MD147Y

MD147Y - Procedeu de executare a barajului contra alunecarilor de teren

Info

Publication number: MD147Y
Application number: MDS20090091A
Authority: MD
Inventors: Constantin TARNOVSCHI; Vasile GRAMA; Nina Corlateanu; Andrei TARNOVSCHI; Sergiu Lungu
Original assignee: Universitatea Tehnica A Moldovei
Priority date: 2009-05-18
Filing date: 2009-05-18
Publication date: 2010-02-26
Also published as: MD147Z

Abstract

Inventia se refera la constructie si poate fi utilizata la protectia contra alunecarilor de teren sau ca perete portant. Procedeul de executare a barajului contra alunecarilor de teren consta in forarea unor sonde, introducerea in ele a unei solutii chimice de consolidare artificiala a pamantului prin niste injectoare, amplasarea unor dispozitive de armare in sonde, fixarea capetelor lor inferioare, preintinderea acestora si umplerea sondelor cu un material consolidant. Sondele se foreaza la o adancime ce depaseste nivelul suprafetei de alunecare de teren cu 4…5 diametre de sonda, formand spatii sferice in stratul nedeplasabil cu diametrul egal cu doua diametre de sonda. Capetele superioare ale dispozitivelor de armare iesite deasupra nivelului pamantului se unesc intre ele intr-o centura de beton armat. Barajul este executat in forma de plasa cu pereti din semicercuri in plan, care antreneaza tot terenul de alunecare, impartindu-l in sectoare mai mici, asezate in randuri in directia pantei.

Description

Invenţia se referă la construcţie şi poate fi utilizată la protecţia contra alunecărilor de teren sau ca perete portant.

Este cunoscut procedeul de consolidare a unui perete de sprijin în pământ, care include scufundarea prin batere a injectoarelor cu secţiune transversală constantă, la distanţa între ele de 1 m, şi crearea unei îngrădiri prin consolidarea pământului cu substanţe chimice introduse prin injectoare, unde numai o parte a peretelui are legătură cu pământul [1].

Dezavantajul acestui procedeu constă în rezistenţa scăzută la acţiunea forţelor de răsturnare, care apar în timpul cutremurelor de pământ, sau la apariţia apelor subterane.

De asemenea este cunoscut procedeul de executare a barajului contra alunecărilor de teren, care în plan are formă liniară, alcătuită din semicercuri cu rază dată, care include forarea sondelor la o adâncime ce depăşeşte nivelul suprafeţei de deplasare, introducerea în ele a unei soluţii chimice de consolidare artificială a pământului prin nişte injectoare, amplasarea în sonde a unor dispozitive de armare, fixarea capetelor inferioare, preîntinderea acestora şi umplerea sondelor cu un material consolidant, capetele superioare ale dispozitivelor de armare ieşite deasupra pământului fiind unite între ele printr-un radier de beton armat [2].

Dezavantajul acestui procedeu constă în aceea că nu poate exclude alunecările şi rostogolirile de pământ de pe terenuri cu pantă mare.

Problema pe care o rezolvă prezenta invenţie constă în crearea unui baraj contra alunecărilor de teren, care ar elimina dezavantajul celei mai apropiate soluţii şi ar asigura stabilitatea pământurilor cu pantă mare.

Problema se soluţionează prin aceea că procedeul de executare a barajului contra alunecărilor de teren constă în forarea unor sonde, introducerea în ele a unei soluţii chimice de consolidare artificială a pământului prin nişte injectoare, amplasarea unor dispozitive de armare în sonde, fixarea capetelor lor inferioare, preîntinderea acestora şi umplerea sondelor cu un material consolidant. Sondele se forează la o adâncime ce depăşeşte nivelul suprafeţei de alunecare de teren cu 4…5 diametre de sondă, formând spaţii sferice în stratul nedeplasabil cu diametrul egal cu două diametre de sondă. Capetele superioare ale dispozitivelor de armare ieşite deasupra nivelului pământului se unesc între ele într-o centură de beton armat. Barajul este executat în formă de plasă cu pereţi din semicercuri în plan, care antrenează tot terenul de alunecare, împărţindu-l în sectoare mai mici, aşezate în rânduri în direcţia pantei şi care se suprapun începând din partea inferioară spre cea superioară a pantei terenului de alunecare, împărţindu-l în etaje. Capetele semicercurilor de la etajul superior se sprijină pe bolţurile semicercurilor etajului inferior şi se unesc între ele prin piloni.

Rezultatul invenţiei constă în asigurarea majorării stabilităţii pământului prin dispersarea masivului alunecător în porţiuni mai mici (ochiuri) şi redistribuirea masei de pământ alunecător la pereţii ochiurilor plasei, evitând totodată alunecarea şi rostogolirea pământului.

Invenţia se explică prin desenele din fig. 1-4, care reprezintă:

- fig. 1, vedere în plan a barajului;

- fig. 2, vedere de ansamblu a secţiunii transversal-verticale a peretelui barajului;

- fig. 3, dispozitivul de armare;

- fig. 4, unirea vergilor-armătură într-o centură de beton armat.

Barajul contra alunecărilor de teren include masivul de plasă cu pereţi din semicercuri 2 în plan, care antrenează tot terenul de alunecare, împărţindu-l în sectoare mai mici 1 formate dintr-un semicerc 2 şi două pătrimi de cerc 3, aşezate în rânduri în direcţia pantei şi care se suprapun începând din partea inferioară spre cea superioară a pantei terenului de alunecare, împărţindu-l în etaje: I-II-III-IV.

Capetele semicercurilor 2 de la etajul superior se sprijină pe bolţurile 4 ale semicercurilor etajului inferior şi se unesc între ele prin piloni.

Aripile semicercurilor de la etajul superior se sprijină pe bolţurile 4 semicercurilor etajului inferior.

Pereţii plasei executaţi din pământ consolidat cu substanţe chimice sunt formaţi din sonde 5, în care sunt instalate dispozitivele de armare, care conţin ancora de jos 6, unită rigid cu varga-armătură 7, care în partea de sus conţine un filet, reazemul 8, pe care se poate mişca liber varga-armătură 7, pe care este instalată piuliţa 9, iar pe capătul de sus al verigii-armătură 7 este fixată o buclă 10 pentru întinderea şi preîntinderea dispozitivului.

Procedeul de executare a barajului contra alunecărilor de teren prevede următoarele operaţiuni şi etape tehnologice: trasarea axelor semicercurilor, instalarea pichetelor, fixarea centrelor sondelor, forarea sondelor 5, formarea îngrădirii cu substanţe chimice, introducerea dispozitivului de armare cu partea de jos în sondele 5. Capetele vergilor de jos sunt instalate în stratul nedeplasabil în spaţii sferice special forate cu diametrul egal cu două diametre ale sondelor 5, apoi sunt fixate cu beton monolit, iar după întărirea betonului se preîntind şi se fixează dispozitivul de armare (fig. 3).

Pentru evitarea distrugerii părţii de sus a peretelui, capetele de sus ale dispozitivelor de armare, ieşite din perete, se unesc între ele într-o centură de beton armat (fig. 4).

Procedeul conform invenţiei înlătură dezavantajele menţionate mai sus şi are următoarele avantaje.

Barajul în plan are o formă ce contribuie la dispersarea în porţiuni mai mici (ochiuri) şi redistribuirea masei de pământ alunecător între etaje şi pereţii ochiurilor, micşorează acţiunea forţelor de apăsare şi evită deplasarea şi rostogolirea pământului peste pereţii ochiurilor barajului.

Barajul în plan este alcătuit din pereţi în formă de semicercuri cu raza dată, capetele cărora sunt unite între ele prin piloni, care atribuie barajului o rezistenţă înaltă la răsturnare.

Substanţele în stratul nedeplasabil de jos, mărind aderenţa dintre stratul deplasabil şi cel nedeplasabil, formează un monolit fără întreruperi.

În partea de jos, între aripile semicercurilor se lasă spaţii neconsolidate pentru drenarea apelor subterane, evitând astfel ridicarea nivelului lor.

1. Горлов В. С. Опыт применения химического закрепления грунтов для безосадочной проходки тоннелей и сооружений станций Московского метрополитена. Сборник:”Закрепление и уплотнение грунтов в строительстве”. Материалы VIII-го всесоюзного совещания, Издательство Будевельник, 1974, с. 414

2. MD 3490 C2 2008.01.31

Claims

Procedeu de executare a barajului contra alunecărilor de teren, care constă în forarea unor sonde, introducerea în ele a unei soluţii chimice de consolidare artificială a pământului prin nişte injectoare, amplasarea unor dispozitive de armare în sonde, fixarea capetelor lor inferioare, preîntinderea acestora şi umplerea sondelor cu un material consolidant, sondele se forează la o adâncime ce depăşeşte nivelul suprafeţei de alunecare de teren cu 4…5 diametre de sondă, formând spaţii sferice în stratul nedeplasabil cu diametrul egal cu două diametre de sondă, iar capetele superioare ale dispozitivelor de armare ieşite deasupra nivelului pământului se unesc între ele într-o centură de beton armat, caracterizat prin aceea că barajul este executat în formă de plasă cu pereţi din semicercuri în plan, care antrenează tot terenul de alunecare, împărţindu-l în sectoare mai mici, aşezate în rânduri în direcţia pantei şi care se suprapun începând din partea inferioară spre cea superioară a pantei terenului de alunecare, împărţindu-l în etaje, totodată capetele semicercurilor de la etajul superior se sprijină pe bolţurile semicercurilor etajului inferior şi se unesc între ele prin piloni.