MD667Z - Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii - Google Patents

Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii

Info

Publication number
MD667Z
MD667Z MDS20130054A MDS20130054A MD667Z MD 667 Z MD667 Z MD 667Z MD S20130054 A MDS20130054 A MD S20130054A MD S20130054 A MDS20130054 A MD S20130054A MD 667 Z MD667 Z MD 667Z
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
group
treatment
children
patients
therapy
Prior art date
Application number
MDS20130054A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Inventor
Константин СПЫНУ
Людмила БЫРКЭ
Игорь СПЫНУ
Стела КОРНИЛОВ
Октавиан САЖЕН
Original Assignee
Национальный Центр Общественного Здоровья Министерства Здравоохранения Республики Молдова
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Национальный Центр Общественного Здоровья Министерства Здравоохранения Республики Молдова filed Critical Национальный Центр Общественного Здоровья Министерства Здравоохранения Республики Молдова
Priority to MDS20130054A priority Critical patent/MD667Z/ro
Publication of MD667Y publication Critical patent/MD667Y/ro
Publication of MD667Z publication Critical patent/MD667Z/ro

Links

Landscapes

  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Saccharide Compounds (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la bolile infecţioase şi poate fi utilizată pentru tratamentul mononucleozei infecţioase la copii.Conform invenţiei, metoda revendicată constă în aceea că se administrează antibioticoterapia, vitaminoterapia, terapia hepatoprotectoare, de dezintoxicare şi simptomatică, iar suplimentar se administrează zilnic, per os, cu 30 min înainte de masă 5α-furostan-3β,22,26-triol-3-[O-β-D-glucopiranozil(1→2)-β-D-glucopiranozil(1→4)-β-D-galactopiranozil]-26-O-β-D-glucopiranozid, câte 50 mg, de 2 ori pe zi, timp de 30 zile.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la bolile infecţioase şi poate fi utilizată pentru tratamentul mononucleozei infecţioase la copii.
Este cunoscută metoda de tratament al mononucleozei infecţioase la copii, care include repausul la pat, evitarea eforturilor fizice pe perioada persistării splenomegaliei şi a modificărilor electrocardiogramei, dieta nr.5 după Pevzner, care menajează ficatul. Tratamentul patogenetic şi simptomatic se face cu antipiretice (paracetamol, ibuprofen etc.), antihistaminice (suprastin, taveghil etc.), acid ursodeoxicolic şi hepatoprotectoare în caz de afectare a ficatului, diuretice, vitamine (C, B1, B6, B12), la fel este cunoscută utilizarea aciclovirului sau a remediilor antivirale [1].
Dezavantajele acestei metode constau în eficacitatea joasă a preparatelor antivirale care nu permit de a obţine rezultatele scontate, totodată ele provoacă dezvoltarea reacţiilor adverse, ceea ce limitează aplicarea metodei cunoscute în practică pentru majoritatea pacienţilor, mai ales a celor de vârstă mică.
Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode de tratament al mononucleozei infecţioase cu sindrom hepatic la copii, prin administrarea preparatului autohton - Pacovirină, care reduce semnificativ frecvenţa manifestărilor sindromului toxic general, poliadenopatiei, dereglărilor digestive şi hepatomegaliei, normalizează indicii ALAT, ASAT şi γGT, contribuind respectiv la micşorarea duratei de spitalizare a pacienţilor.
Conform invenţiei, metoda revendicată constă în aceea că se administrează antibioticoterapia, vitaminoterapia, terapia hepatoprotectoare, de dezintoxicare şi simptomatică, iar suplimentar se administrează zilnic, per os, cu 30 min înainte de masă 5α-furostan-3β,22,26-triol-3-[O-β-D-glucopiranozil(1→2)-β-D-glucopiranozil(1→4)-β-D-galactopiranozil]-26-O-β-D-glucopiranozid, câte 50 mg, de 2 ori pe zi, timp de 30 zile.
Rezultatul obţinut constă în crearea unei metode de tratament al mononucleozei infecţioase la copii bazată pe administrarea, concomitent cu terapia de bază, a Pacovirinei, cu efect imunomodulator, antioxidant, interferonogen şi antiviral.
Pentru aprobarea metodei revendicate de tratament al mononucleozei infecţioase cu sindrom hepatic la copii la Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecţioase pentru Copii (IMSP SCMBCC) au fost efectuate următoarele investigaţii:
1) clinice;
2) paraclinice (hemoleucograma cu determinarea nivelului leucocitozei, prezenţa limfocitozei cu monocitoză şi a limfocitelor atipice; examenul biochimic cu aprecierea nivelului aminotransferazelor (ALAT, ASAT), fosfatazei alcaline, bilirubinei serice şi fracţiilor ei, la fel se determină β-lipoproteidele, gamma-glutamiltansferaza, lactatdehidrogenaza şi proba cu timol;
3) examenele imunologice (metoda imunoenzimatică (ELISA) pentru determinarea markerilor serologici ai infecţiei cu virusul Epstein-Barr (VCA IgM, VCA IgG, EA IgG, EBNA IgG) ai hepatitelor virale (AgHBs, anti-HBcor IgM şi anti-HBcor sum, anti-HCV, anti-HCV IgM, anti-HDV sumar şi anti-HDV IgM);
4) examenul ultrasonografic al organelor abdominale (la necesitate).
Drept obiect al studiului au servit 175 pacienţi (84 pacienţi - grupul experimental şi 91 - grupul martor) şi fişele lor de observaţie (forma 003/e), cu diagnostic clinic de mononucleoză infecţioasă cu virusul Epstein-Barr cu sindrom hepatic, internaţi în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, pe perioada anilor 2009…2012.
Toţi bolnavii din studiu au primit tratament patogenic şi simptomatic, care a inclus regim igieno-dietetic (regim de salon, dieta nr. 5 după Pevzner), antibiotice (în cazul amigdalitelor purulente), hepatoprotectoare (silimarină, fosfolipide esenţiale, acid ursodezoxiholic), terapia de dezintoxicare la prezenţa sindromului de intoxicare generală (administrarea i/v a soluţiilor fiziologice, de glucoză etc.) şi vitamine. Pacienţilor din lotul experimental (n-84) li s-a administrat suplimentar Pacovirină (forma medicamentoasă - capsule). Durata curei a fost de o lună, în doza corespunzătoare vârstei (de 2 ori pe zi).
Rezultatele metodei de tratament al copiilor cu mononucleoză infecţioasă cu virusul Epstein-Barr cu sindrom hepatic au fost analizate la finele tratamentului în staţionar şi la o lună de catamneză.
Rezultatele obţinute.
În ambele grupuri din studiu ponderea cea mai mare au avut-o băieţii: I grup - 47 (55)%), al II-lea grup - 57 (62,6%), şi mai puţin fetele: I grup - 37 (44,1%), al II-lea grup - 34 (37,4%).
Circa 2/3 din pacienţii I grup de studiu (experimental) au fost copii cu vârsta până la 7 ani - 66 (78,6%), inclusiv cu vârsta până la 3 ani - 34 (40,5%) şi cu vârsta între 3…7 ani - 32 (38,1%), iar cu vârsta între 7…14 şi 14…18 ani - 14 (16,7%) şi 4 (4,7%), corespunzător. Grupul II (martor) de asemenea preponderent a fost alcătuit din preşcolari (copii cu vârsta până la 7 ani) - 71 (78,0%), iar cu vârsta între 7…14 ani - 18 (19,8%) şi între 14…18 ani - 2 (2,2%), toate aceste date sunt prezentate în figură, care reprezintă repartizarea bolnavilor cu mononucleoză infecţioasă cu sindrom hepatic, în dependenţă de vârstă.
Aproximativ 1⁄2 (43…51,2%) din copiii primului grup frecventau colectivităţi (grădiniţe, şcoli, licee etc.), iar în cazul grupului doi, frecvenţa celor prezenţi în colectivităţi era mai joasă (45 - 43,4%).
Debutul maladiei a fost acut la majoritatea pacienţilor: în I grup - la 80 (95,2%) copii, în al II-lea grup - la 87 (95,6%). După criteriile de severitate a bolii (semne de intoxicaţie generală, nivelul febrei, intensitatea poliadenopatiei, hepatosplenomegaliei etc.) la secţia de internare starea generală gravă a fost apreciată la 30 (23,8%) şi de gravitate medie la 64 (76,2%) copii din I grup. La copiii grupului II, starea generală gravă s-a stabilit la 14…15,4%, iar de gravitate medie la 77…84,6%.
La domiciliu, de către medicul de familie sau alţi specialişti, au fost consultaţi 35 (41,7%) şi 40 (43,9%) copii din I şi al II-lea grup. Majoritatea (I grup - 32 (38,0%), al II-lea grup - 33 (36,3%)) din ei au iniţiat tratament cu antibiotice ambulatoriu, care nu a dus la ameliorarea stării generale. Cel mai frecvent antibiotic administrat în grupul I a fost din gr. cefalosporinelor (la 19 pacienţi). De menţionat că la 8 copii s-a prescris augmentin sau amoxicilină.
La iniţierea tratamentului toţi pacienţii, atât din grupul experimental, cât şi din cel martor prezentau simptome specifice (febră, respiraţie nazală dificilă, angină cu sau fără depuneri purulente, poliadenopatie, hepatomegalie, splenomegalie şi semne hematologice specifice) caracteristice infecţiei cu virusul Epstein-Barr (mononucleoză infecţioasă) cu sindrom hepatic.
Febra s-a apreciat la 78 (92,8%) bolnavi din grupul I, cu apariţia în primele trei zile de la debutul bolii la 29 (34,5%). Valorile maximale ale febrei, stabilite între 38…39°C, au fost înregistrate la 34 pacienţi (40,4%) şi peste 39°C - la 44 (52,4%) pacienţi. Durata medie a febrei a fost de 7 zile, inclusiv între 4…7 zile - la 35 şi între 8…14 zile - la 34, iar la 9 copii a persistat peste 14 zile.
La peste 2/3 (62…73,8%) din pacienţii grupului I şi la 66 (72,5%) din grupul II s-a observat respiraţie nazală dificilă, nas înfundat, voce nazală. Păstozitatea feţei cu edem palpebral, în unele cazuri cu edem periganglionar a fost observată în 28 (33,3%) de cazuri, faringite în 67 (79,8%) de cazuri, dureri abdominale în 11 (13,1%).
Amigdalita purulentă, la momentul internării în staţionar, s-a depistat la majoritatea pacienţilor atât din grupul I (72…85,7%), cât şi din grupul II (80…87,9%).
Poliadenopatia cu mărirea ganglionilor limfatici cervicali anteriori şi posteriori, submandibulari, axilari, inghinali, cubitali a fost prezentă la toţi (100%) pacienţii.
Hepatomegalia, în grupul I, a fost determinată la 82 (97,6%) pacienţi, în grupul II la 89 (97,8%). La majoritatea copiilor din grupul I, ficatul depăşea rebordul costal drept cu 4 cm, inclusiv cu 2…3 cm la 39 (46,4%) şi cu 3…4 cm la 19 (22,6%). Hepatomegalie pronunţată, unde ficatul depăşea cu 4…5 cm rebordul costal, s-a depistat la 14 (16,7%) şi peste 5 cm la 10 (11,9%) bolnavi.
Splenomegalia a fost observată la 63 (75,0%) bolnavi din I grup, cu 1 cm sub rebordul costal stâng la 16 (19,0%), cu 1…2 cm la 14 (16,7%) şi cu 2…3 cm la 15 (17,8%) bolnavi. Splenomegalia evidentă a fost observată la 18 pacienţi (cu 3…4 cm sub rebordul costal la 11 (13,1%), cu 4…5 cm la 4 (4,8%) şi peste 5 cm la 3 (3,6%) bolnavi.
Semnele clinice caracteristice au fost prezente în egală măsură şi în cazul copiilor din grupul II (tab.1).
Tabelul 1
Semnele clinice prezente la pacienţii cu MI cu EBV din studiu
Semne clinice Grupul experimental Grupul martor Abs. % Abs. % Febră 78 92,8 85 93,4 Odinofagie 67 79,8 64 70,3 Dureri abdominale 11 13,1 16 17,6 Respiraţie nazală dificilă 62 73,8 66 72,5 Faringoamigdalită 72 85,7 80 87,9 Limfadenopatie generalizată 84 100,0 91 100,0 Hepatomegalie 82 97,6 89 97,8 Splenomegalie 63 75,0 70 76,9
La momentul spitalizării hemoleucogramele se caracterizau prin prezenţa anemiei, cu o frecvenţă mai mare la copiii din grupul experimental (34…40,5%) decât la copiii din grupul martor (28…30,8%).
Leucocitoza a fost prezentă în ambele grupuri de studiu cu aceeaşi frecvenţă (în grupul I la 58,3%, în grupul II la 50,0%). Limfocitoza şi monocitoza la prima investigaţie a fost depistată cu aceeaşi legitate ca şi leucocitoza: la copiii grupului I în 58,3% din cazuri, la copii grupului II în 50,5%. Limfocite atipice s-au vizualizat la 61,9% la copiii din I grup de studiu şi la 59,2% din grupul II. Nivelul limfocitelor atipice în majoritatea cazurilor la copiii grupului I a fost de 30…50% (41,6%), comparativ cu copiii grupului II (26,6%). Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată în ambele grupuri s-a înregistrat la acelaşi nivel (grupul I la 76,2%, grupul II la 73,6% copii).
Hipertransaminazemie, ca semn de citoliză hepatică, cu nivelul crescut de ALAT a fost determinată la 100% din copiii ambelor grupuri şi de ASAT - la 83,3% din I grup şi la 83,5% din grupul II. Valorile ALAT între 49…100 UI/oră au fost determinate la 56 (66,7%) bolnavi din grupul experimental, între 101…150 UI/oră - la 14 (16,7%), între 151…250 UI/oră - la 9 (10,7%), peste 250 UI/oră - la 5 (5,9%) copii. Nivelul bilirubinei a fost în limitele normei în toate cazurile.
Toţi copii incluşi în studiu (atât din grupul experimental, cât şi din grupul martor) au beneficiat de tratament patogenetic şi simptomatic, iar după necesitate li s-a administrat antibiotice şi tratament de detoxificare. În faza acută a bolii au fost indicate: repaus la pat, dieta nr. 5.
Toţi pacienţii au fost monitorizaţi, zilnic pe perioada spitalizării şi la o lună de catamneză, de către medicul curant, cu aprecierea tuturor parametrilor clinici caracteristici mononucleozei infecţioase şi a posibilelor reacţii adverse la administrarea preparatului. Evoluţia bolii la toţi pacienţii a fost benignă. La momentul externării din staţionar, hepatomegalia s-a păstrat în grupul experimental la 50 (59,5%) copii şi în grupul martor la 55 (60,4%). Splenomegalia spre momentul externării s-a observat la 32 (38,0%) copii din I grup şi la 33 (36,3%) din grupul II.
Evoluţia comparativă a semnelor clinice de bază la copiii cu mononucleoză infecţioasă cu virusul Epstein-Barr cu sindrom hepatic care au primit tratament cu Pacovirină şi cei care au primit tratament patogenetic este prezentată în tab. 2.
Tabelul 2
Evoluţia comparativă a principalelor semne clinice la bolnavii cu hepatită cu EBV (grupul experimental care au primit tratament cu Pacovirină şi martor care au primit tratament
de bază) până şi la o lună după tratament
Nr Parametrii clinici/nr. de pacienţi Grupul I (experimental) (n=84) P Grupul II (martor) (n=91) P Până la tratament După tratament (1 lună catamneză) Până la tratament După tratament (1 lună catamneză) Abs. M±m (%) Abs. M±m (%) Abs. M±m (%) Abs. M±m (%) 1 Debut acut (cu febră, respiraţiea nazală dificilă etc.) 80 95,2 ±2,4 0 0 P<0,001 87 95,6± 2,2 0 0 P<0,001 2 Amigdalită purulentă 72 85,7±4,1 0 0 P<0,001 80 87,9± 3,6 0 0 P<0,001 3 Poliadenopatie generalizată 84 100 67 79,8± 4,9 P<0,001 91 100 83 91,2± 3,1 P<0,001 4 Hepatomegalie 82 97,6±1,7 8 9,5±1 0,3 P<0,001 89 97,8± 2,2 29 31,9± 8,6 P<0,001 5 Splenomegalie 63 75,0±5,4 4 4,8±1 0,7 P<0,001 70 76,9± 5,0 14 15,4± 9,6 P<0,001
La bolnavii din grupul experimental s-a redus semnificativ hepatomegalia şi splenomegalia la o lună din momentul externării din staţionar, faţă de cei din lotul martor. Dinamica sindromului toxic general, manifestat prin febră şi semne toxice generale (inapetenţă, somnolenţă, slăbiciuni generale), pe parcursul perioadei de supraveghere nu s-a deosebit esenţial la pacienţii din grupul I şi II.
Datele obţinute în grupul martor sunt mai modeste, totuşi s-a depistat o diferenţă statistică semnificativă conform criteriilor clinice monitorizate în catamneză. Hepatomegalia (la o lună după externare) era prezentă la 8 (9,5%) pacienţi din I grup, comparativ cu grupul II - la 29 (31,9%). Prezenţa splenomegaliei a fost determinată la 4 (4,8%) copii din grupul I şi la 14 (15,4%) din grupul II.
O dinamică pozitivă mai rapidă s-a observat în descreşterea nivelului ALAT-ului şi ASAT-ului în ser (tab.3). Valorile ALAT-ului la finele tratamentului a fost în limitele normei la 56 (66,7%) pacienţi din grupul experimental, comparativ cu 43 (47,2%) din grupul martor. Nivelul ASAT-ului normal la momentul externării a fost apreciat la 68 (80,9%) copii din grupul I şi la 56 (61,5%) din grupul II. Hiperbilirubinemia nu a fost determinată nici la un copil din grupul de studiu.
Tabelul 3
Caracteristica indicilor biochimici la pacienţii cu mononucleoză infecţioasă cu sindrom hepatic (grupul experimental care au primit tratament cu Pacovirină şi martor care au primit tratament de bază) până şi după tratament
Parametrul biochimic/termenul testării/numărul de pacienţi Grupul I (pacienţi, care au beneficiat de tratament cu Pacovirină) n=84 Grupul II (pacienţi, care au beneficiat de tratament de bază) n=91 norma > norma norma > norma abs. % abs. % abs. % abs. % ALAT boln. (indicele) 0…49 mmol/l Până la tratament 0 0 84 100 0 0 91 100 După tratament 56 66,7 28 33,3 43 47,2 48 52,8 P P<0,001 P<0,001 P<0,001 P<0,001 ASAT boln. (indicele) 0…46 mmol/l Până la tratament 14 16,7 70 83,3 15 16,5 76 83,5 După tratament 68 80,9 16 19,1 56 61,5 35 38,5 P P<0,001 P<0,001 P<0,001 P<0,001 Creşterea nivelului γGTP (indicele) 35…100 Până la tratament 78 92,8 6 7,2 89 97,8 2 2,2 După tratament 84 100 0 0 91 100 0 0 P P>0,05 P>0,05 P>0,05 P>0,05
Toţi pacienţii la momentul iniţierii şi finisării tratamentului cu Pacovirină au fost supuşi investigaţiilor serologice cu determinarea markerilor specifici anti-EBV. Seroconversia markerilor infecţiei cu EBV în catamneză a fost depistată mai frecvent (56…66,7%) la copiii care au beneficiat de tratament cu Pacovirină, comparativ cu cei care au primit tratament de bază (39…42,8%).
Astfel, rezultatele studiului clinic pe un lot de 84 bolnavi ne permite să afirmăm că administrarea preparatului Pacovirină a avut o acţiune pozitivă asupra manifestării principalelor semne clinice ale sindromului toxic general, poliadenopatiei, dereglărilor digestive care au dispărut la un număr semnificativ de bolnavi. La majoritatea bolnavilor din grupul experimental s-a observat micşorarea dimensiunilor ficatului şi splinei apreciate palpator, spre finele curei de tratament cu Pacovirină. În lotul experimental dinamica pozitivă a indicilor paraclinici (nivelul ALAT, ASAT şi γGTP) a fost mai evidentă.
Administrarea preparatului Pacovirină în calitate de remediu medicamentos suplimentar la tratamentul de bază, în conformitate cu metoda revendicată, a dus la o normalizare mai rapidă şi mai intensivă a indicilor clinici şi paraclinici, favorizând o evoluţie mai favorabilă a procesului patologic cu recuperarea mai rapidă a bolnavilor, o normalizare mai intensivă a indicilor biochimici cu reducerea semnificativă a duratei de manifestare a principalelor semne clinice în lotul experimental, comparativ cu grupul martor.
Metoda revendicată se realizează în felul următor: se administrează antibioticoterapia, vitaminoterapia, terapia hepatoprotectoare, de dezintoxicare şi simptomatică, iar suplimentar se administrează zilnic, per os, cu 30 min înainte de masă 5α-furostan-3β,22,26-triol-3-[O-β-D-glucopiranozil(1→2)-β-D-glucopiranozil(1→4)-β-D-galactopiranozil]-26-O-β-D-glucopiranozid, câte 50 mg, de 2 ori pe zi, timp de 30 zile.
Exemplul 1
Pacientul Ş., 2 ani, a fost internat la a 9-a zi de la debutul bolii în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la Copii (IMSP SCMBCC) pe perioada 26.10.2012 - 06.11.2012 cu diagnosticul clinic de: mononucleoză infecţioasă provocată de virusul Epstein-Barr (primoinfecţie), gravitate medie. Hepatită mononucleozică. Bronhopneumonie bazală pe dreapta S7…S10, perioada de convalescenţă.
La secţia de internare prezenta acuze la: febră până la 39°C, odinofagie, respiraţie nazală dificilă, forăit, tumefierea tuturor ganglionilor limfatici, hiporexie, slăbiciune generală, fatigabilitate.
Conform anamnesticului, s-a îmbolnăvit cu o săptămână în urmă (pe 18.10.2012) cu debut acut (febră, tusă uscată rară, slăbiciune generală, fatigabilitate). Este consultat de medicul de familie care iniţiază tratamentul cu amoxicilină. Pe 21.10.2012 după un consult repetat, în lipsa eficacităţii, se schimbă antibioticul (pe cefatoxim). Pe fonul terapiei administrate starea generală nu se ameliorează, apare respiraţia nazală dificilă cu forăit în timpul somnului, poliadenopatia, dureri în abdomen. Pe 23.10.2012 se internează în Spitalul Clinic Municipal de Copii nr.1, unde se stabileşte diagnosticul de bronhopneumonie bazală pe dreapta S7…S10, perioada de reconvalescenţă şi se administrează augmentin concomitent cu metronidazol, endovenos. Persistenţa febrei şi a altor semne clinice caracteristice impun transferul pacientului pe 26.10.2012 la IMSP SCMBCC.
La internare starea generală a copilului este apreciată ca fiind de gravitate medie. Examenul clinic constată: istm faringian hiperemiat difuz cu amigdalele palatine hipertrofiate de gr. II şi depuneri purulente în lacune bilateral; ganglionii limfatici submandibulari până la 1,8…2,5 cm, cervicali anteriori până la 1,5 cm, cervicali posteriori până la 1,0 cm, axilari până la 0,8 cm, inghinali până la 0,8 cm, indolori. Ficatul fiind apreciat cu +2,5; +3,0; +4,0 cm sub rebordul costal, elastic, indolor, iar splina cu +1,0 cm sub rebordul costal.
Pe parcursul spitalizării s-au efectuat următoarele investigaţii:
1) Hemoleucograma
Data/valorile obţinute 27.10.2012 05.11.2012 Unităţi de măsură Hemoglobină 118 114 g/l Eritrocite 4,1 3,9 *1012/l Indice de culoare 0,86 0,88 Trombocite 241 313 *109/l Leucocite 17,5 9,4 *109/l Nesegmentate 0 0 % Segmentate 23 15 % Eozinofile 1 0 % Bazofile 0 0 % Limfocite 64 78 % Monocite 12 7 % Mononucleare atipice 11 0 VSH 25 10 mm/oră
2) Urograma - în normă.
3) Analiza maselor fecale la: ouă de helminţi - negativ, protozoare - negativ.
4) Analiza biochimică a sângelui
Data/valorile obţinute 27.10.2012 05.11.2012 Unităţi de măsură Ureea 2,9 - mmol/l Createnina 68,9 - mmol/l ALT 66,4 18,6 U/l AST 62,5 36,3 U/l Bilirubina totală 9,9 10,8 mcmol/l Bilirubina conjugată 0 0 mcmol/l Bilirubina liberă 9,9 10,8 mcmol/l Proba cu timol 3,1 - Un Glucoza 4,3 - mmol/l Amilaza 34,7 - U/l Fosfataza alcalină 639,3 373,5 U/l
5) Examenul serologic la markeri cu EBV (27.12.2012) anti EBV VCA IgM - pozitiv, EA IgG - negativ, EBNA IgG - negativ.
6) Picătura groasă la malarie (27.23.2012) - negativ.
7) Hemocultura (25.12.2012) N 232 - negativ.
8) Urocultura (27.12.2012) N 637 - negativ.
9) ECG (25.12.2012) Ritmul sinuzal regulat. Axa electrică verticală. Semne de modificări de repolarizare a ventriculului stâng.
10) Ecografia abdomenului a determinat hepatosplenomegalie moderată cu modificări difuze în parenchim.
Ca rezultat al tratamentului starea generală a devenit satisfăcătoare. Febra a persistat 10 zile. Ganglionii limfatici submandibulari fiind apreciaţi măriţi la externare, cu dimensiuni până la 0,8 cm, cervicali anteriori până la 0,7 cm, cervicali posteriori până la 0,7 cm, axilari până la 0,5 cm, inghinali până la 0,5 cm, indolori. Ficatul proemină cu +2; +2,5; +2,5 cm sub rebordul costal, elastic, indolor. Splina nu se palpează. Pe parcursul spitalizării pacientul a primit: tratament de bază, inclusiv regimul igieno-dietetic, terapia cu antibiotice (ceftriaxon 600 mg de 2 ori pe zi, timp de 7 zile, i/m) şi hepatoprotectoare (ursofalc 150 mg per os, timp de 10 zile). I s-a administrat Pacovirină per os 50 mg x 2 ori pe zi, cu continuarea tratamentului în condiţii de ambulator, timp de 1 lună sub supravegherea medicului de familie şi a infecţionistului. Peste o lună de la iniţierea tratamentului cu Pacovirină nivelul leucocitelor (5,6*109/l) şi al limfocitelor (în 45%) au revenit la normă. Valorile aminotransferazelor se menţineau în normă: ALAT - 23,2 U/l; ASAT - 31,3 U/l. Dimensiunile ficatului, spre finele tratamentului, depăşeau rebordul costal cu 1,0; +1,5; +1,5 cm. Pe parcursul tratamentului reacţii adverse la Pacovirină nu s-au constatat.
Exemplul 2
Pacienta C., 3 ani, a fost internată la a 3-a zi de la debutul bolii în IMSP SCMBCC secţia nr. 4 pe perioada 26.10.2012…06.11.2012 cu diagnosticul clinic de: mononucleoză infecţioasă provocată de virusul Epstein-Barr (primoinfecţie), gravitate medie. Hepatită mononucleozică. Pielonefrită bilaterală acută. Cardiopatie toxiinfecţioasă.
La secţia de internare prezenta acuze la: febră până la 38,2°C, odinofagie, respiraţie nazală dificilă, forăit, tumefierea tuturor ganglionilor limfatici, hiporexie, slăbiciune generală, fatigabilitate.
Pacientul s-a îmbolnăvit pe 24.10.2012 cu febră, odinofagie. După consultaţia medicului de familie s-a iniţiat terapia cu zimax, dar starea generală nu se ameliora, febra persista. Pe 26.10.2012, după consultaţia chirurgului maxilo-facial, care a exclus limfadenita cervicală purulentă, se spitalizează în IMSP SCMBCC.
La internare starea generală a copilului este apreciată de gravitate medie. Examenul clinic denotă hiperemia istmului farigian cu amigdalele palantine hipertrofiate de gr. III şi depuneri purulente în lacune bilateral; ganglionii limfatici submandibulari până la 2,5…2,8 cm, cervicali anteriori până la 1,9 cm, cervicali posteriori până la 1,5 cm, axilari până la 0,8 cm, inghinali până la 0,8 cm, în lanţ, indolori. Ficatul fiind apreciat cu +4,0+4,5+4,5 cm sub rebordul costal, elastic, indolor, iar splina cu +4,0 cm sub rebordul costal.
Pe parcursul spitalizării s-au efectuat următoarele investigaţii
1) Hemoleucograma
Data/valorile obţinute 27.10.2012 05.1.2012 Unităţi de măsură Hemoglobină 110 116 g/l Eritrocite 3,9 4,1 *1012/L Indice de culoare 0,85 0,85 Trombocite 158 194 *109/l Leucocite 15,6 13,5 *109/l Nesegmentate 0 0 % Segmentate 31 26 % Eozinofile 0 0 % Bazofile 0 0 % Limfocite 51 64 % Monocite 18 10 % Mononucleare atipice 15 0 VSH 37 18 mm/oră
2) Urograma
Data Densit. Reacţ. Trans. Prot. Acet. Epit. Leuc. Erit. Cilin. Muc. Săr. 27.10 1010 Alcal Tran 0 0 1-3 6-8 0 0 0 0
3) Urina după Neciporenco
Data/valorile obţinute 29.10.2012 Unităţi de măsură Leucocite 800 mm3 Eritrocite 1000 mm3 Cilin. 0 mm3
4) Analiza maselor fecale la: ouă de helminţi - negativ, protozoare - negativ.
5) Analiza biochimică a sângelui:
Data/valorile obţinute 27.10.2012 05.11.2012 Unităţi de măsură Ureea 3,8 - mmol/l Createnina 88,2 - mmol/l ALAT 87,1 39,7 U/l ASAT 96,4 36,5 U/l Bilirubina totală 9,6 7,2 mcmol/l Bilirubina conjugată 0 0 mcmol/l Bilirubina liberă 9,6 7,2 mcmol/l Proba cu timol 3,0 - Un Glucoza 10,2 3,18 mmol/l γGTP 28,9 15,5 U/l β lipoproteina 41,0 - Un Fosfataza alcalină 620,7 460,8 U/l
6) Examenul serologic la markeri cu EBV (27.23.2012) anti EBV VCA IgM - pozitiv, EA IgG - negativ, EBNA IgG - pozitiv.
7) ECG (25.12.2012) Ritmul sinuzal neregulat. Axa electrică verticală. Suprasolicitarea miocardului ventriculului. Semne de modificări de repolarizare a ventriculului stâng.
8) USG abdominală (01.11.2012) Hepatomegalie. Pancreatită reactivă. Suspecţie la pielonefrită bilaterală S>D.
Se externează în stare satisfăcătoare. Dimensiunile ganglionilor limfatici submandibulari până la 1,1 cm, cervicali anteriori până la 0,9 cm, cervicali posteriori până la 0,7 cm, axilari până la 0,5 cm, inghinali până la 0,5 cm, indolori. Ficatul se palpa cu +3,0; +3,5; +3,5 cm sub rebordul costal, elastic, indolor, iar splina cu +2,5 cm, elastică, indoloră.
Tratamentul în staţionar a inclus: regim de salon pe toată perioada, regim dietetic, antibiotice (cefotaxim 500 mg de 2 ori pe zi timp de 7 zile, i/m), hormoni (sol. Dexametazon 4 mg/zi, timp de 2 zile, i/m), hepatoprotectoare (ursofalc 150 mg, per os, timp de 10 zile). Pacovirina s-a indicat per os câte 50 mg x 2 ori pe zi, tratamentul fiind prelungit ambulator timp de 1 lună sub supravegherea medicului de familie şi a infecţionistului. La o lună după iniţierea tratamentului cu Pacovirină valorile leucocitelor (7,9٭109/l) se normalizează, iar nivelul limfocitelor a constituit 47%, ceea ce corespunde normei fiziologice conform vârstei. Nivelul de ALAT (18,6 U/l) şi ASAT (21,5 U/l) fiind în limitele normei. Ficatul în catamneză se apreciază cu 1,0; +1,0; +1,5 cm sub rebordul costal. Splina nu se palpează. Pe parcursul tratamentului reacţii adverse la Pacovirină nu au fost constatate.
1. Rusu Galina, Galeţchi Axenia, Popovici Parascovia. Boli infecţioase la copii. Chişinău, 2012, p. 131-138

Claims (1)

  1. Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii, care constă în aceea că se administrează antibioticoterapia, vitaminoterapia, terapia hepatoprotectoare, de dezintoxicare şi simptomatică, iar suplimentar se administrează zilnic, per os, cu 30 min înainte de masă 5α-furostan-3b,22,26-triol-3-[O-β-D-glucopiranozil(1→2)-β-D-glucopiranozil(1→4)-β-D-galactopiranozil]-26-O-β-D-glucopiranozid, câte 50 mg, de 2 ori pe zi, timp de 30 zile.
MDS20130054A 2013-03-20 2013-03-20 Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii MD667Z (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20130054A MD667Z (ro) 2013-03-20 2013-03-20 Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDS20130054A MD667Z (ro) 2013-03-20 2013-03-20 Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD667Y MD667Y (ro) 2013-08-31
MD667Z true MD667Z (ro) 2014-03-31

Family

ID=49117539

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDS20130054A MD667Z (ro) 2013-03-20 2013-03-20 Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD667Z (ro)

Citations (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1875G2 (ro) * 1999-11-01 2002-09-30 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament al hepatitei virale acute B
MD2068G2 (ro) * 2001-07-10 2003-06-30 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament al infecţiei cu Herpes simplex
MD2549G2 (ro) * 2003-07-18 2005-08-31 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament a hepatitei virale cronice C.
MD596Y (ro) * 2012-10-09 2013-02-28 Ct Nat De Sanatate Publica Al Ministerului Sanatatii Al Republicii Moldova Metoda de tratament al hepatitei virale cronice C la copii
MD4177C1 (ro) * 2011-01-14 2013-02-28 Национальный Центр Общественного Здоровья Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de vaccinare contra hepatitei virale B a persoanelor imunocompromise
  • 2013

Patent Citations (5)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD1875G2 (ro) * 1999-11-01 2002-09-30 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament al hepatitei virale acute B
MD2068G2 (ro) * 2001-07-10 2003-06-30 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament al infecţiei cu Herpes simplex
MD2549G2 (ro) * 2003-07-18 2005-08-31 Национальный Научно-Практический Центр Превентивной Медицины Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de tratament a hepatitei virale cronice C.
MD4177C1 (ro) * 2011-01-14 2013-02-28 Национальный Центр Общественного Здоровья Министерства Здравоохранения Республики Молдова Metodă de vaccinare contra hepatitei virale B a persoanelor imunocompromise
MD596Y (ro) * 2012-10-09 2013-02-28 Ct Nat De Sanatate Publica Al Ministerului Sanatatii Al Republicii Moldova Metoda de tratament al hepatitei virale cronice C la copii

Non-Patent Citations (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
Rusu Galina, Galeţchi Axenia, Popovici Parascovia. Boli infecţioase la copii. Chişinău, 2012, p. 131-138 *

Also Published As

Publication number Publication date
MD667Y (ro) 2013-08-31

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Patil et al. Prevalence of recurrent aphthous ulceration in the Indian Population
Liang et al. Mesenchymal stem cell transplantation for diffuse alveolar hemorrhage in SLE
Caldarelli et al. Eruptive pseudoangiomatosis and SARS‐CoV‐2 (COVID‐19) infection
CN104017746B (zh) 乳杆菌、其组合物与用于制备治疗红斑性狼疮引起的心脏与肝脏病变的应用
Wallace et al. Angiokeratoma corporis diffusum universale (Fabry)
Santra et al. Rosai-Dorfman disease
MD667Z (ro) Metodă de tratament al mononucleozei infecţioase la copii
Kodali et al. TTP-like syndrome associated with hemoglobin SC disease treated successfully with plasma and red cell exchange
WO2021249402A1 (zh) 无细胞脂肪提取液对巨噬细胞极化调节与疾病治疗的作用
Bakke Hepatic impairment during intake of contraceptive pills: observations in post-menopausal women
EP1398036B1 (en) Ganoderma lucidum spores for treatment of systemic lupus erytrhomatosus (SLE)
Jafar et al. Hypovitaminosis D in Hepatitis C patients and its relation with demographic and laboratory data
Hasan et al. The effect of melatonin on C-reactive protein, serum ferritin and D-dimer in COVID-19 patients
Li et al. Gas6 exerts neuroprotective effects via restoring the blood-brain barrier in mice with sepsis-associated encephalopathy
US11883418B2 (en) Compound TSYI-ZAC for inhibiting dengue virus infection and medicinal use thereof
MD596Z (ro) Metodă de tratament al hepatitei virale cronice C la copii
Osborne et al. Influence of hyperpyrexia on ascorbic acid concentration in the blood
Ghanbarzamani et al. A Case of Erythema Multiforme Caused by Sildenafil Plus Tramadol
Ufelle et al. The CD4+ T lymphocyte values of HIV-positive and HIV-negative pregnant women in Enugu, South-East Nigeria
Rahma et al. Hemorrhagic Varicella in a 41-Year-Old Woman with Evans Syndrome: Case Report.
Sanke et al. Familial clustering of severe atypical variants of erythema nodosum leprosum in immunocompetent siblings
Săbiescu et al. COVID-19 IN A PACIENT WITH HIV INFECTION–A CASE REPORT
Kanzaki et al. Human T lymphotropic virus‐1 infection
Cecily et al. Idiopathic Fatal Pancytopenia: A Case Report
Elbarawy et al. High Dose Vitamin C Therapy for Fever of Unknown Origin: A Case Report

Legal Events

Date Code Title Description
FG9Y Short term patent issued
KA4Y Short-term patent lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)