MD4289C1 - Procedeu de obţinere a biogazului - Google Patents

Procedeu de obţinere a biogazului Download PDF

Info

Publication number
MD4289C1
MD4289C1 MDA20130058A MD20130058A MD4289C1 MD 4289 C1 MD4289 C1 MD 4289C1 MD A20130058 A MDA20130058 A MD A20130058A MD 20130058 A MD20130058 A MD 20130058A MD 4289 C1 MD4289 C1 MD 4289C1
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
sclareol
biogas
biomass
fermentation
raw material
Prior art date
Application number
MDA20130058A
Other languages
English (en)
Moldavian (mo)
Russian (ru)
Other versions
MD4289B1 (ro
Inventor
Виктор КОВАЛЁВ
Валентин БОБЕЙКЭ
Ольга КОВАЛЁВА
Владимир НЕННО
Original Assignee
Государственный Университет Молд0
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Государственный Университет Молд0 filed Critical Государственный Университет Молд0
Priority to MDA20130058A priority Critical patent/MD4289C1/ro
Publication of MD4289B1 publication Critical patent/MD4289B1/ro
Publication of MD4289C1 publication Critical patent/MD4289C1/ro

Links

Classifications

    • YGENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y02TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
    • Y02EREDUCTION OF GREENHOUSE GAS [GHG] EMISSIONS, RELATED TO ENERGY GENERATION, TRANSMISSION OR DISTRIBUTION
    • Y02E50/00Technologies for the production of fuel of non-fossil origin
    • Y02E50/30Fuel from waste, e.g. synthetic alcohol or diesel

Landscapes

  • Treatment Of Sludge (AREA)
  • Preparation Of Compounds By Using Micro-Organisms (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la bioenergetică, şi anume la un procedeu de obţinere a biogazului.Procedeul, conform invenţiei, include fermentarea anaerobă în condiţii mezofile a biomasei ce conţine un substrat organic cu adaos de bălegar de vite mari cornute, cu obţinerea biogazului, totodată în calitate de substrat organic se utilizează borhotul rezultat de la distilarea alcoolului etilic. În borhot se introduce materie primă vegetală cu conţinut de sclareol sau un produs al prelucrării acesteia cu conţinut de sclareol, în cantitate ce asigură 5…10 mg/dm3 de sclareol pur, biomasa este supusă omogenizării hidrodinamice cavitaţionale, iar fermentarea se efectuează la temperatura de 33±2 °C timp de 2…4 zile.Rezultatul constă în majorarea eficacităţii fermentării anaerobe, cu asigurarea majorării cantităţii de metan în biogazul obţinut, precum şi accelerarea procesului de fermentare.

Description

Invenţia se referă la bioenergetică, şi anume la un procedeu de obţinere a biogazului.
Invenţia poate fi utilizată pentru generarea energiei termice şi electrice, pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă ale automobilelor, pentru termoficare, precum şi în calitate de materie primă în procesele de sinteză chimică.
Este cunoscut procedeul de obţinere a biogazului, care include omogenizarea prealabilă a deşeurilor agricole. Omogenizarea deşeurilor se efectuează periodic într-un spaţiu închis cu introducerea lor dozată în loturi mici pentru separare, în procesul separării deşeurilor în componente o parte a fracţiunii lichide se îndreaptă prin scurgere pentru utilizarea separată, iar înainte de introducerea componentelor biodegradabile ale deşeurilor în rezervorul de producere a biogazului în compoziţia acestora se adaugă substanţa organică solidă formând în totalitate masa de fermentare [1].
Acest proces este complicat, se realizează în mai multe faze şi necesită un volum mare de muncă.
Cel mai apropiat după esenţa tehnică şi rezultatul atins este procedeul de obţinere a biogazului, care include fermentarea anaerobă cu surplus de nămol activ şi adaosul la acesta a bălegarului vitelor mari cornute [2].
Şi acest procedeu nu este efectiv şi este dependent de ciclul lung de fermentare.
Sarcina soluţionată de prezenta invenţie constă în ridicarea eficacităţii fermentării anaerobe a deşeurilor agricole şi ale industriei de prelucrare cu asigurarea măririi cantităţii de metan în biogazul obţinut şi accelerarea procesului de fermentare.
Esenţa procedeului propus de obţinere a biogazului constă în fermentarea anaerobă în condiţii mezofile a biomasei ce conţine un substrat organic cu adaos de bălegar de vite mari cornute, cu obţinerea biogazului, totodată în calitate de substrat organic se utilizează borhotul rezultat de la distilarea alcoolului etilic, totodată în borhot se introduce materie primă vegetală cu conţinut de sclareol sau un produs al prelucrării acesteia cu conţinut de sclareol, în cantitate ce asigură 5…10 mg/dm3 de sclareol pur, biomasa este supusă omogenizării hidrodinamice cavitaţionale, iar fermentarea se efectuează la temperatura de 33±2 °C timp de 2…4 zile.
În calitate de materie primă vegetală cu conţinut de sclareol se utilizează deşeul de la extragerea uleiului eteric din Salvia sclarea L, care conţine până la 3% de sclareol rezidual.
În calitate de produs al prelucrării materiei prime vegetale cu conţinut de sclareol se utilizează concretul, care conţine până la 30% de sclareol.
Conform procedeului, raportul dintre borhot şi bălegar este respectiv de 1: (0,3…0,5).
Omogenizarea hidrodinamică cavitaţională a biomasei se efectuează până la dispersarea în particule mai mici de 0,03…0,05 mm.
Rezultatul constă în majorarea eficacităţii fermentării anaerobe, cu asigurarea majorării cantităţii de metan în biogazul obţinut, precum şi accelerarea procesului de fermentare.
Cavitaţia hidrodinamică asigură omogenizarea şi amestecarea sedimentului de particule suspendate până la starea coloidal-lichidă. Sub impactul cavitaţiei direcţionate şi dirijate în materia biologică se rup legăturile complicate ale fibrelor organice la nivel molecular (lignina, celuloza, părţi de seminţe, rămăşiţele nedigerate ale hranei vitelor mari cornute, părţi ale plantei salvia). În consecinţa acestui proces, se măreşte gradul de dispersie a materiei prime biologice, particulele acesteia micşorându-se până la 0,03…0,05 mm şi mai mici. Astfel pentru toate tulpinile de bacterii participante la formarea biogazului le este mai lejer procesul de degradare a materiilor biologice la toate fazele, dat fiind că structura compactă a acestora este distrusă şi corespunzător se măreşte suprafaţa de acoperire a materiei biologice cu bacterii.
Totodată, cele mai importante rezultate pozitive la introducerea în biomasă a stimulentului fermentării din clasa substanţelor biologic active - sclareolul, şi tratarea cavitaţional-destructivă a materiei biologice până la introducerea în bioreactor se referă la următorii indicatori:
- mărirea gradului de mărunţire şi dispersare atât a materiei prime, cât şi a adaosului vegetal de salvie cu conţinut de sclareol contribuie la înmulţirea particulelor puternic dispersate la suprafaţa de interacţiune a masei biologice cu microorganismele în bioreactor, ceea ce duce la intensificarea producerii biogazului;
- aceste două procese concomitente cu acţiune intensificatoare asupra fermentării microbiologice, şi anume omogenizarea biomasei şi stimularea cu substanţă biologic activă se completează unul pe altul manifestând efect sinergic, fapt care ridică şi mai mult eficacitatea procesului de fermentare şi emisia de gaz în raport cu acţiunea separată a fiecărui proces;
- în procesul destrucţiei biomasei din materiile celulare şi subcelulare se eliberează mai intensiv substanţele stimulente, biologic active, şi enzimele naturale, care sunt catalizatori biologici ai fermentării biomasei. În definitiv acest efect conduce la creşterea volumului de biogaz produs şi a conţinutului de metan în acesta;
- datorită prezenţei microadaosurilor de substanţă biologic activă şi măririi gradului de dispersie a biomasei, aspecte care intensifică procesele fermentării anaerobe, concomitent se reduce timpul de fermentare a biomasei. În consecinţă apare posibilitatea reducerii dimensiunilor bioreactoarelor, fapt care presupune economii importante de cheltuieli pentru construcţiile capitale;
- omogenizarea suspensiei măreşte esenţial procesele schimbului şi transferului de masă în spaţiul bioreactorului, fapt care stabilizează procesele biologice, previne spumarea şi flotarea segmentelor vegetale în partea superioară a bioreactorului. Toate acestea reduc probabilitatea formării zonelor stagnante în bioreactor şi ridică eficacitatea utilizării întregului spaţiu de lucru al bioreactorului, corespunzător şi eficacitatea totală a procesului biochimic;
- datorită majorării conţinutului procentual al metanului în biogaz, care se apropie de conţinutul acestuia în gazul natural, creşte capacitatea calorică a gazului în cuptoarele de ardere sau la combustia gazului în instalaţiile de cogenerare a energiilor electrică şi termică.
Prelucrarea materiei prime cu conţinut de sclareol se efectuează în câteva stadii. La prima dintre acestea, la uzinele etero-oleaginoase, prin antrenarea cu vapori de apă se izolează uleiul volatil din Salvia sclarea, conţinutul căruia în flori şi frunze constituie până la 3%. În acest proces sclareolul rămâne în reziduul vegetal care se acumulează la uzinele de prelucrare în calitate de deşeu, totodată fiind şi o materie primă accesibilă pentru utilizarea în tehnologia biogazului.
Ulterior reziduul vegetal de salvie poate servi ca materie primă pentru obţinerea sclareolului prin extragere cu eter de petrol la fabricile de parfumerie. Produsul intermediar al acestei procesări este un extract de salvie - produs comercial numit concret, care conţine cca 30% sclareol. Pentru utilizarea în procesele biochimice metanogene concretul se dizolvă în etanol şi se dozează în cantităţile preconizate.
Izolarea sclareolului în condiţii industriale din concret se efectuează conform unei scheme cu multe faze, care include separarea sclareolului cu alcool etilic, îndepărtarea prin extragere cu acetonă a celorlalţi compuşi secundari şi recristalizarea produsului din etanol. Schema include multe operaţiuni auxiliare, procesul este îndelungat şi se caracterizează printr-un consum mare de solvenţi.
Astfel, utilizarea sclareolului pur extras în procesele biochimice ale fermentării anaerobe pentru obţinerea biogazului deşi posibilă, este costisitoare. De aceea pentru tehnologia biogazului este economic mai avantajoasă utilizarea reziduurilor vegetale sau semiproduselor intermediare cu conţinut de sclareol de la procesarea salviei. Datorită tratării hidrodinamice cavitaţionale a particulelor vegetale se asigură un astfel de grad de dispersie şi o stare de omogenitate, în care sclareolul din materia vegetală acţionează asupra activităţii vitale a microorganismelor şi manifestă efect de stimulare asupra procesului de fermentare practic cu eficienţă identică sclareolului pur.
Urmare a acestui efect, utilizarea deşeurilor care se formează la uzinele etero-oleaginoase după extragerea uleiului volatil din salvie, în condiţiile omogenizării cavitaţionale practic este comparabilă cu eficienţa sclareolului pur. Această abordare exclude cheltuielile de exploatare şi volumul de muncă pentru purificarea fină a sclareolului, fapt care reduce cheltuielile la utilizarea compusului menţionat în tehnologia obţinerii biochimice a biogazului.
Acţiunea sclareolului, ca substanţă biologic activă, de stimulare a proceselor biochimice este în legătură cu particularităţile şi proprietăţile grupelor funcţionale din structura chimică a moleculelor acestuia (fig. 1), care influenţează asupra celulelor microorganismelor accelerând dezvoltarea lor. Acţiunea de intensificare a procesului de fermentare anaerobă a substratului organic se pune pe seama proprietăţilor antioxidante, antihipoxante şi antimutagene, care reduc oxidarea peroxidică a lipidelor, împiedică deteriorarea membranelor celulare ale microorganismelor şi contribuie la stabilizarea lor. Mecanismul proceselor energetice ale metanogenezei, care decurg în reacţiile biochimice este destul de complex, însă momentele principiale sunt stabilite. Astfel obţinerea energiei, cel puţin în cazul oxidării Н2 şi procesului, conjugat cu acesta, de reducere a СО2, este în dependenţă de funcţionarea sistemului de transportare a electronilor, care include reductaze şi dihidrogenaze ca transportori ai electronilor în procesele biochimice. În special, în calitate de dehidrogenaze au fost identificate hidrogenaza şi formiatdehidrogenaza.
Un rol anumit în intensificarea acestor procese îl au microadaosurile de sclareol ca substanţă biologic activă. Acestea ridică activitatea dehidrogenazei, reduc faza latentă, activează înmulţirea exponenţială a asociaţiei de microbi şi reduc substanţial faza staţionară a dezvoltării acesteia. În legătură cu aceasta, utilizarea microadaosurilor de ingrediente cu conţinut de sclareol contribuie la stimularea proceselor biochimice ale metanogenezei şi la majorarea cantităţii de metan din biogaz, ceea ce permite utilizarea mai efectivă şi rapidă a deşeurilor agroindustriale cu obţinerea biogazului ca sursă alternativă de energie.
Băligarul de vite mari cornute conţine, în medie, apă - 53%, azot - 0,56%, fosfor - 0,33%, potasiu - 0,65%. Substanţa organică constituie, în medie, 17,3%. Corespunzător, o tonă de asemenea băligar conţine, calculat la masa uscată, 5,6 kg de azot, 3,3 kg de fosfor, 6,5 kg de potasiu. Biomasa de băligar conţine microorganisme cu potenţial biochimic mare şi, suplimentar, produse ale digestiei incomplete a hranei vegetale (celuloză, lignină, ş. a.), care similar părţilor de seminţe din borhotul postalcoolic necesită, în cazul proceselor de obţinere a biogazului, dispersare mecanică pentru o asimilare mai deplină a biomasei de către microorganisme.
Procesul omogenizării hidrodinamice se poate realiza utilizând cavitatoare industriale de tipul ”Tornado” sau alte instalaţii, care funcţionează pe principiul trecerii amestecului printr-un orificiu inelar, cu o deschizătură îngustă de intrare şi o deschizătură de ieşire cu mult mai largă. Căderea de presiune impusă de asemenea soluţie constructivă provoacă cavitaţia, dat fiind că lichidul tinde spre un spaţiu mai mare. Tot în acest scop este posibilă aplicarea agitatoarelor - cavitator cu dispozitive rotative de agitare instalate în rezervoare imobilizate. Procedeul poate fi dirijat cu dispozitive hidraulice care controlează dimensiunea orificiului de intrare, ceea ce permite ajustarea procesului pentru funcţionarea în diferite medii.
Partea exterioară a supapelor de agitare, pe care bulele cavitaţionale se deplasează în contrasens pentru a provoca o explozie internă (implozie), este supusă unei presiuni enorme, de aceea se execută din materiale dure sau supradure, spre exemplu din oţel inoxidabil sau stelit. Astfel de instalaţii cavitaţionale suportă condiţiile de limită ale cavitaţiei şi pot dispersa şi omogeniza particulele mecanice care conţin celuloză, pot distruge polimeri, polifenoli, mărind accesibilitatea lor pentru fermentarea microbiologică. Instalaţiile se disting prin simplitatea construcţiei, lejeritatea montării, chiar şi în sisteme aflate în funcţiune, de asemenea dispun de o resursă mare de exploatare dat fiind lipsa de elemente dinamice şi electrice. Funcţionarea lor se caracterizează prin universalitatea aplicării în raport cu materia iniţială. Utilizarea tehnologiei hidrodinamice cavitaţionale pentru omogenizarea destructivă în instalaţiile de biogaz se deosebeşte prin productivitate mare şi nu necesită cheltuieli mari.
În schema tehnologică, complexul de utilaje a instalaţiei de obţinere a biogazului, destructorul de biomasă poate fi instalat între rezervorul de acumulare prealabilă a biomasei şi bioreactor (fermentator). Prin intermediul unui utilaj de pompare biomasa se transmite în spaţiul de lucru al destructorului. De asemenea este posibilă circularea ciclică şi omogenizarea concomitentă a biomasei direct în capacitatea de acumulare prealabilă.
Astfel, se asigură atingerea scopurilor preconizate, destinate accelerării procesului de fermentare în cazul fermentării anaerobe a deşeurilor agricole şi ale industriei de prelucrare şi majorarea eficienţei din contul sporirii cantităţii de biogaz şi a conţinutului de metan în compoziţia acestuia.
Exemplu de realizare
Borhotul de la distilarea alcoolului s-a amestecat cu bălegar de vite mari cornute (VMC) în proporţie de volum 1: 0,3 şi cu deşeurile vegetale de la extracţia florilor şi frunzelor uscate de Salvia sclarea cu un conţinut de sclareol de 2,35% în cantitate de 10 mg/L, raportat la sclareolul pur. Ulterior s-a omogenizat suspensia cu cavitatorul hidrodinamic până la un grad mediu de dispersare, de 0,03 mm, a particulelor suspendate în faza lichidă. Gradul de dispersie s-a determinat cu microscopul optic. Conţinutul de sclareol ca principiu activ stimulent în adaosul de deşeu vegetal de salvie introdus în amestecul de fermentare a fost determinat gravimetric prin extragerea cu eter de petrol şi purificarea cu solvenţi. Amestecul omogenizat obţinut a fost supus fermentării anaerobe în condiţii termofile la 33±2°С într-un bioreactor termostat, cu volumul util de 3 dm3. Valoarea iniţială CCO a borhotului a fost de 18500 mgO2/L. Viteza medie pe zi de emisie a biogazului, cantitatea specifică a acestuia calculată la 1,0 kg CCO eliminat, conţinutul de metan în biogaz după fermentarea anaerobă s-au determinat în anumite intervale de timp.
În paralel, în regim identic, s-a efectuat experimentul în condiţiile celei mai apropiate soluţii. Datele obţinute au fost introduse în tabel.
Eficacitatea introducerii microadaosului cu conţinut de sclareol asupra procesului de fermentare anaerobă a amestecului ”borhot postalcoolic + băligar de VMC”
Tabel
№ exp. Condiţiile fermentării anaerobe Eficacitatea fermentării anaerobe Durata fermentării anaerobe a amestecului, zile Cantitatea de microadaos recalculată în sclareol, mg/L Raportul de volum (V) Viteza de emisie a biogazului, dm3/zi Cantitatea specifică de biogaz, m3/kg CCO Conţinutul de СН4 în biogaz, % Conform condiţiilor propuse 1 1 10 borhot:băligar 1:0,3 1,8 0,62 83 2 2 3,0 0,65 85 3 3 3,84 0,66 86,5 4 4 3,55 0,63 86 Conform condiţiilor celei mai apropiate soluţii 5 1 Lipsă nămol:băligar 1:0,5 0.88 0,48 57 6 2 2,3 0,5 59 7 3 2,96 0,51 60 8 4 2,76 0,49 58
Conform datelor obţinute, viteza de emisie a biogazului în condiţiile propuse este de 1,3 ori mai mare faţă de condiţiile celei mai apropiate soluţii, iar emisia specifică de biogaz a crescut cu 30%. În acelaşi timp, conţinutul metanului în biogaz a crescut cu aproape 25%. Aceste rezultate caracterizează eficacitatea ridicată a procedeului propus de obţinere a biogazului.
1. RU 2463761 C1 2012.10.20
2. MD 619 G2 1996.11.30

Claims (5)

1. Procedeu de obţinere a biogazului, care include fermentarea anaerobă în condiţii mezofile a biomasei ce conţine un substrat organic cu adaos de bălegar de vite mari cornute, cu obţinerea biogazului, caracterizat prin aceea că în calitate de substrat organic se utilizează borhotul rezultat de la distilarea alcoolului etilic, totodată în borhot se introduce materie primă vegetală cu conţinut de sclareol sau un produs al prelucrării acesteia cu conţinut de sclareol, în cantitate ce asigură 5…10 mg/dm3 de sclareol pur, biomasa este supusă omogenizării hidrodinamice cavitaţionale, iar fermentarea se efectuează la temperatura de 33±2 °C timp de 2…4 zile.
2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că în calitate de materie primă vegetală cu conţinut de sclareol se utilizează deşeul de la extragerea uleiului eteric din Salvia sclarea, care conţine până la 3% de sclareol rezidual.
3. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că în calitate de produs al prelucrării materiei prime vegetale cu conţinut de sclareol se utilizează concretul, care conţine până la 30% de sclareol.
4. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că raportul dintre borhot şi bălegar este respectiv de 1: (0,3…0,5).
5. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că omogenizarea hidrodinamică cavitaţională a biomasei se efectuează până la dispersarea în particule mai mici de 0,03…0,05 mm.
MDA20130058A 2013-08-17 2013-08-17 Procedeu de obţinere a biogazului MD4289C1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20130058A MD4289C1 (ro) 2013-08-17 2013-08-17 Procedeu de obţinere a biogazului

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20130058A MD4289C1 (ro) 2013-08-17 2013-08-17 Procedeu de obţinere a biogazului

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD4289B1 MD4289B1 (ro) 2014-06-30
MD4289C1 true MD4289C1 (ro) 2015-01-31

Family

ID=51022554

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDA20130058A MD4289C1 (ro) 2013-08-17 2013-08-17 Procedeu de obţinere a biogazului

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD4289C1 (ro)

Cited By (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD4362C1 (ro) * 2014-03-04 2016-03-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere a biohidrogenului şi biometanului

Families Citing this family (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD20150010A2 (ro) * 2015-01-29 2016-07-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere anaerobă a biogazului

Citations (8)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD619G2 (ro) * 1995-07-07 1997-07-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere a biogazului
EP0974643A1 (de) * 1998-07-16 2000-01-26 Innovative Umwelttechnik Gesellschaft m.b.H Verfahren und Vorrichtung zum biologischen anaeroben Abbau von organischen Abfällen unter Bildung von Biogas
RU2315721C1 (ru) * 2006-04-03 2008-01-27 Виктор Валентинович Мохов Способ анаэробной переработки органических отходов и установка для его осуществления
RU2351552C1 (ru) * 2007-06-18 2009-04-10 Институт органической и физической химии им. А.Е. Арбузова Казанского научного центра РАН (ИОФХ им. А.Е. Арбузова КазНЦ РАН) Средство для увеличения выхода биогаза
MD188Z (ro) * 2009-11-23 2010-11-30 Государственный Университет Молд0 Procedeu de tratare biochimică a deşeurilor vinicole
RU2463761C1 (ru) * 2011-04-06 2012-10-20 Общество с ограниченной ответственностью "Инженерный центр "Прогресс" Способ производства биогаза из сельскохозяйственных отходов и биогазовая установка для его осуществления
MD4189C1 (ro) * 2011-07-15 2013-07-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de fermentare anaerobă a deşeurilor organice lichide
MD4217C1 (ro) * 2012-01-23 2013-11-30 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere anaerobă a biohidrogenului din deşeuri organice

Patent Citations (8)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD619G2 (ro) * 1995-07-07 1997-07-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere a biogazului
EP0974643A1 (de) * 1998-07-16 2000-01-26 Innovative Umwelttechnik Gesellschaft m.b.H Verfahren und Vorrichtung zum biologischen anaeroben Abbau von organischen Abfällen unter Bildung von Biogas
RU2315721C1 (ru) * 2006-04-03 2008-01-27 Виктор Валентинович Мохов Способ анаэробной переработки органических отходов и установка для его осуществления
RU2351552C1 (ru) * 2007-06-18 2009-04-10 Институт органической и физической химии им. А.Е. Арбузова Казанского научного центра РАН (ИОФХ им. А.Е. Арбузова КазНЦ РАН) Средство для увеличения выхода биогаза
MD188Z (ro) * 2009-11-23 2010-11-30 Государственный Университет Молд0 Procedeu de tratare biochimică a deşeurilor vinicole
RU2463761C1 (ru) * 2011-04-06 2012-10-20 Общество с ограниченной ответственностью "Инженерный центр "Прогресс" Способ производства биогаза из сельскохозяйственных отходов и биогазовая установка для его осуществления
MD4189C1 (ro) * 2011-07-15 2013-07-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de fermentare anaerobă a deşeurilor organice lichide
MD4217C1 (ro) * 2012-01-23 2013-11-30 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere anaerobă a biohidrogenului din deşeuri organice

Cited By (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
MD4362C1 (ro) * 2014-03-04 2016-03-31 Государственный Университет Молд0 Procedeu de obţinere a biohidrogenului şi biometanului

Also Published As

Publication number Publication date
MD4289B1 (ro) 2014-06-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Olsson et al. Co-digestion of cultivated microalgae and sewage sludge from municipal waste water treatment
Barua et al. Biogas production from water hyacinth in a novel anaerobic digester: a continuous study
Li et al. Solid-state anaerobic digestion for methane production from organic waste
Zhi et al. Antibiotic residues may stimulate or suppress methane yield and microbial activity during high-solid anaerobic digestion
Yadav et al. Combined fungal and bacterial pretreatment of wheat and pearl millet straw for biogas production–A study from batch to continuous stirred tank reactors
Nguyen et al. Dry semi-continuous anaerobic digestion of food waste in the mesophilic and thermophilic modes: New aspects of sustainable management and energy recovery in South Korea
Chen et al. Value‐added bioconversion of biomass by solid‐state fermentation
Sompong et al. Thermophilic anaerobic co-digestion of oil palm empty fruit bunches with palm oil mill effluent for efficient biogas production
Ajeej et al. An overview of bio augmentation of methane by anaerobic co-digestion of municipal sludge along with microalgae and waste paper
Sahil et al. Biomass pretreatment, bioprocessing and reactor design for biohydrogen production: a review
Wang et al. Anaerobic co-digestion of corn stover and wastewater from hydrothermal carbonation
Suksong et al. Thermophilic solid-state anaerobic digestion of solid waste residues from palm oil mill industry for biogas production
Selvakumar et al. Thermo-sonic assisted enzymatic pre-treatment of sludge biomass as potential feedstock for oleaginous yeast cultivation to produce biodiesel
Yin et al. Medium-chain carboxylates production by co-fermentation of sewage sludge and macroalgae
Li et al. Effects of liquid fraction of digestate recirculation on system performance and microbial community structure during serial anaerobic digestion of completely stirred tank reactors for corn stover
Rashvanlou et al. The influence of combined low-strength ultrasonics and micro-aerobic pretreatment process on methane generation and sludge digestion: Lipase enzyme, microbial activation, and energy yield
Zhang et al. Influencing mechanism of high solid concentration on anaerobic mono-digestion of sewage sludge without agitation
Zheng et al. Improving the anaerobic digestion of switchgrass via cofermentation of rumen microorganisms (rumen bacteria, protozoa, and fungi) and a biogas slurry
Kuruti et al. Generation of bioethanol and VFA through anaerobic acidogenic fermentation route with press mud obtained from sugar mill as a feedstock
Khuntia et al. Review on solid-state anaerobic digestion of lignocellulosic biomass and organic solid waste
Xu et al. Hydrogen generation performance from Taihu algae and food waste by anaerobic codigestion
Fang Biogas production from food-processing industrial wastes by anaerobic digestion
Dennis Effect of inoculums on biogas yield
Ounsaneha et al. Biogas production by co‐digestion of municipal wastewater and food waste: Performance in semi‐continuous and continuous operation
Khan et al. Effect of rice winery wastewater as a co-substrate to enhance anaerobic digestion of molasses for methane production

Legal Events

Date Code Title Description
FG4A Patent for invention issued
KA4A Patent for invention lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)
MM4A Patent for invention definitely lapsed due to non-payment of fees