MD4486286T2 - Produs pentru îngrijirea orală - Google Patents

Abstract

Prezenta invenţie se referă la utilizarea N-acetilcisteinei pentru creşterea efectului sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi al acidului ascorbic în contracararea pigmentării suprafeţelor dentare, a mucoaselor dentare, a a produselor de restaurare dentară sau a produselor protetice dentare la pacienţi trataţi cu clorhexidină, şi la un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic şi N-acetilcisteină.

Description

DOMENIUL INVENŢIEI

Prezenta invenţie se referă la utilizarea N-acetilcisteinei pentru a creşte efectul sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi al acidului ascorbic în contracararea pigmentării dinţilor la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină, precum şi la un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic şi N-acetilcisteină.

STADIULTEHNICII

Controlul chimic al plăcii dentare este unul dintre cei mai importanţi paşi în timpul multor tratamente dentare, precum şi în timpul manevrelor normale de igienă orală la domiciliu. În acest scop, au fost produse şi comercializate numeroase ingrediente active, mai ales sub formă de ape de gură, paste de dinţi sau spray-uri, printre care putem menţiona, în principal, clorhexidină, uleiuri esenţiale, derivaţi de fluor, delmopinol. Cu toate acestea, din datele care au apărut în ultimii ani din literatura de specialitate, clorhexidina încă reprezintă astăzi cel mai eficient produs pentru controlul chimic al plăcii, atât de eficient încât ea este definită, pe bună dreptate, ca ingredient activ de referinţă.

Clorhexidina este o moleculă aparţinând familiei bis-guanidelor şi este cunoscută pentru activitatea sa remarcabilă în controlul chimic al plăcii şi al gingivitei. Deşi se ştie de fapt că, în raport cu caracteristicile intrinseci ale diferitelor specii bacteriene, aceasta are o acţiune de tip bacteriostatic atunci când este utilizată în concentraţii scăzute, are în acelaşi timp un efect preponderent bactericid atunci când este utilizată la concentraţii mai mari. Clorhexidina îşi dezvoltă propriul efect antiseptic datorită capacităţii de a stabili legături chimice cu grupări anionice (grupare fosfat, sulfat, carboxil) prezente la nivelul peretelui celular bacterian şi, astfel, induce o creştere semnificatvă a permeabilităţii celulare şi o alterare a echilibrului osmotic.

Datorită proprietăţilor sale cationice, clorhexidina este cunoscută, de asemenea, pentru capacitatea sa de a se lega:

- la nivelul mucoaselor orale,

- la hidroxiapatita smalţului,

- la pelicula secundară prezentă pe suprafaţa dentară,

- la proteine salivare şi

- la bacterii şi la polizaharidele celulare de origine bacteriană.

Atunci când se leagă de aceste structuri orale, clorhexidina poate fi eliberată lent, menţinând în acelaşi timp concentraţii eficiente asupra microorganismelor timp de aproximativ 8-18 ore. Acest efect, care permite ingredientului activ să rămână la concentraţii eficiente chiar şi la câteva ore după administrarea sa, se numeşte substantivitate şi reprezintă puterea acestui ingredient activ.

În ciuda numeroaselor avantaje ale clorhexidinei în ceea ce priveşte activitatea farmacologică, acest ingredient activ este cunoscut, de asemenea, pentru unele efecte secundare supărătoare. Printre principalele efecte secundare cunoscute, cel mai frecvent este cu siguranţă reprezentat de pigmentările maronii, care apar pe suprafeţele dentare şi pe membranele mucoase, în special, la produse de restaurare pe bază de răşină sau la produse protetice şi, prin urmare, limitează utilizarea pe termen lung a acestora. În particular, se crede că legătura dintre pigmenţi şi hidroxiapatită ar fi mediată de interacţiunea dintre grupările anionice ale moleculelor de colorant şi cele cationice ale clorhexidinei, care, odată legate, ar crea o peliculă maronie destul de dificil de îndepărtat prin simplă periere.

Acest efect secundar apare, în principal, după o utilizare prelungită a clorhexidinei, în special în cazul formulărilor cu o concentraţie mai mare de clorhexidină (0,2% sau chiar 1% în unele geluri orale).

Sunt cunoscuţi aditivi împotriva pătării care au scopul de a contracara acest efect secundar al produselor pentru îngrijire orală care conţin clorhexidină. Printre aceşti aditivi, sistemul ADS, compus din acid ascorbic şi metabisulfit de sodiu, este cunoscut pentru capacitatea sa de a conduce la o formare mai redusă de pigmentări dentare fără a compromite beneficiile antiseptice ale clorhexidinei. Cortellini P, Labriola A, Zambelli R, Pini Prato GP, Nieri M, Tonetti M: Clorhexidină cu sistem împotriva decolorrii după intervenţie chirurgicală cu lambou parodontal: un studiu clinic încrucişat, randomizat, triplu secretizat. Revista de Periodontologie clinică. 35, 7: 614. 200 şi EP2614812 A1).

Solicitantul a constatat că, deşi sistemul ADS compus din acid ascorbic şi metabisulfit de sodiu demonstrează o eficacitate evidentă şi apreciabilă în contracararea pigmentării suprafeţelor, membranelor mucoase, produselor de restaurare şi produselor protetice dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină, fără a compromite eficacitatea antiseptică a acestuia, există în continuare necesitatea de a spori efectul de împotriva pigmentării al sistemului ADS, în special, în tratamente pe termen lung.

EXPUNERE PE SCURT A INVENŢIEI

Scopul prezentei invenţii este, prin urmare, de a îmbunătăţi şi a spori efectul sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi ale acidului ascorbic în contracararea pigmentării (sau pătării) suprafeţelor, a membranelor mucoaselor, a produselor de restaurare şi a produselor protetice dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină, fără a compromite eficacitatea antiseptică a clorhexidinei în sine, în special, în tratamente pe termen lung.

Conform prezentei invenţii, solicitantul a constatat, în mod surprinzător, că acest rezultat este posibil prin utilizarea, în combinaţie cu săruri metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi acid ascorbic, a N-acetilcisteinei, despre care a fost demonstrat că este capabilă să crească efectul sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi al acidului ascorbic în contracararea pigmentării suprafeţelor, mucoaselor, produselor de restaurare şi produselor protetice dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină.

Datorită combinaţiei specifice de N-acetilcisteină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi acid ascorbic şi clorhexidină, este posibil să fie furnizat un produs pentru îngrijire orală care are, prin urmare, o gamă de proprietăţi capabile să îmbunătăţească proprietăţile produselor pentru îngrijire orală bazate pe sistemul ADS, extinzând astfel posibilităţile sale de aplicare.

Astfel, prezenta invenţie se referă la un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic şi N-acetilcisteină.

Datorită prezenţei N-acetilcisteinei, a cel puţin unei sări metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi a acidului ascorbic, produsul conform prezentei invenţii pe bază de clorhexidină este eficient împotriva patologiilor cavităţii bucale, în particular, a plăcii bacteriene, fără a provoca sau limitând mult efectele secundare ale utilizării prelungite a componentei active menţionate care implică o pigmentare a suprafeţelor, mucoaselor, produselor de restaurare şi produselor protetice dentare.

SCURTĂ DESCRIERE A DESENELOR

În desene:

Figura 1 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de placă (PI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 1;

Figura 2 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui gingival (GI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 1;

Figura 3 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de pătare (SI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 1;

Figura 4 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de placă (PI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse D, E şi F conform Exemplului 2;

Figura 5 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui gingival (GI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse D, E şi F conform Exemplului 2; şi

Figura 6 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de pătare (SI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse D, E şi F conform Exemplului 2.

Figura 7 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de placă (PI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 3;

Figura 8 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui gingival (GI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 3;

Figura 9 arată rezultatele testului de evaluare a indicelui de pătare (SI) la 7 şi 14 zile pentru grupurile care au utilizat produse A, B şi C conform Exemplului 3. Cele trei grupuri arată o tendinţă diferită. Pigmentarea provocată de apa de gură tradiţională la 14 zile este mai mult decât dublu faţă de cea cu apa de gură ADS. Apele de gură ADS arată diferenţe semnificative faţă de apa de gură „de control» (CHX, Grupul cu C), semnificative statistic, atât la T=7 zile, cât şi la T=14 zile. Grupul cu B (CHX-ADS-NAC) arată valori SI semnificativ mai mici decât grupul cu A (CHX-ADS) la T = 14 zile.

DESCRIERE DETALIATĂ A INVENŢIEI

Prezenta dezvăluire se referă, într-un prim aspect al acesteia, la utilizarea N-acetilcisteinei într-o metodă de tratare a efectelor secundare ale clorhexidinei la un pacient care urmează tratament cu clorhexidină, în care efectele secundare menţionate implică o pigmentare a suprafeţelor dentare, a mucoaselor dentare, a produselor de restaurare dentară sau a produselor protetice dentare de la pacientul menţionat, în care N-acetilcisteina menţionată creşte efectul a cel puţin unei sări metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi al acidului ascorbic în contracararea pigmentării menţionate a suprafeţelor dentare, a mucoaselor dentare, a produselor de restaurare dentară, sau a produselor protetice dentare.

Solicitantul a constatat, de fapt, în mod surprinzător, că este posibil să se îmbunătăţească şi să se amplifice efectul sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi ale acidului ascorbic în contracararea pigmentării/pătării suprafeţelor, membranelor mucoase, produselor de restaurare şi produselor protetice dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină, fără a compromite eficacitatea antiseptică a clorhexidinei în sine, utilizând, în combinaţie cu acestea, N-acetilcisteină, despre care a fost demonstrat că este capabilă să crească efectul de contrast al pigmentării menţionate.

Datorită combinaţiei specifice de N-acetilcisteină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi acid ascorbic şi clorhexidină, este posibil, prin urmare, să se asigure un produs pentru îngrijire orală care are, prin urmare, o gamă de proprietăţi capabile să îmbunătăţească proprietăţile produselor pentru îngrijire orală bazate pe sistemul ADS, extinzând astfel posibilităţile sale de aplicare.

Prin urmare, prezenta invenţie se referă la un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic, şi N-acetilcisteină.

Prezenta invenţie poate prezenta unu sau mai multe dintre aspectele sale, sau una sau mai multe dintre caracteristicile preferate raportate mai jos, care pot fi combinate între ele, după preferinţă, în funcţie de cerinţele domeniului de aplicare.

În contextul prezentei descrieri şi al revendicărilor următoare, toate mărimile numerice care indică cantităţi, parametri, procente, şi aşa mai departe, trebuie considerate precedate în orice circumstanţă de termenul „aproximativ», cu excepţia cazului în care se indică altfel. În plus, toate intervalele de mărimi numerice includ toate combinaţiile posibile de valori numerice maxime şi minime şi toate intervalele intermediare posibile, precum şi pe cele indicate mai jos.

În prezenta invenţie, expresia:

- „% din greutatea totală» al unui produs, de exemplu, o apă de gură, înseamnă cantitatea în grame de o anumită componentă prezentă în 100 de mililitri (ml) de produs menţionat; şi

- „clorhexidină» înseamnă, cu excepţia cazului în care se specifică altfel, compusul 1,1'-hexametilenbis[5-(p-clorfenil)biguanidă], o sare a acestuia, sau un complex al acestuia.

De preferinţă, în produsul pentru îngrijire orală, clorhexidina este sub forma unei sări sau a unui complex. Sub formă de sare de clorhexidină, de exemplu, digluconatul de clorhexidină sau diacetatul de clorhexidină pot fi utilizate în apa de gură conform prezentei invenţii. De preferinţă, produsul pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii cuprinde clorhexidină sub formă de gluconat de clorhexidină.

De preferinţă, produsul pentru îngrijire orală cuprinde în plus ADN sodic. „ADN sodic» în prezenta invenţie înseamnă sarea de sodiu a acidului dezoxiribonucleic obţinută, de exemplu, prin extracţia acidului dezoxiribonucleic nativ din ţesutul gonadic al sturionului mascul şi, ulterior purificat, depolimerizat şi neutralizat cu ioni de sodiu.

ADN sodic adecvat scopurilor prezentei invenţii este disponibil comercial, de exemplu, cel comercializat sub denumirea de pulbere Kalinat AW (Kalichem). Cantitatea menţionată de ADN sodic s-a dovedit de fapt că este optimă pentru contracararea efectului iritant al clorhexidinei asupra mucoaselor orale, exercitând un efect protector asupra acestora şi un efect vindecător asupra posibilelor răni ale cavităţii bucale, favorizând astfel şi un trofism corect al mucoaselor orale.

Într-o variantă de realizare preferată a acestuia, produsul pentru îngrijire orală menţionat este selectat din grupul constând din: apă de gură, gel parodontal, şi pastă de dinţi.

Într-o primă variantă de realizare preferată a acestuia, prin urmare, produsul pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii este o apă de gură.

De preferinţă, apa de gură menţionată cuprinde clorhexidină într-o cantitate care variază de la 0,01% până la 0,30% în greutate, mai preferat, de la 0,05% până la 0,30% în greutate, chiar mai preferat, de la 0,09% până la 0,20% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

Apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde, de asemenea, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos.

Prezenţa a cel puţin unei sări metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos contracarează dezavantajul de pigmentare închisă la culoare a dinţilor, un efect secundar al clorhexidinei.

De preferinţă, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos este selectată din grupul alcătuit din: metabisulfit de sodiu, metabisulfit de potasiu, metabisulfit de calciu. Mai preferat, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde metabisulfit de sodiu.

De preferinţă, în apa de gură conform prezentei invenţii, cantitatea de acea cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos variază de la 0,1% până la 0,5%, mai preferat, de la 0,15% până la 0,3% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

Apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde în plus acid ascorbic.

De preferinţă, în apa de gură conform prezentei invenţii, cantitatea de acid ascorbic variază de la 0,1% până la 1,0% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

Prezenţa acidului ascorbic contracarează, de asemenea, dezavantajul de pigmentare închisă la culoare a dinţilor, un efect secundar al clorhexidinei.

De preferinţă, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde acid ascorbic şi cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, chiar mai preferat, de la 0,1% până la 0,5% în greutate de cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi de la 0,1% până la 1,0% în greutate de acid ascorbic, în raport cu volumul total al apei de gură.

Combinaţia menţionată de componente, în aceste cantităţi, s-a dovedit deja deosebit de eficientă în contracararea efectului secundar al clorhexidinei de pigmentare închisă la culoare a dinţilor, şi este baza sistemului ADS.

Apa de gură conform prezentei invenţii conţine în plus N-acetilcisteină.

N-acetilcisteina, aşa cum se va demonstra, de asemenea, în partea experimentală, s-a dovedit a fi capabilă să crească efectul sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi ale acidului ascorbic, în contracararea dezavantajului de pigmentare încchisă la culoare a suprafeţelor, mucoaselor, produselor de restaurare şi a produselor protetice dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină.

De preferinţă, în apa de gură conform prezentei invenţii, cantitatea de N-acetilcisteină variază de la 0,01% până la 1,0%, mai preferat, de la 0,2% până la 0,7%, în greutate în raport cu volumul total al apei de gură.

În plus faţă de componentele menţionate mai sus, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde, de preferinţă, citrat de sodiu tribazic.

De preferinţă, în apa de gură conform prezentei invenţii, cantitatea de citrat de sodiu tribazic variază de la 0,8% până la 2,0%, mai preferat, de la 0,8% până la 1,2%, în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

Prezenţa citratului de sodiu tribazic în cantităţile menţionate permite în mod avantajos reglarea pH-ului apei de gură la valori optime pentru utilizarea sa.

Într-o variantă de realizare preferată, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde acid ascorbic şi citrat de sodiu tribazic. Mai preferat, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde de la 0,1% până la 1% în greutate, în raport cu volumul total de acid ascorbic din apa de gură, şi de la 0,8% până la 2,0% în greutate în raport cu volumul total al apei de gură cu citrat de sodiu tribazic.

De fapt, s-a descoperit în mod surprinzător că combinaţia de acid ascorbic şi citrat de sodiu tribazic permite stabilizarea formulării de apă de gură conform prezentei invenţii.

De preferinţă, apa de gură conform prezentei invenţii cuprinde cel puţin un copolimer polivinilpirolidonă - acetat de vinil. Copolimeri polivinilpirolidonă - acetat de vinil adecvaţi pentru scopurile prezentei invenţii sunt disponibili comercial, de exemplu, cei comercializaţi sub denumirea de Luviskol® (BASF SE).

Cel puţin un copolimer polivinilpirolidonă - acetat de vinil exercită, în mod avantajos, în apa de gură conform prezentei invenţii, o acţiune de formare de peliculă şi una împotriva plăcii.

De preferinţă, în apa de gură conform prezentei invenţii, cantitatea de acel cel puţin un copolimer polivinilpirolidonă - acetat de vinil variază de la 0,05% până la 1%, mai preferat, de la 0,3% până la 1%, în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

De preferinţă, apa de gură menţionată conţine şi ADN sodic.

ADN sodic exercită în mod avantajos un efect protector şi vindecător asupra membranelor mucoase orale, limitând şi mai mult unele dintre efectele secundare ale utilizării prelungite a produselor pentru îngrijire orală pe bază de clorhexidină, care includ modificări ale structurii celulare, incluzând vacuolizarea, degenerarea nucleului celular, şi mărirea spaţiilor intercelulare.

De preferinţă, în apa de gură, cantitatea de ADN sodic variază de la 0,01% până la 0,2%, mai preferat, de la 0,05% până la 0,1%, în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

Într-o variantă de realizare preferată a acestuia, produsul pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii este o apă de gură care cuprinde de la 0,01% până la 0,30% în greutate de clorhexidină, de la 0,1% până la 0,5% în greutate de cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, de la 0,1% până la 1,0% în greutate de acid ascorbic, de la 0,01% până la 1,0%, mai preferat, de la 0,2% până la 0,7% în greutate de N-acetilcisteină, de la 0,01% până la 0,2%, mai preferat, de la 0,01% până la 0,1%, în greutate de ADN sodic de la 0,05% până la 1%, mai preferat, de la 0,3% până la 1%, în greutate cel puţin un copolimer polivinil pirolidonă - vinilacetat, în raport cu volumul total al apei de gură.

Apa de gură conform invenţiei poate conţine unu sau mai multe dintre celelalte ingrediente posibile cunoscute în domeniu pentru soluţii de igienă orală.

În particular, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde în plus unu sau mai mulţi aditivi selectaţi din grupul alcătuit din: îndulcitori, arome, agenţi de umectare, conservanţi, emulgatori, regulatori de pH, coloranţi alimentari.

Ca îndulcitori, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, xilitol, zaharinat de sodiu, acesulfam de potasiu, sucraloză, extract de ştevie.

Ca arome, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, mentă, mentol, anetol, mentha viridis, scorţişoară, cuişoare, eucaliptol.

Ca agenţi de umectare, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, propilenglicol, sorbitol, glicerină.

Ca şi conservanţi, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, benzoat de sodiu, metilizotiazolinonă.

Ca surfactanţi de solubilizare, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu: ulei de ricin hidrogenat Peg 40, Poloxamer 407.

Ca regulatori de pH, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, citrat de sodiu, acid citric.

Ca şi coloranţi, apa de gură conform prezentei invenţii poate cuprinde, de exemplu, CI 19140, CIU 42090, CI 17200.

Apa de gură conform invenţiei se prepară în mod convenabil, într-un mod cunoscut, sub formă de soluţie sau suspensie într-un mediu de solvent adecvat, de preferinţă, apă.

Conform unei variante de realizare preferate, apa de gură conform invenţiei cuprinde următoarele componente:

1. Apă

2. Xilitol

3. Propilenglicol

4. Ulei de ricin hidrogenat PEG 40

5. Acetat de sodiu

6. Acid ascorbic

7. Digluconat de clorhexidină

8. Copolimer polivinil pirolidonă - acetat de vinil

9. N-acetilcisteină

10. ADN sodic

11. Aromă

12. Poloxamer 407

13. Metabisulfit de sodiu

14. Hidroxid de sodiu

15. Benzoat de sodiu

16. Acid acetic

Conform unei alte variante de realizare preferate, apa de gură conform invenţiei cuprinde următoarele componente:

1. Apă

2. Xilitol

3. Propilenglicol

4. Ulei de ricin hidrogenat PEG 40

5. Acid ascorbic

6. Digluconat de clorhexidină

7. Copolimer polivinil pirolidonă - acetat de vinil

8. N-acetilcisteină

9. ADN sodic

10. Aromă

11. Poloxamer 407

12. Metabisulfit de sodiu

13. Citrat de sodiu

14. Acid citric

15.C.I. 42090

16.C.I. 17200

Într-o altă variantă de realizare preferată, produsul pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii este un gel parodontal.

Conform unei variante de realizare preferate, gelul parodontal conform invenţiei cuprinde următoarele componente:

1. Apă

2. Propilenglicol

3. Hidroxietilceluloză

4. Copolimer polivinil pirolidonă - acetat de vinil

5. Ulei de ricin hidrogenat PEG 40

6. Digluconat de clorhexidină

7. N-acetilcisteină

8. Acetat de sodiu

9. ADN sodic

10. Mentol

11. Ulei de mentă

12. Acid acetic

13. Metabisulfit de sodiu

14. Acid ascorbic

De preferinţă, gelul parodontal conform prezentei invenţii cuprinde de la 0,5% în greutate până la 1,0% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al gelului parodontal.

De preferinţă, gelul parodontal conform prezentei invenţii cuprinde de la 0,01% până la 1,0%, mai preferat, de la 0,2% până la 0,7% în greutate de N-acetilcisteină, în raport cu volumul total al gelului parodontal.

De preferinţă, gelul parodontal conform prezentei invenţii cuprinde ADN sodic, chiar mai preferat, în cantităţi de cel mult 0,3%, mai preferat, de la 0,01% până la 0,3%, în greutate, în raport cu greutatea totală a gelului parodontal.

Aşa cum a fost deja menţionat cu privire la apa de gură conform prezentei invenţii, ADN sodic exercită în mod avantajos un efect protector şi vindecător asupra membranelor mucoase orale, limitând şi mai mult unele dintre efectele secundare ale utilizării prelungite a produselor pentru îngrijire orală pe bază de clorhexidină, incluzând modificări ale structurii celulare, incluzând vacuolizarea, degenerarea nucleului celular şi lărgirea spaţiilor intercelulare.

Într-o altă variantă de realizare preferată, produsul pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii este o pastă de dinţi.

Conform unei variante de realizare preferate, pasta de dinţi conform invenţiei cuprinde următoarele componente:

1. Sorbitol

2. Apă

3. Silice (silice hidratată)

4. Glicerol

5. Xilitol

6. Cocamidopropil betaină

7. Copolimer polivinil pirolidonă - acetat de vinil

8. Ulei de ricin hidrogenat PEG 40

9. N-acetilcisteină

10. Aromă

11. Digluconat de clorhexidină

12. Carboximetilceluloză

13. Acid ascorbic

14. Metabisulfit de sodiu

15. ADN sodic

16. Zaharină sodică

17. Benzoat de sodiu

18. Citrat de sodiu

De preferinţă, pasta de dinţi conform prezentei invenţii cuprinde de la 0,05% în greutate până la 0,2% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

De preferinţă, pasta de dinţi conform prezentei invenţii cuprinde acid ascorbic şi cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, chiar mai preferat, de la 0,1% până la 0,5% în greutate de cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos şi de la 0,1% până la 1,0% în greutate de acid ascorbic, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

Aşa cum a fost deja menţionat în legătură cu apa de gură şi gelul parodontal conform prezentei invenţii, combinaţia menţionată de componente este deja deosebit de eficientă pentru contracararea efectului secundar al clorhexidinei de pigmentare închisă la culoare a dinţilor, şi este baza sistemului ADS.

De preferinţă, pasta de dinţi conform prezentei invenţii cuprinde de la 0,01% până la 1,0%, mai preferat, de la 0,2% până la 0,7% în greutate de N-acetilcisteină, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

De preferinţă, cel puţin o fluorură anorganică poate fi prezentă opţional în pasta de dinţi conform invenţiei.

De preferinţă, în pasta de dinţi conform prezentei invenţii, cantitatea de ADN sodic variază de la 0,01% până la 0,05% în greutate, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

Aşa cum a fost deja menţionat cu privire la apa de gură conform prezentei invenţii, ADN sodic exercită în mod avantajos un efect protector şi vindecător asupra membranelor mucoase orale, limitând şi mai mult unele dintre efectele secundare ale utilizării prelungite a produselor pentru îngrijire orală pe bază de clorhexidină, incluzând modificări ale structurii celulare, incluzând vacuolizare, degenerarea nucleului celular, şi lărgirea spaţiilor intercelulare.

Datorită prezenţei N-acetilcisteinei, a cel puţin unei sări metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, şi a acidului ascorbic, produsul conform prezentei invenţii pe bază de clorhexidină este eficient împotriva patologiilor cavităţii bucale, în particular, asupra plăcii bacteriene, fără a provoca sau limitând mult efectele secundare ale utilizării prelungite a componentei active, care implică o pigmentare a suprafeţelor, mucoaselor, produselor de restaurare, şi a produselor protetice dentare.

Astfel, într-un alt aspect al acesteia, prezenta invenţie se referă la un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic şi N-acetilcisteină, pentru utilizare în tratamentul plăcii bacteriene la un pacient care are nevoie de aceasta.

Solicitantul a constatat, de fapt, că utilizarea N-acetilcisteinei conform prezentei invenţii, prin îmbunătăţirea şi sporirea efectului sărurilor metabisulfit ale metalelor alcaline sau alcalino-pământoase şi ale acidului ascorbic în contracararea pigmentării suprafeţelor, membranelor mucoase, produselor de restaurare şi produselor protetice dentare la pacienţii care urmează tratament împotriva plăcii cu clorhexidină, constituie un aspect inovator de o valoare deosebită a produsului pentru îngrijire orală menţionat.

Astfel, într-un aspect preferat al acesteia, prezenta dezvăluire se referă la utilizarea N-acetilcisteinei la un pacient care urmează un tratament cu clorhexidină conform primului aspect al invenţiei, şi în care tratamentul cu clorhexidină menţionat este efectuat cu un produs pentru îngrijire orală conform prezentei invenţii.

PARTE EXPERIMENTALĂ

Invenţia este ilustrată acum cu ajutorul câtorva Exemple care să fie înţelese în scopuri ilustrative şi nelimitative.

Exemplul 1

Scopul studiului

Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficacitatea unei ape de gură cu 0,2% clorhexidină, care conţine 0,01% în greutate de ADN sodic şi sistemul împotriva pigmentării ADS (0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu, 0,5% în greutate de acid ascorbic), şi de a o compara cu o apă de gură care are aceeaşi compoziţie, dar cu un adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină. Ca grup de control, a fost utilizată o apă de gură tradiţională cu 0,2% clorhexidină, dar fără metabisulfit de sodiu, acid ascorbic, ADN sodic sau N-acetilcisteină.

Materiale şi metode

Pentru acest studiu, au fost selectaţi 15 voluntari sănătoşi, de sex masculin şi feminin, cu vârste cuprinse între 19 şi 29 de ani, în conformitate cu principiile Declaraţiei de la Helsinki. Pacienţii cu boli sistemice grave, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, sindroame neurologice sau psihiatrice, sau boli infecţioase, nu au fost incluşi în studiu. De asemenea, au fost excluşi din studiu pacienţii care nu au putut efectua corect manevrele de igienă orală la domiciliu, pacienţii care suferă de boală parodontală cronică cu pungi > 4 mm, subiecţii cu mai puţin decât 20 de elemente pe arcada dentară.

După înrolare, pentru fiecare pacient au fost preparate 3 tipuri de flacoane, absolut identice, inerte, opace, cu o capacitate de 250 ml, în care au fost introduse:

- Produsul A: apă de gură cu 0,2% în greutate de clorhexidină, care conţine 0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu, 0,5% în greutate de acid ascorbic şi 0,01% în greutate de ADN sodic, în raport cu volumul total al apei de gură;

- Produsul B: similar cu Produsul A, dar cu adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină, în raport cu volumul total al apei de gură; şi

- Produsul C: apă de gură tradiţională cu 0,2% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al apei de gură.

Flacoanele, cu o etichetă neutră, au fost apoi marcate în mod simplu cu un cod alfanumeric care identifică în mod unic pacientul căruia îi fusese atribuită. Cheia de citire a fost păstrată necunoscută de către organizatorul testului până la sfârşitul evaluării, pentru a împiedica pacientul voluntar sau operatorul selectat pentru evaluări să ia cunoştinţă de tipul de apă de gură pe care o testa. Testul a fost apoi efectuat conform criteriului „dublu secretizat». Înainte de începerea studiului, toţi pacienţii au urmat sesiuni profesionale de igienă orală, pentru a îndepărta depozitele de placă bacteriană moale şi dură existente şi pentru a aduce la zero indicii parodontali care urmează să fie analizaţi:

- Indicele de placă (PI), pentru cantitatea de placă prezentă (Loe H., Silness J: Boala parodontală în sarcină. Prevalenţa şi severitatea. Acta odontologica Scandinavica. 1963; 21: 533-551).

- Indicele gingival (GI), pentru nivelul inflamaţiei gingivale (Silness J, Loe H: Boala parodontală în sarcină. II. Corelarea dintre igiena orală şi afecţiunile parodontale. Acta odontologica Scandinavica. 1964; 22: 121-135).

- Indicele de pătare (SI), pentru gradul de pigmentare (Lobene RR: Efectul pastelor de dinţi asupra petelor de pe dinţi prin periaj controlat. J.Am.Dent.Assoc. 1968; 77: 849-855, Soskolne W.A., Heasman P.A., Stabholz A., Smart G.J, Palmer M., Flashner M., Newman H.N.: Livrare locală susţinută de clorexidină în tratamentul parodontitei: un studiu în mai multe centre. J Clin Periodontol 1997; 68: 32-38.).

Cei 15 pacienţi au fost împărţiţi în 3 grupuri identice ca număr, şi au fost repartizaţi în grupul A (Produsul A), în grupul B (Produsul B) sau în grupul C (Produsul C), şi apoi fiecărui pacient i-au fost atribuite 2 flacoane cu produsul corespondent.

Pacienţii au efectuat un ciclu de clătire de 14 zile cu produsul livrat. Ciclul a inclus o clătire cu 15 ml de produs pur timp de un minut, efectuată de 2 ori pe zi. În perioada de utilizare a apelor de gură, pacienţii nu s-au periat pe dinţi şi nu au folosit alte dispozitive de igienă orală. În final, pacienţilor li s-a cerut să nu ia substanţe capabile să favorizeze depunerea de pigmenţi, cum ar fi cafeaua, ceaiul, vinul roşu sau fumul de ţigară, cu mai puţin de o oră înainte sau după clătire şi, în orice caz, să raporteze posibilul aport pe parcursul zilei prin intermediul unui formular special care urmează să fie completat.

După 7 şi 14 zile, în plus faţă de SI, au fost măsuraţi parametrii parodontali PI şi GI.

Toate datele au fost colectate de un singur examinator în foldere speciale şi apoi au fost analizate prin intermediul unui program de analiză şi al unei foi de calcul. Analiza statistică a fost efectuată prin testul T Student pentru date nepereche.

Rezultate

Toţi cei 15 pacienţi voluntari selectaţi au finalizat studiul. Nu au existat întreruperi ale protocolului şi nici întârzieri în sesiunile de evaluare. Pacienţii au menţinut regimuri alimentare similare pe parcursul ciclului de tratament la care au fost supuşi, fără diferenţe substanţiale, în special, în ceea ce priveşte aportul de substanţe colorante, pe care li s-a cerut să le raporteze pe fişa corespunzătoare livrată.

În măsurătorile efectuate, valorile indicelui de placă bacteriană şi ale indicelui gingival au arătat o tendinţă similară pentru toate tipurile de ape de gură (Figurile 1 şi 2). În special, în majoritatea cazurilor s-a evidenţiat o acumulare progresivă de placă bacteriană pe suprafeţele dentare. Evaluarea cantităţii de placă bacteriană cu ajutorul sondei parodontale a arătat, de fapt, o acumulare în mare parte invizibilă în prima săptămână (PI=0 sau 1) şi mai vizibilă în cea de-a doua săptămână (de asemenea, PI=2).

În ceea ce priveşte analiza Indicelui Gingival, în ciuda acumulării de placă descrisă mai sus, nu au fost apreciate stări gingivale inflamatorii particulare, cu excepţia roşeţii la nivel marginal al gingiei moi, la câţiva subiecţi (GI=1).

Acest lucru a confirmat menţinerea eficacităţii antiseptice a clorhexidinei în Produsele A şi B, peparcursul întregii durate a tratamentelor având o durată semnificativă.

În timpul evaluării Indicelui de pătare (SI), cele 3 ape de gură au arătat, în schimb, rezultate diferite în dezvoltarea pigmentării dentare (Figura 3).

Analiza în legătură cu valorile medii a arătat o tendinţă mai mică de pigmentare a suprafeţelor dentare după ciclurile de tratament cu Produsele A şi B, în comparaţie cu cea cu apă de gură de control (Produsul C). Diferenţa, deja prezentă după 7 zile, a fost deosebit de pronunţată după 14 zile de tratament pentru grupurile tratate cu produsele A B, în comparaţie cu grupul tratat cu Produsul C.

În plus faţă de acestea, s-a constatat o tendinţă de dezvoltare a unei pigmentări mai scăzute în grupul de pacienţi trataţi cu Produsul B, ceea ce a permis evidenţierea modului în care utilizarea N-acetilcisteinei permite creşterea efectului sistemului ADS cu metabisulfit de sodiu şi acid ascorbic în contracararea pigmentării dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină.

Exemplul 2

Scopul studiului

Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficacitatea unei ape de gură cu 0,2% clorhexidină şi a sistemului împotriva pătării ADS (0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu, 0,5% în greutate de acid ascorbic) şi de a compara acest sistem cu o apă de gură care are aceeaşi compoziţie, dar cu un adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină. Ca grup de control, a fost utilizată o apă de gură tradiţională cu clorhexidină 0,2%, dar fără metabisulfit de sodiu, acid ascorbic sau N-acetilcisteină.

Materiale şi metode

Pentru acest studiu, au fost selectaţi 18 voluntari sănătoşi, de sex masculin şi feminin, cu vârste cuprinse între 21 şi 33 de ani, în conformitate cu principiile Declaraţiei de la Helsinki. Pacienţii cu boli sistemice grave, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, sindroame neurologice sau psihiatrice, sau boli infecţioase, nu au fost incluşi în studiu, aşa cum s-a procedat în studiul din Exemplul 1. De asemenea, au fost excluşi din studiu pacienţii care nu au putut efectua corect manevrele de igienă orală la domiciliu, pacienţii care sufereau de boală parodontală cronică cu pungi > 4 mm, subiecţii cu mai puţin decât 20 de elemente pe arcada dentară.

După înrolare, pentru fiecare pacient au fost preparate 3 tipuri de flacoane, absolut identice, inerte, opace, cu o capacitate de 250 ml, în care au fost introduse:

• Produsul D: apă de gură cu 0,2% în greutate de clorhexidină şi care conţine 0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu şi 0,5% în greutate de acid ascorbic, în raport cu volumul total al apei de gură; • Produsul E: similar cu Produsul D, dar cu adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină, în raport cu volumul total al apei de gură; şi • Produsul F: apă de gură tradiţională cu 0,2% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al apei de gură.

Ca şi în cazul Exemplului 1, flacoanele, cu o etichetă neutră, au fost apoi marcate în mod simplu cu un cod alfanumeric care identifică în mod unic pacientul căruia îi fusese atribuită. Cheia de citire a fost păstrată necunoscută de către organizatorul testului până la sfârşitul evaluării, pentru a împiedica pacientul voluntar sau operatorul selectat pentru evaluări să ia cunoştinţă de tipul de apă de gură pe care o testa. Testul a fost apoi efectuat conform criteriului „dublu secretizat»..

Înainte de începerea studiului, toţi pacienţii au urmat şedinţe profesionale de igienă orală, pentru a îndepărta depozitele de placă bacteriană moale şi dură existente şi pentru a aduce la zero indicii parodontali care urmează să fie analizaţi: Indicele de placă bacteriană, Indicele gingival şi Indicele de pătare, conform aceloraşi metode utilizate în Exemplul 1.

Cei 18 pacienţi au fost împărţiţi în 3 grupuri identice ca număr şi au fost repartizaţi în grupul D (Produsul D), în grupul E (Produsul E) sau în grupul F (Produsul F), şi apoi fiecărui pacient i-au fost atribuite 2 flacoane cu produsul corespondent.

Pacienţii au efectuat un ciclu de clătire de 14 zile cu produsul livrat. Ciclul a inclus o clătire cu 15 ml de produs pur timp de un minut, efectuată de 2 ori pe zi. În perioada de utilizare a apelor de gură, pacienţii nu s-au periat pe dinţi şi nu au folosit alte dispozitive de igienă orală. În final, pacienţilor li s-a cerut să nu ia substanţe capabile să favorizeze depunerea de pigmenţi, cum ar fi cafeaua, ceaiul, vinul roşu sau fumul de ţigară, cu mai puţin de o oră înainte sau după clătire şi, în orice caz, să raporteze posibilul aport pe parcursul zilei prin intermediul unui formular special care urmează să fie completat.

După 7 şi 14 zile, în plus faţă de SI, au fost măsuraţi parametrii parodontali PI şi GI.

Toate datele au fost colectate de un singur examinator în foldere speciale şi apoi au fost analizate prin intermediul unui program de analiză şi al unei foi de calcul. Analiza statistică a fost efectuată prin testul T Student pentru date nepereche.

Rezultate

Toţi cei 18 pacienţi voluntari selectaţi au finalizat studiul. Nu au existat întreruperi ale protocolului şi nici întârzieri în sesiunile de evaluare. Pacienţii au menţinut regimuri alimentare similare pe parcursul ciclului de tratament la care au fost supuşi, fără diferenţe substanţiale, în special, în ceea ce priveşte aportul de substanţe colorante, pe care li s-a cerut să le raporteze pe fişa corespunzătoare livrată.

În măsurătorile efectuate, valorile indicelui de placă bacteriană şi ale indicelui gingival au arătat o tendinţă similară pentru toate tipurile de ape de gură (Figurile 4 şi 5), în deplină concordanţă cu ceea ce a fost evidenţiat, de asemenea, în Exemplul 1.

De asemenea, în ceea ce priveşte evaluarea Indicelui de pătare (SI), cele 3 ape de gură au prezentat rezultate în concordanţă cu cele obţinute în Exemplul 1 (Figura 6).

Analiza în legătură cu valorile medii a arătat o tendinţă mai mică de pigmentare a suprafeţelor dentare după ciclurile de tratament cu Produsele D şi E, în comparaţie cu cea cu apă de gură de control (Produsul F). Diferenţa, deja prezentă după 7 zile, este şi mai pronunţată după 14 zile de tratament.

În plus faţă de acestea, s-a putut confirma tendinţa deja evidenţiată în Exemplul 1, o tendinţă mai scăzută de a dezvolta pigmentare în grupul de pacienţi trataţi cu Produsul E, ceea ce a permis evidenţierea modului în care utilizarea N-acetilcisteinei permite creşterea efectului sistemului ADS cu metabisulfit de sodiu şi acid ascorbic în contracararea pigmentării dentare la pacienţi care urmează tratament cu clorhexidină.

Exemplul 3

Scopul studiului

Scopul acestui studiu a fost de a evalua, pe un grup mai mare de subiecţi, eficacitatea unei ape de gură cu 0,2% clorhexidină şi a sistemului împotriva pătării ADS (0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu, 0,5% în greutate de acid ascorbic) conceput pentru a contracara apariţia pătării dentare şi de a compara acest sistem cu o apă de gură inovatoare care are aceeaşi compoziţie, dar cu un adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină. Ca grup de control, a fost utilizată o apă de gură tradiţională cu 0,2% clorhexidină, dar fără metabisulfit de sodiu, acid ascorbic sau N-acetilcisteină.

Materiale şi metode

La structura IRCCS Galeazzi din Milano şi la 2 cabinete stomatologice independente din Milano şi Cinisello Balsamo, 60 de pacienţi de sex masculin şi feminin, cu vârste cuprinse între 19 şi 31 de ani, au fost selectaţi în mod voluntar, în conformitate cu principiile Declaraţiei de la Helsinki. Cei 60 de pacienţi urmau terapie antiseptică cu suspendarea manevrelor de igienă orală după intervenţii chirurgicale sau extracţii, terapii parodontale sau implantare. Subiecţii cu patologii sistemice grave, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, sindroame neurologice sau psihiatrice, sau boli infecţioase, şi care au declarat alergii la componentele produselor utilizate, nu au fost incluşi în studiu. De asemenea, au fost excluşi din studiu pacienţii care nu au putut efectua corect manevrele de igienă orală la domiciliu.

După înrolare, pentru fiecare pacient au fost preparate 3 tipuri de flacoane, absolut identice, inerte, opace, cu o capacitate de 250 ml, în care au fost introduse:

- Produsul A: apă de gură cu 0,2% în greutate de clorhexidină, care conţine 0,5% în greutate de metabisulfit de sodiu, 0,5% în greutate de acid ascorbic şi 0,01% în greutate de ADN sodic, în raport cu volumul total al apei de gură;

- Produsul B: similar cu Produsul A, dar cu adaos de 0,5% în greutate de N-acetilcisteină, în raport cu volumul total al apei de gură; şi

- Produsul C: apă de gură tradiţională cu 0,2% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al apei de gură.

Flacoanele, cu o etichetă neutră, au fost apoi marcate în mod simplu cu un cod alfanumeric, care identifică în mod unic pacientul căruia îi fuseseră atribuite, care provenea dintr-un software de randomizare (Random Allocation Software®). Cheia de citire a fost păstrată necunoscută de către organizatorul testului până la sfârşitul evaluării, pentru a împiedica pacientul voluntar sau operatorul selectat pentru evaluări să ia cunoştinţă de tipul de apă de gură pe care o testa. Testul a fost apoi efectuat conform criteriului „dublu secretizat»..

Înainte de începerea studiului, toţi pacienţii au urmat şedinţe profesionale de igienă orală, pentru a îndepărta depozitele de placă bacteriană moale şi dură existente şi pentru a aduce la zero indicii parodontali care urmau să fie analizaţi:

- Indicele de placă (PI), pentru cantitatea de placă prezentă.

- Indicele gingival (GI), pentru nivelul inflamaţiei gingivale.

- Indicele de pătare (SI), pentru gradul de pigmentare.

Indicele de placă, indicele gingival şi indicele de pătare au fost analizate conform aceloraşi metode utilizate în Exemplul 1.

Cei 60 de pacienţi au fost împărţiţi în 3 grupuri identice ca număr şi aufost repartizaţi în grupul A (Produsul A), în grupul B (Produsul B) sau în grupul C (Produsul C), şi apoi fiecărui pacient i-au fost atribuite 2 flacoane cu produsul corespondent, suficiente pentru a acoperi întreaga perioadă de utilizare.

Pacienţii au efectuat un ciclu de clătire de 14 zile cu produsul livrat, precum şi terapii antiseptice pe bază de clorhexidină prescrise în mod regulat. Ciclul a inclus o clătire cu 15 ml de produs pur timp de un minut, efectuată de 2 ori pe zi. În perioada de utilizare a apelor de gură, pacienţii nu s-au periat pe dinţi şi nu au folosit alte dispozitive de igienă orală. În final, pacienţii au fost rugaţi să nu ia substanţe capabile să favorizeze depunerea de pigmenţi, cum ar fi cafeaua, ceaiul, vinul roşu sau fumul de ţigară, cu mai puţin de o oră înainte sau după clătire şi, în orice caz, să raporteze posibilul aport pe parcursul zilei prin intermediul unui formular special care urmează să fie completat.

După 7 şi 14 zile, în plus faţă de SI, au fost măsuraţi parametrii parodontali PI şi GI. După 14 zile, pacienţii au reluat procedurile normale de igienă dacă vindecarea chirurgicală a permis recuperarea.

Toate datele au fost colectate de un singur examinator în foldere speciale de date şi apoi au fost analizate prin intermediul unui program de analiză şi a unei foi de calcul. Analiza statistică a fost efectuată prin testul ANOVA pentru analiza varianţei.

Rezultate

Dintre cei 60 de pacienţi voluntari selectaţi şi incluşi în test, 57 au finalizat studiul. 2 pacienţi (1 din grupul A şi unul din grupul B) nu s-au prezentat la controlul de la 7 zile şi 1 (Grupul A) în ziua a 14-a.

Nu au existat întreruperi ale protocolului şi nici întârzieri în sesiunile de evaluare. Pacienţii au menţinut regimuri alimentare similare pe parcursul ciclului de tratament la care au fost supuşi, fără diferenţe substanţiale, în special, în ceea ce priveşte aportul de substanţe colorante, pe care li s-a cerut să le raporteze pe fişa corespunzătoare livrată.

În măsurătorile efectuate, valorile indicelui de placă bacteriană şi ale indicelui gingival au prezentat o tendinţă similară pentru toate tipurile de ape de gură (Figurile 7 şi 8). Această constatare confirmă rezultatele testelor anterioare efectuate şi descrise în Exemplul 1.

În particular, în perioada de observaţie a fost evidenţiată în majoritatea cazurilor o acumulare progresivă de placă bacteriană pe suprafeţele dentare, mai pronunţată în prezenţa suturilor chirurgicale şi a lambourilor. Evaluarea cantităţii de placă bacteriană cu ajutorul sondei parodontale a arătat, de fapt, o acumulare în mare parte invizibilă în prima săptămână (PI=0 sau 1) şi manifestată printr-o sondă parodontală în a doua săptămână (mai mulţi subiecţi cu PI=2). Cu toate acestea, din datele colectate referitoare la PI şi GI, nu au reieşit diferenţe semnificative statistic între cele trei formulări de apă de gură.

În mod similar multor alte studii care au implicat clorhexidina, în ciuda prezenţei plăcii bacteriene, la analiza indicelui gingival nu au fost observate stări inflamatorii gingivale particulare în cele trei grupuri, cu excepţia unei înroşiri uşoare a gingiei la nivel marginal la câţiva subiecţi (IG = 1). Această figură (Figura 8) este, de asemenea, în concordanţă cu testul anterior efectuat asupra aceloraşi formulări descrise în Exemplul 1.

Cu toate acestea, înregistrarea Indicelui de pătare (SI) a arătat diferenţe semnificative atunci când a fost comparată cu rezultatele obţinute anterior în Exemplul 1: cele 3 ape de gură au prezentat, de fapt, o tendinţă diferită în dezvoltarea pigmentării dentare, aşa cum se arată în Figura 9.

Analiza în legătură cu valorile medii ale SI a confirmat, de fapt, o acţiune eficientă împotriva pigmentăriiă pentru apele de gură echipate cu sistemul ADS (Produsele A şi B), în comparaţie cu cea cu o apă de gură de control care conţine clorhexidină fără ADS (Produsul C), ceea ce a fost semnificativ statistic, atât la observarea la 7 zile, cât şi la observarea la 14 zile.

De fapt, se ştie de mai mulţi ani că componenta ADS este capabilă să reducă pigmentarea dentară rezultată în urma utilizării unui antiseptic cu clorhexidină, fără a inhiba activitatea sa împotriva plăcii. Acţiunea sistemului ADS poate fi condiţionată de cantitatea de substanţe cromogene introduse de subiect în perioada de utilizare, dar un bun control al alimentaţiei şi respectarea prescripţiilor medicului, împreună cu sistemul împotriva pigmentării, pot garanta un efect evident împotriva pătării, chiar şi în condiţii de utilizare clinică reală. Diferenţa dintre măsurătorile SI între cele două grupuri, cu sistem ADS (Produsele A şi B) şi cel fără sistem ADS (Produsul C), a fost semnificativă statistic atât la 7 zile, cât şi la 14 zile de tratament. În mod surprinzător, în comparaţie cu testul efectuat în Exemplul 1 pe un număr mai limitat de subiecţi, în acest test apa de gură cu sistem împotriva pătării ADS/NAC (Produsul B) a prezentat o tendinţă de a dezvolta o pigmentare mai mică, ceea ce a fost semnificativ statistic în comparaţie cu grupul A, chiar dacă numai după 14 zile.

Concluzii

Având în vedere cele colectate şi analizate, se poate afirma că sistemul împotriva pătării luat în analiză prin acest test (Sistem împotriva decolorării, ADS®) şi introdus în formulările de apă de gură cu clorhexidină, confirmă rezultatele din literatura de specialitate (Van Swaaij BWM şi colab. „Reduce decolorarea suprafeţei dentare apa de gură cu clorhexidină cu sistem împotriva decolorării, fără a-şi pierde eficacitatea? O analiză sistematică şi o meta-analiză.» Int J Dent Hyg. 2020 Feb;18(1):27-43) şi pare a fi activ în mod eficient pentru contracararea apariţiei pigmentării dentare, în comparaţie cu o apă de gură tradiţională cu clorhexidină.

Din datele obţinute în urma acestui studiu, Sistemul împotriva pătării ADS® (Produsul A) nu pare capabil să elimine complet problema pigmentării dentare. Pătarea dentară este, de fapt, legată de mai mulţi factori, în primul rând de respectarea prescripţiilor, dar şi de comportamentul sugerat de medic după terapiile dentare. Cu toate acestea, prin simpla analiză a valorilor Indicelui de pătare (Figura 9), se poate observa că nivelul de pigmentare obţinut după 14 zile de utilizare a apelor de gură cu sistemul ADS rămâne mult sub valoarea 1 (pigmentare slabă), în timp ce cu apa de gură tradiţională cu CHX cu alcool s-a situat între valoarea 1 şi valoarea 2 (pigmentare evidentă), cu vârfuri chiar şi peste valoarea 2. Mai mult, diferenţa dintre valorile SI ale celor trei ape de gură este semnificativă statistic în favoarea utilizării celor care conţin sistemul ADS (Produsele A şi B), atât la observarea la 7 zile, cât şi la cea la 14 zile.

În ceea ce priveşte introducerea noii componente NAC în apa de gură cu sistemul ADS şi ADN (Produsul B), conform prezentei invenţii, a fost posibil să se observe o conservare a eficacităţii antiseptice a clorhexidinei şi, în paralel, o reducere suplimentară a gradului de pigmentare dentară la 7 şi mai ales la 14 zile. În acest test, diferenţa dintre apa de gură A (Produsul A: CHX-ADS-ADN) şi apa de gură B (Produsul B: CHX-ADS-ADN-NAC) a fost semnificativă statistic în favoarea Produsului B din invenţie (asocierea CHX-ADS-ADN-NAC) după numai 14 zile de utilizare. Exemplul 1, efectuat pe voluntari sănătoşi, a arătat un beneficiu suplimentar provenit din adăugarea de NAC la o apă de gură cu sistem Clorhexidină şi ADS în ceea ce priveşte reducerea pigmentării dentare.

În prezentul exemplu, pe de altă parte, diferenţa de reducere a pătării dentare apare mai evidentă, până la punctul de a fi semnificativă după 14 zile de observare, aşa cum a fost indicat anterior.

Pentru a explica această diferenţă dintre rezultatele Exemplelor 1 şi 3, au fost formulate câteva ipoteze. Prima, Exemplul 3 a fost efectuat pe pacienţi care au urmat efectiv terapii dentare care au necesitat suspendarea procedurilor de igienă orală: extracţii, chirurgie implantară, chirurgie gingivală, ca să numim doar câteva. În acest caz, în comparaţie cu voluntarii sănătoşi (Exemplul 1), pacienţii ar fi putut fi mult mai înclinaţi să respecte recomandările şi, mai presus de toate, ar fi putut renunţa la tentaţia de a se spăla pe dinţi, ceea ce nu poate fi verificat cu adevărat atunci când în studii sunt implicaţi voluntari sănătoşi. Acumularea mai mare de placă bacteriană şi, în consecinţă, de cromogeni ar fi putut amplifica beneficiile sistemelor împotriva pătării, în special, în zonele care au cea mai mare nevoie de ele, cum ar fi cele cu plăgi chirurgicale şi suturi. Numărul deja semnificativ de pacienţi incluşi (Grupul A = 28, Grupul B = 29, Grupul C = 30), precum şi natura terapiilor chirurgicale clinice pe care le urmează în mod real pacienţii (şi nu voluntari sănătoşi, ca în Exemplul 1), fac ca acest test să fie deosebit de interesant: pare să confirme că combinarea unui sistem ADS, deja cunoscut din literatura de specialitate, cu N-acetilcisteină (NAC) poate, în condiţii clinice, poate spori acţiunea împotriva pătării a ADS singur, cu beneficii suplimentare în condiţii de respectare a tratamentului de către pacient şi de rezultate bune ale terapiilor.

Claims (14)

1. Un produs pentru îngrijire orală care cuprinde clorhexidină, cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos, acid ascorbic şi N-acetilcisteină.

2. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 1, în care clorhexidina este sub formă de sare sau de complex.

3. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 1 sau 2, care cuprinde ADN sodic.

4. Produsul pentru îngrijire orală conform oricăreia dintre revendicările de la 1 până la 3, selectat din grupul alcătuit din: apă de gură, gel parodontal, şi pastă de dinţi.

5. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4, în care produsul menţionat este o apă de gură, şi cantitatea de clorhexidină variază de la 0,01% până la 0,30% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

6. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4 sau 5, în care produsul menţionat este o apă de gură, şi cantitatea de acea cel puţin o sare metabisulfit a unui metal alcalin sau alcalino-pământos variază de la 0,1% până la 0,5%, în raport cu volumul total al apei de gură.

7. Produsul pentru îngrijire orală conform oricăreia dintre revendicările de la 4 până la 6, în care produsul este o apă de gură, şi cantitatea de acid ascorbic variază de la 0,1% până la 1,0% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

8. Produsul pentru îngrijire orală conform oricăreia dintre revendicările de la 4 până la 7, în care produsul menţionat este o apă de gură, şi cantitatea de N-acetilcisteină variază de la 0,01% până la 1,0% în greutate, în raport cu volumul total al apei de gură.

9. Produsul pentru îngrijire orală conform oricăreia dintre revendicările de la 4 până la 8, în care produsul menţionat este o apă de gură care cuprinde de la 0,01% până la 0,30% în greutate de clorhexidină, de la 0,1% până la 0,5% în greutate de cel puţin un metabisulfit de sare al unui metal alcalin sau alcalino-pământos, de la 0,1% până la 1,0% în greutate de acid ascorbic, de la 0,01% până la 1,0% în greutate de N-acetilcisteină, de la 0,01% până la 0,2% în greutate de ADN sodic, de la 0,05% până la 1% în greutate de cel puţin un copolimer polivinilpirolidonă - acetat de vinil, în raport cu volumul total al apei de gură.

10. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4, în care produsul menţionat este un gel parodontal care cuprinde de la 0,5% în greutate până la 1,0% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al gelului parodontal.

11. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4 sau 10, în care produsul menţionat este un gel parodontal, şi cantitatea de N-acetilcisteină variază de la 0,01% până la 1,0% în greutate, în raport cu volumul total al gelului parodontal.

12. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4, în care produsul menţionat este o pastă de dinţi care cuprinde de la 0,05% în greutate până la 0,2% în greutate de clorhexidină, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

13. Produsul pentru îngrijire orală conform revendicării 4 sau 12, în care produsul menţionat este o pastă de dinţi, şi cantitatea de N-acetilcisteină variază de la 0,01% până la 1,0% în greutate, în raport cu volumul total al pastei de dinţi.

14. Produsul pentru îngrijire orală conform oricăreia dintre revendicările de la 1 până la 13, pentru utilizare în tratamentul a cel puţin unei patologii selectate din grupul alcătuit din: gingivită, placă bacteriană, şi parodontită.