MD1816Z - Metodă de tratament al otitei seroase la copii - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la medicină, în special la otorinolaringologie şi poate fi utilizată pentru tratamentul otitei seroase la copii.Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 2…4 mg, soluţie de amoxicilină 10…20 mg şi soluţie de acetilcisteină 1…5 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 10…15 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile. După care se efectuează electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 0,5…1,0 mA, durata şedinţei fiind de 10…15 min, care se efectuează zilnic, timp de 10 zile.

Description

Invenţia se referă la medicină, în special la otorinolaringologie şi poate fi utilizată pentru tratamentul otitei seroase la copii.

Otita seroasă, cunoscută şi sub denumirea de otită medie cu efuziune, este una dintre cele mai des întâlnite afecţiuni ORL. Otita seroasă este de fapt o inflamaţie a mucoasei la nivelul urechii medii. Urechea medie reprezintă spaţiul din spatele timpanului, iar in cazul otitei seroase în acest spaţiu se acumulează lichid. Otita seroasă se produce atunci când în urechea medie se acumulează lichid sau mucus, care blochează trompa lui Eustache, un canal care altfel ar fi capabil să dreneze lichidul şi să echilibreze presiunea din ureche. Acumularea de lichid poate provoca disconfort sau pierderea auzului. Dacă problema nu se rezolvă, medicul poate recomanda folosirea unor tuburi de ventilaţie a urechii.

Copiii se confruntă de multe ori cu o acumulare de lichid în ureche, parţial pentru că în cazul lor trompa lui Eustache este mai scurtă decât la adulţi. În plus, tubul este mai nivelat la copii, lucru care îngreunează scurgerea lichidului din ureche. La adulţi, tubul are un unghi înclinat, permiţând gravitaţiei să ajute la drenarea lichidului din urechea medie.

Cauzele otitei medii seroase sunt:

- infecţiile acute de tract respirator superior;

- vegetaţiile adenoide (polipii, în special la copii);

- disfuncţii ale trompei lui Eustache, cauzate de inflamaţii în nasofaringe sau de prezenţa unei formaţiuni tumorale (polipi, granulomatoza Wegener, tumori ale nasofaringelui, chisturi);

- alergii;

- rinosinuzita cronică;

- expunerea la variaţii personale (zborul cu avionul, urcatul la înălţime).

Mecanismul de apariţie al otitei medii serioase constă în aceea că inflamaţia, de natură alergică sau nonalergică determină disfuncţia trompei lui Eustache, conducând la scăderea sau oprirea ventilaţiei de la nivelul cavităţii urechii medii. Acest fenomen cauzează apariţia presiunii negative în urechea medie, rezultând acumularea de lichid în spatele timpanului. Afecţiunea poate apărea la orice vârstă, însă cea mai mare incidenţă este la copii cu vârsta între 2 şi 5 ani. Otita seroasă medie poate fi prezentă doar la o ureche sau la ambele.

Otita seroasă este o afecţiune comună la copii, caracterizată prin acumularea de lichid în urechea medie, fără semne de infecţie acută. Tratamentul eficient al acestei afecţiuni este esenţial pentru prevenirea complicaţiilor precum pierderea auzului şi întârzierea dezvoltării vorbirii. Metodele actuale de tratament includ antibiotice orale, antiinflamatoare şi, în cazuri severe, intervenţii chirurgicale. Cu toate acestea, administrarea orală a medicamentelor poate avea efecte secundare sistemice, iar intervenţiile chirurgicale sunt invazive şi stresante pentru copii.

Pentru diagnosticarea patologiei menţionate pot fi efectuate următoarele investigaţii: otoscopia microscopică, audiograma tonală liminară, impedancemetria sau endoscopia nazală.

Otoscopia microscopică (sau prin vizualizare directă) se realizează cu scopul de a descrie aspectul membranei timpanice: daca are un aspect normal, daca este congestivă, integră sau perforată. Tot cu ajutorul otoscopului se determină prezenta lichidului în urechea medie. Acesta poate fi clar, de culoarea secreţiilor nazale, cu aspect purulent şi poate deplasa anterior sau nu membrana timpanică.

Audiograma tonală liminară este nedureroasă şi reprezintă un test rapid pentru a identifica scăderea auzului (hipoacuzia) pe urechea afectată. Hipoacuzia este cauzată de prezenţa lichidului în urechea medie.

Impedancemetria este o investigaţie medicală ce cuantifică gradul de mobilitate al membranei timpanice şi valoarea presiunii aerului din urechea medie. Se recomandă la copiii cu vârsta de până la 6 ani, datorită gradului scăzut de dificultate al procedurii.

Endoscopia nazală cu tija rigidă sau tija flexibilă - permite vizualizarea directa a proceselor patologice (inflamaţie, vegetaţii adenoide, polipi nasofaringieni, formaţiuni tumorale chistice, formaţiuni tumorale benigne sau maligne) de la nivelul foselor nazale şi rinofaringelui, ce pot fi responsabile de apariţia otitei medii.

Este cunoscută metoda de tratament al otitei seroase la copii, care constă în aceea că se administrează decongestionante nazale de tipul picăturilor sau spray-urilor nazale, antiinflamatoare, secretolitice, antialergice. Se recomandă de asemenea exerciţii de gimnastică tubară. Dacă nu răspunde la tratament după câteva zile se administrează şi antibiotice. În cazul în care tratamentul medicamentos nu dă rezultate şi lichidul nu dispare după 4...6 luni, se efectuează incizia membranei timpanice cu aspirarea lichidului din urechea medie şi aplicarea unui aerator transtimpanic pentru ventilarea urechii [1].

Dezavantajele metodei cunoscute constau în aceea că administrarea orală sau sistemică în dozele indicate a preparatelor cum sunt antibioticele, antiinflamatoarele la copii duc la efecte secundare sistemice cu dereglarea biocenozei intestinale şi alte efecte adverse caracteristice preparatelor menţionate, totodată efectul lor după administrarea sistemică nu este de lungă durată.

Este cunoscută metoda de tratament al otitei medii cu efuziune (OME), care constă în aceea că se administrează antibiotice, corticoizi, antihistaminice, agenţi mucocinetici şi decongestionante nazale. Tratamentul de referinţă pentru OME este plasarea tuburilor de timpanostomie (TT) şi în unele cazuri adenoidectomia adjuvantă. TT-urile normalizează rapid auzul şi previn în mod eficient dezvoltarea colesteatomului în urechea medie [2].

Dezavantajele metodei menţionate constau în aceea că nu este eficientă administrarea sistemică a antibioticelor, corticoizilor, antihistaminelor, agenţilor mucocinetici şi decongestionantelor nazale, care provoacă reacţii adverse, efectul lor după administrarea sistemică nu este de lungă durată, iar tuburilor de timpanostomie restabilesc rapid auzul, dar nu previne atrofia timpanică ceea ce duce la surditate pe termen lung.

Problema invenţiei constă propunerea unei metode eficiente, neinvazive pentru copii, care reduce efectele adverse sistemice şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor pediatrici şi la reducerea complicaţiilor pe termen lung.

Esenţa invenţiei constă în aceea că se efectuează inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 2…4 mg, soluţie de amoxicilină 10…20 mg şi soluţie de acetilcisteină 1…5 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 10…15 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile. După care se efectuează electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 0,5…1,0 mA, durata şedinţei fiind de 10…15 min, care se efectuează zilnic, timp de 10 zile.

Rezultatul invenţiei constă în administrarea topică a preparatelor medicamentoase în doze mici cu un rezultat terapeutic major, fără stresarea copilului, administrarea medicamentelor sub formă de particule fine, care sunt esenţiale pentru penetrarea eficientă şi în doze mici a medicamentelor în urechea medie, care nu afectează starea generală şi fără reacţii adverse şi aplicarea curelor de fizioterapie pentru îmbunătăţirea rezultatului pe termen lung.

Avantajele metodei revendicate sunt:

- administrarea topică a preparatelor medicamentoase în doze mici;

- metodă neinvazivă pentru copii mici;

- administrarea medicamentelor sub formă de particule fine, care sunt esenţiale pentru penetrarea eficientă;

- procedura nu stresează copilul;

- nu afectează starea generală şi fără reacţii adverse;

- fizioterapie pentru îmbunătăţirea rezultatului pe termen lung.

Cel mai mare avantaj al terapiei cu aerosoli constă în aceea că se utilizează doze mai mici de substanţe medicamentoase, decât pentru administrare orală, ceea ce nu este o administrare topică, iar efectele adverse sistemice sunt reduse, în timp ce răspunsul la tratament este unul rapid.

Metoda se efectuează în modul următor.

După diagnosticarea otitei seroase, se efectuează inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 2…4 mg, soluţie de amoxicilină 10…20 mg şi soluţie de acetilcisteină 1…5 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 10…15 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile. După care se efectuează electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 0,5…1,0 mA, durata şedinţei fiind de 10…15 min, care se efectuează zilnic, timp de 10 zile.

Nebulizatorul este un aparat cu aerosoli, care generează aerosoli pentru administrarea preparatelor medicamentoase pe calea tractului respirator. Nebulizatoarele sunt aparate care transformă medicamentele lichide în particule foarte fine şi uşor de asimilat, fiind adecvate pentru tratament. Metoda revendicată a fost utilizată pentru tratamentul a 56 de copii cu otită seroasă.

Exemple de realizare a invenţiei.

Exemplul 1

Pacientul D, 4 ani, s-a internat în staţionar cu diagnosticul de otită seroasă a urechii drepte. Din spusele părinţilor copilul acuză o senzaţie de presiune la nivelul urechii drepte, acuză durere neînsemnată, cu creştere în intensitate şi uneori zgomot în urechea menţionată. Din spusele părinţilor: au observat că copilul nu răspunde la nume şi reacţionează numai la sunete puternice. S-a efectuat diagnosticarea şi anume s-a efectuat otoscopia microscopică, unde s-a determinat membrana timpanică integră şi congestivă. Totodată s-a determinat prezenţa lichidului în cavitatea urechii medii de culoarea secreţiilor nazale. Audiograma tonală liminară a stabilit prezenţa de hipoacuzie. Impedancemetria a stabilit un grad redus de mobilitate al membranei timpanice. La endoscopia nazală nu s-a determinat prezenţa de formaţiuni organice.

S-a aplicat metoda revendicată şi anume s-a efectuat inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 2 mg, soluţie de amoxicilină 20 mg şi soluţie de acetilcisteină 3 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 10 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile. După care s-a efectuat electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 1,0 mA, durata şedinţei a fost de 15 min, care s-a efectuat zilnic, timp de 10 zile.

După finisarea tratamentului s-a restabilit auzul, la otoscopia microscopică repetată nu s-a determinat prezenţa lichidului în cavitatea urechii medii.

Exemplul 2

Pacientul A, 3 ani, s-a internat în staţionar cu diagnosticul de otită seroasă ale ambelor urechi. Din spusele părinţilor copilul acuză o senzaţie de presiune la ambele urechi, acuză durere neînsemnată, cu creştere în intensitate şi uneori zgomot în ambele urechi. Din spusele părinţilor: au observat că copilul nu răspunde la întrebări şi reacţionează numai la sunete puternice. S-a efectuat diagnosticarea şi anume s-a efectuat otoscopia microscopică, unde s-a determinat membrana timpanică integră şi congestivă. Totodată s-a determinat prezenţa lichidului în cavitatea urechii medii de culoarea secreţiilor nazale la ambele urechi. Audiograma tonală liminară a stabilit prezenţa de hipoacuzie. Impedancemetria a stabilit un grad redus de mobilitate al membranei timpanice. La endoscopia nazală nu s-a determinat prezenţa de vegetaţii adenoide.

S-a aplicat metoda revendicată şi anume s-a efectuat inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 4 mg, soluţie de amoxicilină 20 mg şi soluţie de acetilcisteină 5 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 15 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile. După care s-a efectuat electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 1,0 mA, durata şedinţei a fost de 15 min, care s-a efectuat zilnic, timp de 10 zile.

După finisarea tratamentului s-a restabilit auzul, la otoscopia microscopică repetată nu s-a determinat prezenţa lichidului în cavitatea urechii medii la ambele urechi. A fost recomandat intervenţia chirurgicală de înlăturare a vegetaţiilor adenoide cu scop de profilaxie a apariţiei recidivelor de otită seroasă.

1. Mirela Turcu. Otita la copii, 04 Octombrie 2022. Găsit pe Internet < https://orl-bucuresti.ro/otita-la-copii >

2. Pauline Vanneste, Cyril Page. Otitis media with effusion in children: Pathophysiology, diagnosis, and treatment. A review, Journal of Otology, Volume 14, Issue 2, June 2019, p. 33-39. Găsit pe Internet < https://doi.org/10.1016/j.joto.2019.01.005 >

Claims (1)

1. Metodă de tratament al otitei seroase la copii, care constă în aceea că se efectuează inhalarea cu ajutorul unui nebulizator a unui amestec care conţine soluţie de dexametazonă 2…4 mg, soluţie de amoxicilină 10…20 mg şi soluţie de acetilcisteină 1…5 g, care se dizolvă în 100 ml de soluţie hipertonică de NaCl de 9%, durata şedinţei fiind de 10…15 min, de două ori pe zi, timp de 7 zile, după care se efectuează electroforeză cu lidază, în doză de 250 U/ml după aplicarea electrozilor activi pe pielea din jurul urechii afectate, iar electrozii pasivi pe partea contralaterală, intensitatea curentului fiind de 0,5…1,0 mA, durata şedinţei fiind de 10…15 min, care se efectuează zilnic, timp de 10 zile.