. În interiorul corpului sunt fixaţi electrozi imobili, conectaţi la o sursă de alimentare de curent continuu, şi sunt amplasate particule mobile din material magnetic moale, executate în formă de fir cu lungimea de 1,5…3 ori mai mică decât distanţa dintre electrozii imobili şi cu raportul dintre lungime şi diametru egal cu 12…14, iar volumul particulelor mobile constituie 1…3% din volumul corpului reactorului.
Procedeul, conform invenţiei, înlătură dezavantajele menţionate mai sus prin aceea că se formează un câmp magnetic rotativ de 25…32 mT în corpul reactorului cu răcirea lui, se debitează continuu în spaţiul dintre electrozii imobili, conectaţi la sursa de alimentare cu tensiunea de 40…90 V, particulele de aluminiu cu dimensiuni de 102…106 nm şi vapori de apă, se produc descărcările electrice între particulele mobile şi electrozi, şi se evacuează hidrogenul din corpul reactorului.
Rezultatul tehnic al invenţiei constă în realizarea procedeului de obţinere a hidrogenului continuu şi eficient.
Invenţia se explică prin desenele din fig. 1 şi 2, care reprezintă:
- fig. 1, vederea de ansamblu a reactorului;
- fig. 2, secţiunea transversală a reactorului.
Reactorul conţine corpul 1 din material nemagnetic, de exemplu, din inox, cu cămaşa de răcire 2, electrozii imobili 3, conectaţi la sursa de alimentare 4 de curent continuu, încălzitorul de apă 5 unit cu ştuţul 6 de admisie a vaporilor de apă în interiorul corpului 1 şi ştuţul 7 de evacuare a hidrogenului.
Particularitatea reactorului constă în faptul că în corpul 1 reactorului suplimentar sunt amplasate particule mobile 8 din material magnetic moale şi particule 9 de aluminiu, iar însuşi corpul 1 reactorului este amplasat în alezajul statorului 10 motorului electric, care creează un câmp magnetic rotativ. La ştuţul 7 este unit un sistem de uscare şi curăţare a hidrogenului în două etape. La prima etapă hidrogenul se încălzeşte într-un uscător 11, iar la etapa a doua se curăţă într-un corp 12, care conţine cartuşe cu silicagel. Hidrogenul curăţat nimereşte într-un container 13 cu intermetalide, care absorb şi elimină hidrogenul în funcţie de temperatură. De aceea pe axa containerului 13 este amplasat un dispozitiv termoregulator 15.
Din partea inferioară corpul 1 este dotat cu ştuţul 16 pentru evacuarea produselor de reacţie şi a condensatului, şi din partea superioară cu ştuţul 17 de debitare continuă a particulelor 9 de aluminiu. Ştuţul 17 este unit cu o capacitate ermetică (nu este prezentată în figură) cu particule 9 de aluminiu. În caz contrar, hidrogenul o să se degaje în atmosferă. Înfăşurările statorului 10 motorului electric se conectează la reţeaua trifazată 18 de curent alternativ. Un astfel de dispozitiv se formează dintr-un motor electric la îndepărtarea rotorului şi conectarea înfăşurărilor statorului la reţea printr-un variator trifazat (în figură nu este prezentat). În partea inferioară a reactorului este instalată o plasă dielectrică 19, care în lipsa câmpului magnetic nu permite particulelor mobile 8 să nimerească în deşeuri prin ştuţul 16. Produsele de reacţie conţin Al2O3 - un produs preţios pentru chimie.
Electrodul central 3′ (vezi fig. 2) este conectat la un pol, iar electrozii 3′′ la polul opus al sursei de alimentare 4. Descărcările provocate între particulele mobile 8 sunt descărcări în impulsuri. Cu toate că se utilizează o sursă de curent continuu, însuşi procesul, datorită particulelor mobile 8, se realizează în regim cu impulsuri. La realizarea descărcărilor prin impulsuri, în regiunea descărcărilor nimeresc particule 9 de aluminiu, se distruge pelicula de oxid din Al2O3 şi aluminiul pur, interacţionând cu apa, duce la formarea hidrogenului gazos, care se curăţă de vaporii de apă, se usucă şi ajunge în containerul 13 pentru depozitarea hidrogenului. În unele cazuri, descărcarea poate provoca lănţişoare din particule 9 de aluminiu. Datorită pseudofluidizării, în reactor se realizează un număr mare de descărcări, ceea ce duce la eliminarea peliculei de oxid de pe o parte de particule 9 de aluminiu şi degajarea efectivă a hidrogenului. La particularităţile suplimentare poate fi atribuit faptul că pentru a păstra regimul stabil de pseudofluidizare se utilizează particule mobile 8 din material magnetic moale, al căror volum în reactor constituie 1… 3% din volumul corpului 1. Tensiunea dintre electrozii imobili 3 se menţine în intervalul de 40…90 V, câmpul magnetic de 25…32 mT. Durata tratării a constituit 2…5 min. Particulele mobile 8 sunt executate în formă de fir cu raportul dintre lungime şi diametru l/d, egal cu 12…14, pentru diametrul de 1,5…2 mm.
Procedeul de obţinere a hidrogenului se realizează în reactorul cu corpul 1, răcit cu apă din cămaşa de răcire 2, cu realizarea descărcărilor electrice între electrozii imobili 3, conectaţi la sursa de alimentare 4, şi particulele mobile 8 din material magnetic moale şi cu debitarea în regim continuu a particulelor 9 de aluminiu. Distanţa dintre electrozii imobili 3 şi peretele corpului 1 este mai mare decât distanţa dintre electrozii imobili 3, de aceea descărcările se realizează preponderent între electrozii imobili 3. Corpul 1 reactorului este amplasat în sursa de câmp magnetic rotativ, care creează condiţii pentru pseudofluidizarea particulelor mobile 8 şi a particulelor 9 de aluminiu.
Procedeul permite utilizarea particulelor mai mari din praf de aluminiu, precum şi a rămăşiţelor şi aşchiilor de la prelucrarea mecanică a aluminiului. Totodată în procesul de tratare se asigură regimul pseudofluidizării şi o acţiune permanentă asupra amestecului pseudofluidizat cu mulţimea descărcărilor electrice, care se realizează între particulele mobile 8. Particulele de aluminiu 9 se află în stratul pseudofluidizat şi descărcările electrice se realizează atât între particule separate, cât şi între formaţiile cluster, parţial acoperite cu condensat. Fără utilizarea particulelor mobile 8 din material magnetic moale este imposibil de a obţine fenomenul pseudofluidizării şi de a realiza efectiv procedeul de obţinere a hidrogenului.
Exemplul 1
În corpul reactorului din inox se montează electrozii imobili, iar volumul reactorului se umple cu particule mobile din material magnetic moale, volumul acestora constituind 1…3% din volumul corpului reactorului, şi cu 0,5…1% de praf de aluminiu. La conectarea înfăşurărilor statorului la reţeaua trifazată se înregistrează regimul pseudofluidizării stratului din particule mobile şi praf de aluminiu. Câmpul magnetic se menţine în intervalul de 25…32 mT. La aplicarea tensiunii de 40…90 V la electrozii imobili se înregistrează o mulţime de descărcări, care asigură eliminarea peliculei de oxid şi o degajare intensivă a hidrogenului de la interacţiunea aluminiului cu vaporii de apă. La majorarea tensiunii la electrozii imobili peste 90 V, se observă formarea periodică a clusterelor din particule mobile, care duce la scurtcircuitul electrozilor imobili şi, respectiv, la creşterea bruscă a curentului şi reducerea degajării hidrogenului.
Exemplul 2
Toţi parametrii coincid cu exemplul 1, însă în calitate de particule mobile se utilizează material magnetic dur. În tot intervalul de tensiuni aplicate la înfăşurările statorului şi pentru concentraţiile de 0,1…0,5% din volumul corpului reactorului, regimul pseudofluidizării nu se observă şi nu se realizează deplasarea efectivă a prafului de aluminiu, iar procesul degajării hidrogenului se reduce la minimum.
Fără particule mobile din material magnetic moale praful de aluminiu nu capătă mişcare şi nu formează stratul pseudofluidizat.
1. RU 2191742 C2 2002.10.27
2. SU 1125186 A 1984.11.23
3. RU 2429191 C1 2011.09.20
Claims (2)
1. Reactor pentru obţinerea hidrogenului, care conţine un corp din material nemagnetic, de exemplu, inox sau cupru, cu o cămaşă de răcire, care este amplasat în alezajul unui stator al unui motor electric, statorul fiind conectat la reţeaua trifazată de alimentare; corpul este dotat din partea inferioară cu un ştuţ de admisie a vaporilor de apă de la un încălzitor de apă şi un ştuţ pentru evacuarea produselor de reacţie şi a condensatului, şi din partea superioară cu un ştuţ de debitare a particulelor de aluminiu şi un ştuţ de evacuare a hidrogenului; în interiorul corpului sunt fixaţi electrozi imobili, conectaţi la o sursă de alimentare de curent continuu, şi sunt amplasate particule mobile din material magnetic moale, executate în formă de fir cu lungimea de 1,5…3 ori mai mică decât distanţa dintre electrozii imobili şi cu raportul dintre lungime şi diametru egal cu 12…14, iar volumul particulelor mobile constituie 1…3% din volumul corpului reactorului.
2. Procedeu de obţinere a hidrogenului, care constă în aceea că în corpul reactorului, definit în revendicarea 1, se formează un câmp magnetic rotativ de 25…32 mT cu răcirea corpului, se debitează continuu în spaţiul dintre electrozii imobili, conectaţi la sursa de alimentare cu tensiunea de 40…90 V, particulele de aluminiu cu dimensiuni de 102…106 nm şi vapori de apă, se produc descărcările electrice între particulele mobile şi electrozi, şi se evacuează hidrogenul din corpul reactorului.
Priority Applications (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| MDS20140107A MD885Z (ro) | 2014-08-11 | 2014-08-11 | Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului |
Applications Claiming Priority (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| MDS20140107A MD885Z (ro) | 2014-08-11 | 2014-08-11 | Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului |
Publications (2)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| MD885Y MD885Y (ro) | 2015-02-28 |
| MD885Z true MD885Z (ro) | 2015-09-30 |
Family
ID=52580537
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| MDS20140107A MD885Z (ro) | 2014-08-11 | 2014-08-11 | Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului |
Country Status (1)
| Country | Link |
|---|---|
| MD (1) | MD885Z (ro) |
Citations (8)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| SU1125186A1 (ru) * | 1982-11-29 | 1984-11-23 | Институт горючих ископаемых | Способ получени водорода |
| RU2191742C2 (ru) * | 2000-08-31 | 2002-10-27 | Адамович Борис Андреевич | Способ получения водорода |
| MD3062G2 (ro) * | 2004-11-29 | 2006-12-31 | Государственный Университет Молд0 | Metantanc anaerob pentru epurarea apelor reziduale |
| MD3233G2 (ro) * | 2005-10-31 | 2007-08-31 | Государственный Университет Молд0 | Procedeu de epurare a apelor subterane de hidrogen sulfurat şi instalaţie pentru realizarea acestuia |
| MD3994G2 (ro) * | 2008-09-18 | 2010-07-31 | Государственный Университет Молд0 | Instalaţie pentru prelucrarea anaerobă a borhotului de la vinificaţie |
| RU2429191C1 (ru) * | 2010-02-02 | 2011-09-20 | Государственное образовательное учреждение высшего профессионального образования "Самарский государственный университет путей сообщения" (СамГУПС) | Способ получения водорода |
| MD4155B1 (ro) * | 2005-04-27 | 2012-03-31 | Institut National De La Recherche Agronomique | Procedeu de epurare a apelor reziduale într-un reactor anaerob |
| MD4244C1 (ro) * | 2012-06-11 | 2014-02-28 | Государственный Университет Молд0 | Reactor anaerob combinat pentru obţinerea biometanului |
-
2014
- 2014-08-11 MD MDS20140107A patent/MD885Z/ro not_active IP Right Cessation
Patent Citations (8)
| Publication number | Priority date | Publication date | Assignee | Title |
|---|---|---|---|---|
| SU1125186A1 (ru) * | 1982-11-29 | 1984-11-23 | Институт горючих ископаемых | Способ получени водорода |
| RU2191742C2 (ru) * | 2000-08-31 | 2002-10-27 | Адамович Борис Андреевич | Способ получения водорода |
| MD3062G2 (ro) * | 2004-11-29 | 2006-12-31 | Государственный Университет Молд0 | Metantanc anaerob pentru epurarea apelor reziduale |
| MD4155B1 (ro) * | 2005-04-27 | 2012-03-31 | Institut National De La Recherche Agronomique | Procedeu de epurare a apelor reziduale într-un reactor anaerob |
| MD3233G2 (ro) * | 2005-10-31 | 2007-08-31 | Государственный Университет Молд0 | Procedeu de epurare a apelor subterane de hidrogen sulfurat şi instalaţie pentru realizarea acestuia |
| MD3994G2 (ro) * | 2008-09-18 | 2010-07-31 | Государственный Университет Молд0 | Instalaţie pentru prelucrarea anaerobă a borhotului de la vinificaţie |
| RU2429191C1 (ru) * | 2010-02-02 | 2011-09-20 | Государственное образовательное учреждение высшего профессионального образования "Самарский государственный университет путей сообщения" (СамГУПС) | Способ получения водорода |
| MD4244C1 (ro) * | 2012-06-11 | 2014-02-28 | Государственный Университет Молд0 | Reactor anaerob combinat pentru obţinerea biometanului |
Also Published As
| Publication number | Publication date |
|---|---|
| MD885Y (ro) | 2015-02-28 |
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| CN113412158B (zh) | 排气处理系统及方法 | |
| RU2015116512A (ru) | Устройство, содержащее диэлектрический изоляционный газ, включающий фторорганическое соединение | |
| JP2011500309A (ja) | 二酸化炭素のプラズマ分解装置及び方法 | |
| EP1991822A2 (en) | Plasma-aided method and apparatus for hydrogen storage and adsorption of gases | |
| JP6025393B2 (ja) | ガス状の媒体を圧縮する方法ならびに装置 | |
| RU2011106679A (ru) | Способ получения углеродных наноматериалов с помощью энергии низкомолекулярной плазмы и установка для его осуществления | |
| CN109997267A (zh) | 通过将水转化为氢气和氧气来产生电力的系统、装置和方法 | |
| Malik et al. | New approach for sustaining energetic, efficient and scalable non-equilibrium plasma in water vapours at atmospheric pressure | |
| US20210308620A1 (en) | Carbon, nitrogen and oxygen separator and method of use thereof | |
| Liang et al. | Improvement in discharge characteristics and energy yield of ozone generation via configuration optimization of a coaxial dielectric barrier discharge reactor | |
| CN103663439A (zh) | 一种冲击波处理干冰制备石墨稀的方法及装置 | |
| JP4836295B1 (ja) | 二酸化炭素からメタンを製造する装置 | |
| MD885Z (ro) | Reactor şi procedeu de obţinere a hidrogenului | |
| CN204167682U (zh) | 一种低电压负氧离子发生器 | |
| JP5952094B2 (ja) | 二酸化炭素からの一酸化炭素製造方法 | |
| JP2009207987A (ja) | 低温プラズマとオイルによる揮発性有機化合物の除去システム | |
| CN101549283B (zh) | 一种活性碳纤维原位再生方法 | |
| JP2014129205A (ja) | オゾン発生システム | |
| CN101504233B (zh) | 氟利昂的再生装置 | |
| CN115780817B (zh) | 电爆炸金属丝脱除单质汞的装置和方法 | |
| CN1424140A (zh) | 利用高压放电对吸附剂进行解吸再生的方法 | |
| CN103991873A (zh) | 利用电介质加热收集二氧化碳的系统和方法 | |
| CN202924729U (zh) | 一种臭氧发生装置 | |
| An et al. | Performance of dielectric barrier discharge reactors on elemental mercury oxidation in the coal-fired flue gas | |
| JP2018065074A (ja) | 吸脱着装置及びその制御方法 |
Legal Events
| Date | Code | Title | Description |
|---|---|---|---|
| FG9Y | Short term patent issued | ||
| KA4Y | Short-term patent lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration) |