MD4472C1 - Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului - Google Patents

Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului Download PDF

Info

Publication number
MD4472C1
MD4472C1 MDA20150026A MD20150026A MD4472C1 MD 4472 C1 MD4472 C1 MD 4472C1 MD A20150026 A MDA20150026 A MD A20150026A MD 20150026 A MD20150026 A MD 20150026A MD 4472 C1 MD4472 C1 MD 4472C1
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
biogas
suspension
mixture
anaerobic
chestnut
Prior art date
Application number
MDA20150026A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Other versions
MD20150026A2 (ro
MD4472B1 (ro
Inventor
Виктор КОВАЛЁВ
Валентин БОБЕЙКЭ
Ольга КОВАЛЁВА
Владимир НЕННО
Василе МОРАРУ
Наталия ТИМОФТЕ
Original Assignee
Государственный Университет Молд0
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Государственный Университет Молд0 filed Critical Государственный Университет Молд0
Priority to MDA20150026A priority Critical patent/MD4472C1/ro
Publication of MD20150026A2 publication Critical patent/MD20150026A2/ro
Publication of MD4472B1 publication Critical patent/MD4472B1/ro
Publication of MD4472C1 publication Critical patent/MD4472C1/ro

Links

Classifications

    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y02TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
    • Y02EREDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
    • Y02E50/00Technologies for the production of fuel of non-fossil origin
    • Y02E50/30Fuel from waste, e.g. synthetic alcohol or diesel

Landscapes

  • Treatment Of Sludge (AREA)
  • Processing Of Solid Wastes (AREA)
  • Fertilizers (AREA)
  • Preparation Of Compounds By Using Micro-Organisms (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la biotehnologie, şi anume la un procedeu de obţinere anaerobă a biogazului.Procedeul, conform invenţiei, prevede amestecarea borhotului de la distilarea alcoolului cu dejecţii de bovine şi/sau de găini, şi reziduuri dispersate de la prelucrarea cărnii cu mărimea particulelor solide de 20…100 µm, într-un raport de masă de 1 : (0,2…0,7) : (0,1…0,2), respectiv, administrarea în amestec a unei suspensii de 50…70% de seminţe de castan Aesculus hippocastanum măcinate în borhot de la distilarea alcoolului, obţinute prin zdrobirea şi măcinarea umedă a seminţelor de castan până la dispersivitatea de 0,4…1,0 µm şi fermentarea anaerobă a amestecului în regim mezofil la un pH de 6,5…8,5 cu amestecare periodică, totodată suspensia se administrează în cantitate de 0,15…0,40 ml/L.

Description

Invenţia se referă la biotehnologie, şi anume la un procedeu de obţinere anaerobă a biogazului.
Utilizarea catalizatorilor biochimici pentru intensificarea proceselor de obţinere a biogazului şi creşterea randamentului de biometan în acesta ca o sursă alternativă de energie electrică şi termică, vizează accelerarea procesului de digestie anaerobă a materiei prime organice şi ecologice, care duce la creşterea ratei de fermentare a biomasei cu obţinerea nămolurilor stabilizate, ecologic inofensive ca îngrăşământ organic. Aceştia pot fi aplicaţi în instalaţiile locale de biogaz la fermele din zonele rurale, precum şi în industria de prelucrare a producţiei agricole şi alte obiecte economice.
Este cunoscut catalizatorul biochimic enzimatic de tipul Novozymes BG Max ™ destinat utilizării în tehnologia biogazului şi epurării apelor uzate. Acest catalizator biochimic sporeşte rata de fermentare, dar aceasta afectează doar parţial conţinutul de biometan, ca parte a biogazului [1].
Consumul acestui catalizator în procesul biochimic este destul de mare, totodată se consideră a fi o componentă scumpă.
Cel mai apropiat după soluţia tehnică şi rezultatul obţinut este procedeul de obţinere anaerobă a biogazului, care include tratarea prealabilă a substratului organic prin aducerea lui la un conţinut de umiditate de 80…90%, măcinarea substratului cu introducerea suplimentară a unui catalizator biochimic, fermentarea într-un mediu anaerob şi colectarea biogazului. În acest caz procesul de măcinare se produce până la dimensiuni ale particulelor de 0,5…0,7 cm, iar în calitate de catalizator biochimic sunt folosite reziduuri organice de la prelucrarea laptelui [2].
Dezavantajul acestui procedeu este că în calitate de reziduuri organice de la procesarea laptelui sunt utilizate zerul, laptele bătut şi alte produse cu valoare reziduală alimentară, care se folosesc în industria alimentară datorită compoziţiei organice şi minerale valoroase, care include microelemente necesare şi vitamine.
Cu toate acestea, consumul produselor menţionate în calitate de catalizator biochimic adăugat la fermentare este destul de mare, de 5…10% din masa substratului organic, ceea ce face procesul costisitor şi insuficient de eficace. Aceste adaosuri joacă doar rolul de nutrienţi suplimentari pentru bacterii şi nu accelerează procesul de fermentaţie a biomasei, iar conţinutul cantitativ de metan în compoziţia biogazului produs nu depăşeşte 58…60%.
Problema tehnică rezolvată de prezenta invenţie constă în reducerea cheltuielilor la realizarea procesului biochimic de obţinere a biogazului, creşterea eficienţei acestuia cu o majorare simultană a conţinutului de biometan în biogaz şi a puterii calorice a acestuia, precum şi extinderea bazei de resurse (materii prime).
Procedeul de obţinere anaerobă a biogazului prevede amestecarea borhotului de la distilarea alcoolului cu dejecţii de bovine şi/sau de găini, şi reziduuri dispersate de la prelucrarea cărnii cu mărimea particulelor solide de 20…100 µm, într-un raport de masă de 1 : (0,2…0,7) : (0,1…0,2), respectiv, administrarea în amestec a unei suspensii de 50…70% de seminţe de castan Aesculus hippocastanum măcinate în borhot de la distilarea alcoolului, obţinută prin zdrobirea şi măcinarea umedă a seminţelor de castan până la dispersivitatea de 0,4…1,0 µm şi fermentarea anaerobă a amestecului în regim mezofil la un pH de 6,5…8,5 cu amestecare periodică, totodată suspensia se administrează în cantitate de 0,15…0,40 ml/L.
Rezultatul tehnic al invenţiei propuse constă în sporirea eficienţei proceselor tehnologice de obţinere a biogazului.
În masa omogenizată din seminţe de castan se conţin stimulenţi biologic activi cu proprietăţi biocatalitice în procesul metanogenezei, care prezintă un amestec de compuşi ai glicozidei triterpenice - saponină cu o structură chimică complexă, escină şi derivaţii săi cu formula elementară (С55Н88О24), şi alţi compuşi biologic activi, precum cumarina, esculetina şi glicozida acesteia - esculina, alte glicozide flavonoidice şi alţi compuşi naturali, precum oxiflavonoide cu diferite combinaţii ale grupurilor OH în moleculele lor, compuşi care au efect catalitic asupra dezvoltării microorganismelor şi sporesc eficacitatea proceselor de fermentare metanogenă a substratului organic.
Conţinutul unor asemenea substanţe bioactive în seminţele de castan (în coajă şi pulpă) este de până la 8…10%. Ca rezultat al măcinării lor fine în mediu umed, la o moară coloidală în prezenţa borhotului de la distilarea alcoolică ca fază lichidă, se obţine o suspensie sub formă de pastă de 50…70%, acceptabilă pentru dozarea în biomasa supusă fermentării.
Efectul catalitic stimulator al substanţelor biologic active din seminţele de castan este asociat cu caracteristicile şi proprietăţile grupelor funcţionale din structura chimică a moleculelor care influenţează dezvoltarea organismelor celulare. Se presupune că intensificarea procesului de digestie anaerobă a substratului organic şi emisia biogazului în urma dozării amestecului omogenizat de particule de seminţe de castan se datorează unei îmbinări de proprietăţi biochimice catalitice, antioxidante, antimutagenice, antihipoxante. Astfel, se stabilizează membranele celulare ale microorganismelor, se reduce peroxidarea lipidelor şi se previne deteriorarea membranelor celulare. Mecanismul proceselor energetice ale metanogenezei este destul de complicat, însă poziţiile principiale şi generale sunt stabilite. Astfel, procesul de obţinere a de energiei, prin oxidarea H2 şi reducerea CO2, se datorează funcţionării sistemului de transport de electroni, care include reductaze şi dehidrogenaze ca purtători de electroni în procesele biochimice. În special, în calitate de dehidrogenază au fost identificate hidrogenaza şi formiat de hidrogenază.
Pentru a obţine o suspensie omogenizată din seminţe de castane acestea se mărunţesc mecanic, apoi se dispersează fin într-o moară coloidală. Aceasta permite măcinarea umedă a particulelor seminţelor de castan într-un mediu lichid de borhot de la distilarea alcoolică până la dimensiuni medii ale particulelor de 0,4…1,0 µm. De exemplu, o moară coloidală pentru măcinare umedă de tipul «SUPRATON 85 KB» (INTERNET: ukrstroymash.ru) include o carcasă cu un soclu conic la mijloc, în care se roteşte cu mare viteză (30…125 m/s) un rotor montat pe axa verticală cu decalaj reglementat de un micrometru cu precizie de 0,05 mm. Astfel, filmul de lichid format pe suprafeţele netede mobile şi fixe ale rotorului şi soclului creează o anumită forţă într-un strat subţire de fluid plasat între aceste suprafeţe, în consecinţă are loc dispersia fină a particulelor solide şi formarea unei suspensii stabile.
Astfel, particule solide de castan zdrobit, în amestec cu faza lichidă de borhot de la distilarea alcoolică, intră în decalajul fin al morii coloidale, se mărunţesc până la stare pseudocoloidală şi se elimină în stare omogenizată prin orificiul de evacuare. Sub acţiunea unei cavitaţii direcţionate şi controlate, în moara coloidală se rup la nivel molecular fibrele substanţelor organice, ca rezultat se măreşte substanţial gradul de dispersie al substratului, dimensiunile particulelor reducându-se până la 0,4…1,0 µm.
Acest lucru permite dozarea uşoară a suspensiei obţinute, cu activitate biocatalitică, în bioreactor şi asigură distribuţia uniformă în volumul biomasei pentru intensificarea proceselor metanogene. În acest sens, întregul consorţiu de tulpini de bacterii implicate în toate fazele de formare a biogazului mai uşor descompune substratul deşeurilor din materii biogene şi, în consecinţă, creşte zona de contact şi interacţiune a microorganismelor cu biomasa, ceea ce permite intensificarea producerii biogazului în bioreactor.
Folosirea numai a operaţiunilor mecanice de concasare şi omogenizare a seminţelor de castan, disponibile pe scară largă în calitate de biocatalizator, reduce cheltuielile procesului de obţinere a biogazului şi extinde baza de resurse pentru tehnologia biogazului, înlocuind biocatalizatorii obţinuţi în rezultatul unei succesiuni de extracţii cu solvenţi organici costisitori. Totodată, plantaţiile de copaci de castan sunt răspândite la scară largă ca arbori ornamentali, fructele acestora fiind utilizate limitat în medicină şi farmaceutică, cea mai mare parte este considerată un reziduu vegetal. Totodată, coaja şi miezul seminţelor conţine până la 8…10% de substanţe biologic active, care posedă un spectru larg de efecte biochimice asupra microorganismelor, datorită prezenţei grupelor funcţionale active în structura moleculelor lor.
Biomasa - cea mai eficientă pentru tehnologia biogazului cu aplicarea biocatalizatorilor stimulenţi propuşi, este un amestec din borhot de la distilarea alcoolică şi dejecţii de vite sau dejecţii de găini în raport optimal de 1: (0,2…0,7). Astfel, o tona de bălegar, recalculat la substanţă uscată, conţine 5,6 kg de azot, 3,3 kg de fosfor, 6,5 kg de potasiu, biomasa conţine microorganisme metanogene cu potenţial de activitate biochimică foarte activ, cota materiei organice fiind în medie 40…45%. În amestecul de bălegar şi borhot, în prezenţa unei suspensii de 50…70% din seminţe de castan Aesculus hippocastanum măcinate în borhot de la distilarea alcoolului, se produce o accelerare semnificativă a procesului de digestie anaerobă a biomasei şi o creştere a randamentului de biometan, conţinutul căruia în compoziţia biogazului se apropie de cel al gazelor naturale.
Dispersia deşeurilor de la prelucrarea cărnii se efectuează într-o moară coloidală de dispersare a particulelor până la 20…100 µm, fiind supusă emulsionării cu ape uzate înainte de a fi introduse în bioreactor. Valoarea lor cantitativă de 1…3% de masă în apa reziduală se apreciază ca o cantitate optimă în mediul substratului dispersat şi supus tratării pentru procesul biochimic de metanogeneză şi producerea biogazului, precum şi pentru raportul real dintre valoarea efectivă a apelor uzate şi a deşeurilor necomestibile la uzinele de prelucrare a cărnii, care pot fi folosite pentru dozare şi dispersare în biomasa apelor uzate. Deşeurile întreprinderilor de prelucrare a cărnii reprezintă aproximativ 30% din cantitatea totală a produselor din carne. Acestea reprezintă garnituri de grăsime brută, măruntaie, resturi de alimente vegetale nedigerate şi altele. Concomitent se rezolvă problema înhumării reziduurilor animalelor sacrificate, dat fiind că se creează posibilitatea de utilizare a acestora în procesul biochimic de metanogeneză şi generarea de biogaz.
Dispersarea deşeurilor nealimentare până la starea coloidală poate fi realizată la maşina de tocat deşeuri de tipul RM-1 (Rubble Master) şi concasorul centrifugal de mare putere de tipul ATG-245 (Машина для вытопки жира АВЖ-245). Materia primă destinată prelucrării biochimice, furnizată în amestec cu alte deşeuri nealimentare şi ape reziduale, are proprietăţi enzimatice, care accelerează procesul de metanogeneză datorită acţiunii sale catalitice.
Datorită prezenţei microadaosurilor naturale cu efect biocatalitic din particulele fin dispersate şi omogenizate din seminţele de castan se reduce faza latentă, care se caracterizează prin intensificarea digestiei anaerobe, fapt care reduce perioada efectivă de fermentare a biomasei.
Rezultatul constă în posibilitatea de a reduce volumul şi dimensiunile bioreactorului proiectat, ceea ce duce la o reducere semnificativă a costurilor de operare, precum şi la mărirea productivităţii.
Moment important în procesul biochimic al metanogenezei este faptul că intensificarea condiţiilor fermentării anaerobe a biomasei, concomitent cu creşterea randamentului biometanului în compoziţia biogazului, contribuie la formarea de sedimente cu proprietăţi îmbunătăţite de fertilizare şi inofensivitate ecologică totală pentru utilizarea lor mai largă în producţia agricolă datorită conţinutului ridicat de azot, fosfor, calciu, magneziu, potasiu şi alte microelemente, care creează condiţii mai bune pentru creşterea plantelor. Un alt avantaj al sedimentelor este evitarea impurificării solului cu seminţe de buruieni şi cu agenţi patogeni, helminţi ş. a. Acest lucru face posibilă utilizarea acestor sedimente, alături de combustibilul alternativ de biogaz, ca produs comercial separat, rentabil.
Astfel, utilizarea adaosurilor bioactive stimulente cu proprietăţi biocatalitice, care se conţin în seminţele de castan este un mod eficient de a accelera procesele metanogenezei. Acestea măresc activitatea dehidrogenazei, reduc faza latentă, activează creşterea exponenţială a comunităţii microbiene şi scurtează semnificativ faza latentă de dezvoltare staţionară. Datorită măririi procentului de biometan în biogaz, creşte puterea calorică a acestuia la utilizarea în centralele de cogenerare pentru obţinerea de energie termică şi electrică.
Exemplu
Biomasa destinată generării anaerobe de biogaz a fost pregătită prin amestecarea borhotului de la distilarea alcoolului ca fază lichidă cu bălegar de bovine, deşeuri necomestibile de abator dispersate, în raport de masă de 1: 0,3: 0,1, apoi s-a introdus suspensia omogenizată de 50% din seminţe de castan genul Aesculus hippocastanum într-o cantitate de 3,0 ml/l, iar procesul de fermentare anaerobă a biomasei s-a efectuat la 33 ± 1°C într-un bioreactor de laborator cu volumul de 5 dm3.
Seminţele de castan Aesculus hippocastanum preventiv au fost zdrobite într-un dezintegrator, apoi, în amestec cu adaosul de lichid de borhot de la distilarea alcoolului, au fost aduse la gradul preconizat de dispersie cu o moară coloidală. Gradul mediu de dispersie a particulelor în suspensia obţinută de seminţe de castane, determinat la microscopul optic, a fost de 0,4…1,0 µm. Valoarea iniţială CCO a amestecului a fost de 25300 mgO2/l. S-a determinat rata medie de emisie a biogazului pe zi în condiţiile optime de fermentare, iar conţinutul de biometan în biogaz a fost determinat prin metoda cromatografică.
Experimentele au fost efectuate în 4 bioreactoare în condiţiile procedeului propus şi celei mai apropiate soluţii, fiecare variantă a fost verificată în două bioreactoare. Efectuarea în paralel a experimentelor a făcut posibilă compararea indicatorilor procedeului propus cu cei din cea mai apropiată soluţie.
Rezultatele măsurărilor sunt prezentate în tabel
№ Indicatori Condiţii Valorile 1. Viteza maximă de emisie a biogazului în condiţii optime de fermentare, dm3/h Conform procedeului propus 0,492 Conform condiţiilor din cea mai apropiată soluţie 0,360 2. Conţinutul de biometan în biogaz, % vol. Conform procedeului propus 81,1 Conform condiţiilor din cea mai apropiată soluţie 62 3. Puterea calorică a combustibilului la ardere, kcal/m3 Conform procedeului propus 6920 Conform condiţiilor din cea mai apropiată soluţie 5505
După cum reiese din rezultatele experimentelor, rata de emisie a biogazului în condiţiile optime de fermentare a crescut comparativ cu cea mai apropiată soluţie cu 25%, iar conţinutul de metan din compoziţia biogazului care caracterizează eficienţa fermentării materiilor organice a crescut cu 23,3%. Concomitent, corespunzător, a crescut şi puterea calorică a sa cu aproape 20%. Datele comparative obţinute demonstrează eficienţa procedeului propus.
1. More biogas, 2015.03.11, găsit Internet: < URL: <http://www.e-pages.dk/datagraf/31/swf/11.swf>
2. RU 2526993 C1 2014.08.27

Claims (1)

  1. Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului, care prevede amestecarea borhotului de la distilarea alcoolului cu dejecţii de bovine şi/sau de găini, şi reziduuri dispersate de la prelucrarea cărnii cu mărimea particulelor solide de 20…100 µm, într-un raport de masă de 1 : (0,2…0,7) : (0,1…0,2), respectiv, administrarea în amestec a unei suspensii de 50…70% de seminţe de castan Aesculus hippocastanum măcinate în borhot de la distilarea alcoolului, obţinute prin zdrobirea şi măcinarea umedă a seminţelor de castan până la dispersivitatea de 0,4…1,0 µm şi fermentarea anaerobă a amestecului în regim mezofil la un pH de 6,5…8,5 cu amestecare periodică, totodată suspensia se administrează în cantitate de 0,15…0,40 ml/L.
MDA20150026A 2015-03-11 2015-03-11 Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului MD4472C1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20150026A MD4472C1 (ro) 2015-03-11 2015-03-11 Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20150026A MD4472C1 (ro) 2015-03-11 2015-03-11 Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului

Publications (3)

Publication Number Publication Date
MD20150026A2 MD20150026A2 (ro) 2016-08-31
MD4472B1 MD4472B1 (ro) 2017-03-31
MD4472C1 true MD4472C1 (ro) 2017-10-31

Family

ID=56855228

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDA20150026A MD4472C1 (ro) 2015-03-11 2015-03-11 Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD4472C1 (ro)

Families Citing this family (2)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD4530C1 (ro) * 2015-10-23 2018-06-30 Государственный Университет Молд0 Preparat fitocatalitic pentru stimularea metanogenezei
CN109231445A (zh) * 2018-10-10 2019-01-18 常州方圆制药有限公司 一种提高硫酸依替米星合成废水厌氧处理效率的预处理方法

Citations (6)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4316961A (en) * 1980-06-09 1982-02-23 United Gas Pipe Line Company Methane production by anaerobic digestion of plant material and organic waste
RU2413408C1 (ru) * 2009-10-15 2011-03-10 Юрий Михайлович Лужков Способ метанового сбраживания навозных стоков
WO2012152266A2 (de) * 2011-05-10 2012-11-15 Dge Dr.-Ing. Günther Engineering Gmbh Verfahren zur herstellung von biogas aus überwiegend tierischen exkrementen
MD4189B1 (ro) * 2011-07-15 2012-12-31 Univ De Stat Din Moldova Procedeu de fermentare anaeroba a deseurilor organice lichide
KR101305458B1 (ko) * 2013-07-12 2013-09-06 (주)티에스케이워터 혐기소화조 소화효율 증대를 위한 슬러지 가용화 방법
RU2526993C1 (ru) * 2013-03-20 2014-08-27 Федеральное государственное бюджетное образовательное учреждение высшего профессионального образования "Кемеровский государственный сельскохозяйственный институт" Способ получения биогаза из экскрементов животных

Patent Citations (6)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US4316961A (en) * 1980-06-09 1982-02-23 United Gas Pipe Line Company Methane production by anaerobic digestion of plant material and organic waste
RU2413408C1 (ru) * 2009-10-15 2011-03-10 Юрий Михайлович Лужков Способ метанового сбраживания навозных стоков
WO2012152266A2 (de) * 2011-05-10 2012-11-15 Dge Dr.-Ing. Günther Engineering Gmbh Verfahren zur herstellung von biogas aus überwiegend tierischen exkrementen
MD4189B1 (ro) * 2011-07-15 2012-12-31 Univ De Stat Din Moldova Procedeu de fermentare anaeroba a deseurilor organice lichide
RU2526993C1 (ru) * 2013-03-20 2014-08-27 Федеральное государственное бюджетное образовательное учреждение высшего профессионального образования "Кемеровский государственный сельскохозяйственный институт" Способ получения биогаза из экскрементов животных
KR101305458B1 (ko) * 2013-07-12 2013-09-06 (주)티에스케이워터 혐기소화조 소화효율 증대를 위한 슬러지 가용화 방법

Non-Patent Citations (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
More biogas, 2015.03.11, găsit Internet: < URL: <http://www.e-pages.dk/datagraf/31/swf/11.swf> *

Also Published As

Publication number Publication date
MD20150026A2 (ro) 2016-08-31
MD4472B1 (ro) 2017-03-31

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Cheng et al. Heterotrophic and mixotrophic cultivation of microalgae to simultaneously achieve furfural wastewater treatment and lipid production
Xue et al. A new method for preparing raw material for biodiesel production
Barua et al. Biogas production from water hyacinth in a novel anaerobic digester: a continuous study
Eiroa et al. Evaluation of the biomethane potential of solid fish waste
Olsson et al. Co-digestion of cultivated microalgae and sewage sludge from municipal waste water treatment
Ameen et al. Co-digestion of microbial biomass with animal manure in three-stage anaerobic digestion
Hashemi et al. Integrated process for protein, pigments, and biogas production from baker's yeast wastewater using filamentous fungi
Sahil et al. Biomass pretreatment, bioprocessing and reactor design for biohydrogen production: a review
Nayana et al. Biorefinery potential of Coelastrella biomass for fuel and bioproducts—a review
Battista et al. Toward the scale-up of agro-food feed mixture for biogas production
Elalami et al. Combination of dry milling and separation processes with anaerobic digestion of olive mill solid waste: Methane production and energy efficiency
Hubenov et al. Biomethane production using ultrasound pre-treated maize stalks with subsequent microalgae cultivation
Chaiyapong et al. Enhancement of biogas production potential from Acacia leaf waste using alkaline pre-treatment and co-digestion
Karmee Noodle waste based biorefinery: an approach to address fuel, waste management and sustainability
Vijayaraghavan et al. Bio-hydrogen generation from mixed fruit peel waste using anaerobic contact filter
Liu et al. The effect of amino acids on lipid production and nutrient removal by Rhodotorula glutinis cultivation in starch wastewater
Zhang et al. Enhancing propionic acid production in the acidogenic fermentation of food waste facilitated by a fungal mash under neutral pH
Xu et al. Hydrogen generation performance from Taihu algae and food waste by anaerobic codigestion
Wijerathna et al. Waste biomass valorization and its application in the environment
Asikong et al. Microorganisms associated with biogas production using vegetable (Telfairia occidentalis) wastes, banana peel and pig dung as substrates
Rashed The effect of temperature on the biogas production from olive pomace
MD4472C1 (ro) Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului
Rose et al. Green approaches for the valorization of olive mill wastewater
KR101255972B1 (ko) 혐기소화공정에서 판크레아틴을 이용한 바이오가스 생산 촉진 방법
Duca et al. Effect of bioactive additives on biomass fermentation from agro-industrial sector

Legal Events

Date Code Title Description
FG4A Patent for invention issued
KA4A Patent for invention lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)
MM4A Patent for invention definitely lapsed due to non-payment of fees