MD1432Z

MD1432Z - Method for determining the stability of white wines to crystalline opacities

Info

Publication number: MD1432Z
Application number: MDS20190099A
Authority: MD
Inventors: Николае ТАРАН; Оксана ХРИСТЕВА; Людмила МЕРИАКРИ
Original assignee: Общественное Учреждение Научно-Практический Институт Садоводства И Пищевых Технологий
Priority date: 2019-09-17
Filing date: 2019-09-17
Publication date: 2021-01-31
Also published as: MD1432Y

Abstract

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la un procedeu de determinare a stabilităţii vinurilor albe faţă de tulburările cristaline.Procedeul, conform invenţiei, include tratarea vinului cu frig în două etape, la prima etapă tratarea se efectuează la temperatura de -12…-16°C în decurs de 12…18 ore cu menţinerea ulterioară a vinului la temperatura de circa 20±2°C până la topirea totală a gheţii formate, după care la etapa a doua tratarea se efectuează la temperatura de -4…-6°C în decurs de 24 ore, totodată se consideră că vinul este stabil faţă de tulburările cristaline, dacă după ambele etape de tratare în acesta nu a fost depistat sediment cristalin, în cazul în care, după cel puţin o etapă de tratare, în vin a fost depistat sediment, vinul se consideră instabil.The invention relates to the wine industry, namely to a process for determining the stability of white wines against crystalline disorders. 16 ° C within 12… 18 hours with the subsequent maintenance of the wine at a temperature of about 20 ± 2 ° C until the total melting of the ice formed, after which in the second stage the treatment is performed at a temperature of -4… -6 ° C within 24 hours, it is also considered that the wine is stable against crystalline disorders, if after both treatment stages no crystalline sediment was detected in it, if, after at least one treatment stage, in the wine sediment has been detected, the wine is considered unstable.

Description

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la un procedeu de determinare a stabilităţii vinurilor albe faţă de tulburările cristaline, provocate de precipitarea tartratului acid de potasiu (KHTar). Tulburările cristaline, provocate de surplusul de KHTar sunt cele mai răspândite tulburări care se întâlnesc în vinurile produse în R. Moldova, precum şi în alte ţări din UE şi CSI. Conform datelor obţinute anterior, de la 70 până la 95% din vinurile albe seci sunt predispuse la tulburările cristaline, dar cota vinurilor roşii seci, predispuse la aceste tulburări este de la 88 până la 100% (Таран Н. Г., Зинченко В. И. Современные технологии стабилизации вин. Кишинэу, 2006 1, pag. 145-146). În legătură cu faptul că toate vinurile înainte de îmbuteliere necesită tratarea cu frig, în literatură sunt cunoscute mai multe procedee de testare a stabilităţii vinurilor la tulburările cristaline. Practic, toate procedeele cunoscute de determinare a predispunerii vinurilor la tulburările cristaline sunt bazate pe refrigerarea vinului (aproape de punctul de congelare) cu sau fără de adaos de germeni de cristalizare şi aprecierea vizuală a sedimentului format după răcirea vinului. The invention relates to the wine industry, namely to a method for determining the stability of white wines against crystal disorders caused by the precipitation of potassium acid tartrate (KHTar). Crystal disorders caused by the excess of KHTar are the most common disorders found in wines produced in the Republic of Moldova, as well as in other EU and CIS countries. According to previously obtained data, from 70 to 95% of dry white wines are prone to crystal disorders, but the share of dry red wines prone to these disorders is from 88 to 100% (Taran N. G., Zinchenko V. I. Modern technologies of wine stabilization. Chisinau, 2006 1, pp. 145-146). In connection with the fact that all wines require cold treatment before bottling, several methods for testing the stability of wines against crystal disorders are known in the literature. Practically, all known procedures for determining the predisposition of wines to crystalline disorders are based on refrigeration of the wine (close to the freezing point) with or without the addition of crystallization seeds and visual assessment of the sediment formed after cooling the wine.

Este cunoscut procedeul de determinare a stabilităţii vinurilor faţă de tulburările cristaline, conform căruia proba de vin limpede în volum de 100 ml se răceşte la temperatura -4 °C sau la temperatură mai înaltă cu 0,5 °C faţă de punctul de congelare, iar pentru vinurile alcoolizate la -6÷(-7)°C şi se menţine la această temperatură timp de 5 zile. Dacă vinul este limpede şi nu a apărut sediment cristalin, atunci vinul analizat este stabil faţă de tulburările cristaline, iar dacă a apărut un sediment cristalin şi/sau uşor s-a tulburat - vinul nu este stabil faţă de acest tip de tulburări [1]. The procedure for determining the stability of wines against crystalline disorders is known, according to which a 100 ml sample of clear wine is cooled to -4 °C or 0.5 °C above the freezing point, and for fortified wines to -6÷(-7)°C and maintained at this temperature for 5 days. If the wine is clear and no crystalline sediment has appeared, then the analyzed wine is stable against crystalline disorders, and if a crystalline sediment has appeared and/or it has slightly become cloudy - the wine is not stable against this type of disorders [1].

Neajunsurile acestui procedeu sunt durata lungă a procesului de testare (minim 5 zile) şi eficacitatea joasă a determinării predispunerii vinurilor la tulburările cristaline din cauza creării unor condiţii neadecvate în procesul de testare. The shortcomings of this procedure are the long duration of the testing process (minimum 5 days) and the low effectiveness of determining the predisposition of wines to crystal disorders due to the creation of inadequate conditions in the testing process.

Un alt procedeu cunoscut de testare a vinurilor la tulburările cristaline constă în refrigerarea vinului în prezenţa unor germeni de cristalizare adăugaţi în vin, care asigură micşorarea duratei testului şi creşte siguranţa procesului. Într-o eprubetă cu 10 ml de vin testat se adaugă câteva cristale de piatră de vin (KHTar), după care vinul se răceşte până la t=(-3,5)±0,5°C pentru vinurile de masă şi până la t=(-7,5)±0,5 °C pentru vinurile alcoolizate, iar apoi probele cu vin se menţin la rece în decurs de 1-2 zile. Dacă limpiditatea vinului nu s-a schimbat şi sedimentul nu s-a format, atunci vinul este stabil la tulburările cristaline. Apariţia sedimentului cristalin, care se dizolvă în soluţie de H2SO4 cu concentraţia 10% indică la faptul că vinul este instabil la tulburările cristaline provocate de KHTar [2]. Another known method of testing wines for crystallinity is to refrigerate the wine in the presence of crystallization seeds added to the wine, which shortens the test duration and increases the safety of the process. In a test tube with 10 ml of the tested wine, a few crystals of wine stone (KHTar) are added, after which the wine is cooled to t=(-3.5)±0.5°C for table wines and to t=(-7.5)±0.5 °C for fortified wines, and then the wine samples are kept cold for 1-2 days. If the clarity of the wine has not changed and the sediment has not formed, then the wine is stable to crystallinity. The appearance of the crystalline sediment, which dissolves in a 10% H2SO4 solution, indicates that the wine is unstable to crystallinity caused by KHTar [2].

Acest procedeu are o siguranţă mai mare de determinare a predispunerii vinurilor la tulburările cristaline, dar de asemenea nu asigură şi nu permite de a aprecia stabilitatea reală a vinurilor la tulburările cristaline. This procedure has a greater certainty in determining the predisposition of wines to crystalline disorders, but it also does not ensure and does not allow to assess the real stability of wines to crystalline disorders.

Este cunoscut un procedeu analogic celui descris anterior, care prevede dozarea în proba de vin cu volumul 100 ml a 0,4÷0,5 g de KHTar fin pulverizat, apoi vinul este menţinut la temperatura de răcire 2 ore cu agitare continuă. Din vinul tratat, prin filtrare la temperatura de răcire se separă cristalele de KHTar. În vinul filtrat se determină aciditatea titrabilă sau conţinutul de potasiu, iar datele obţinute se compară cu vinul martor netratat. Dacă valorile acidităţii titrabile sau a conţinutului de potasiu nu s-au schimbat sau s-au mărit, atunci vinul este stabil la tulburările cristaline. În cazul în care valorile acidităţii titrabile sau a potasiului sunt mai mici decât cele determinate în vinul martor - vinul este considerat instabil [3]. A procedure analogous to the one described above is known, which provides for dosing 0.4÷0.5 g of finely powdered KHTar into a 100 ml wine sample, then the wine is kept at a cooling temperature for 2 hours with continuous stirring. KHTar crystals are separated from the treated wine by filtration at a cooling temperature. The titratable acidity or potassium content is determined in the filtered wine, and the data obtained are compared with the untreated control wine. If the titratable acidity or potassium content values have not changed or have increased, then the wine is stable to crystalline disorders. If the titratable acidity or potassium values are lower than those determined in the control wine - the wine is considered unstable [3].

Neajunsul acestui procedeu constă în necesitatea determinării conţinutului acidităţii titrabile şi conţinutului de potasiu, ce implică cheltuieli suplimentare şi măreşte durata procesului de testare. De asemenea este nevoie de cantităţi purificate de cristale de KHTar, iar cerinţa „fin pulverizat” este foarte neclară şi nu poate standardiza precis condiţiile de testare, ce face imposibilă utilizarea acestui procedeu în practică. The disadvantage of this procedure is the need to determine the titratable acidity and potassium content, which involves additional costs and increases the duration of the testing process. It also requires purified quantities of KHTar crystals, and the "finely powdered" requirement is very vague and cannot precisely standardize the test conditions, which makes it impossible to use this procedure in practice.

Este cunoscut procedeul de determinare a stabilităţii vinurilor la tulburările cristaline, care prevede refrigerarea vinului îmbogăţit cu alcool etilic rectificat, cu tăria 96% vol. Conform acestui procedeu în proba de vin, în volumul de 50 ml, se adaugă 1% de alcool etilic rectificat, se agită bine, apoi vinul se răceşte la temperatura respectivă raportată la tipul de vin şi se menţine la temperatura de răcire în decurs de 72 ore [4]. The procedure for determining the stability of wines to crystalline disorders is known, which provides for the refrigeration of wine enriched with rectified ethyl alcohol, with a strength of 96% vol. According to this procedure, 1% of rectified ethyl alcohol is added to the wine sample, in a volume of 50 ml, it is shaken well, then the wine is cooled to the respective temperature related to the type of wine and maintained at the cooling temperature for 72 hours [4].

Neajunsul acestui procedeu constă în faptul că un adaos de alcool etilic rectificat în vin provoacă destabilizarea sistemului coloidal al vinului, ce contribuie la apariţia tulburărilor coloidale în vinuri. De asemenea este cunoscut că sporirea gradului de alcool în vinurile seci contribuie la sedimentarea imediată a cristalelor de KHTar. În aşa fel utilizarea alcoolului etilic rectificat în procesul de testare duce la schimbări semnificative în compoziţia fizico-chimică a vinurilor şi contribuie la destabilizarea sistemului coloidal al vinului şi deci nu poate fi recomandat la testarea vinului contra tulburărilor cristaline. The disadvantage of this procedure is that the addition of rectified ethyl alcohol to wine causes destabilization of the colloidal system of wine, which contributes to the appearance of colloidal disorders in wines. It is also known that increasing the alcohol content in dry wines contributes to the immediate sedimentation of KHTar crystals. Thus, the use of rectified ethyl alcohol in the testing process leads to significant changes in the physicochemical composition of wines and contributes to the destabilization of the colloidal system of wine and therefore cannot be recommended for testing wine against crystalline disorders.

În calitate de cea mai apropiată soluţie poate servi procesul de determinare a predispunerii vinurilor la tulburările cristaline, care prevede îngheţarea profundă a vinului la temperatura (-18)°C în decurs de 4÷6 ore cu ulterioară dezgheţare treptată a vinului la temperatura camerei. Dacă în vinul supus testării nu s-a format sediment cristalin - vinul este apreciat ca stabil, iar în cazul apariţiei sedimentului, vinul este apreciat ca instabil la tulburările cristaline [5]. The closest solution may be the process of determining the susceptibility of wines to crystal disorders, which involves deep freezing of the wine at a temperature of (-18)°C for 4÷6 hours with subsequent gradual thawing of the wine at room temperature. If no crystalline sediment has formed in the tested wine - the wine is considered stable, and in the case of sediment, the wine is considered unstable to crystal disorders [5].

Neajunsul principal al acestui procedeu este precizia joasa a rezultatelor obţinute care constituie 50-80% ce nu poate permite sporirea siguranţei testului la prognozarea tulburărilor cristaline si nu poate fi utilizat în procesul de producere. The main drawback of this procedure is the low accuracy of the results obtained, which is 50-80%, which cannot increase the reliability of the test in predicting crystalline disorders and cannot be used in the production process.

Problema pe care o rezolvă prezenta invenţie constă în sporirea gradului de siguranţă şi obiectivitate a procesului de determinare a stabilităţii vinurilor albe la tulburările cristaline, precum şi de a micşora durata testului comparativ cu metoda clasică de testare a vinurilor la frig. Procesul propus de asemenea permite de a simplifica procesul de testare a stabilităţii vinurilor şi de a-l adapta uşor la condiţiile laboratoarelor oenologice în condiţii de producere. The problem solved by the present invention is to increase the degree of safety and objectivity of the process of determining the stability of white wines to crystalline disorders, as well as to reduce the duration of the test compared to the classical method of testing wines in the cold. The proposed process also allows to simplify the process of testing the stability of wines and to easily adapt it to the conditions of oenological laboratories under production conditions.

Invenţia dată se referă doar la testarea vinurilor albe şi nu cuprinde categoria vinurilor roşii, deoarece prezenţa substanţelor fenolice, inclusiv şi a substanţelor colorante (antocianilor) provoacă sedimentarea acestora pe parcursul tratării cu frig şi nu permite obiectiv şi cu siguranţă aprecierea stabilităţii vinurilor roşii (seci, demiseci, demidulci, licoroase) la tulburările cristaline. This invention only refers to the testing of white wines and does not include the category of red wines, because the presence of phenolic substances, including coloring substances (anthocyanins), causes their sedimentation during cold treatment and does not allow objectively and reliably assessing the stability of red wines (dry, semi-dry, semi-sweet, liqueur) to crystalline disorders.

Soluţionarea problemelor existente în diferite procedee examinate mai sus, inclusiv şi a procedeului prototip, se realizează prin crearea condiţiilor optimale, care ar provoca sedimentarea surplusului de săruri tartrice din vinuri (KHTar) şi de a modela procesele, care se petrec în vinuri în condiţii reale de răciri repetate pe parcursul păstrării sau transportării vinurilor albe (seci, demiseci, demidulci, licoroase). Solving the existing problems in the various processes examined above, including the prototype process, is achieved by creating optimal conditions that would cause the sedimentation of the surplus of tartaric salts in wines (KHTar) and modeling the processes that occur in wines under real conditions of repeated cooling during the storage or transportation of white wines (dry, semi-dry, semi-sweet, liqueur).

Această abordare a stabilităţii vinurilor albe la tulburările cristaline este legată de faptul că vinurile albe conţin cantităţi considerabile de acizi organici, inclusiv acidul tartric, precum şi concentraţii înalte de potasiu, care în diferite condiţii termice pot forma conglomerate între sărurile tartratului acid de potasiu cu componentele vinului de natură organică sau neorganică. This approach to the stability of white wines to crystalline disorders is related to the fact that white wines contain considerable amounts of organic acids, including tartaric acid, as well as high concentrations of potassium, which under different thermal conditions can form conglomerates between potassium acid tartrate salts with wine components of organic or inorganic nature.

Procedeul de determinare a stabilităţii vinurilor albe faţă de tulburările cristaline, conform invenţiei, include tratarea vinului cu frig în două etape, la prima etapă tratarea se efectuează la temperatura de -12…-16°C în decurs de 12…18 ore cu menţinerea ulterioară a vinului la temperatura de circa 20±2°C până la topirea totală a gheţii formate, după care la etapa a doua tratarea se efectuează la temperatura de -4…-6°C în decurs de 24 ore, totodată se consideră că vinul este stabil faţă de tulburările cristaline, dacă după ambele etape de tratare în acesta nu a fost depistat sediment cristalin, în cazul în care, după cel puţin o etapă de tratare, în vin a fost depistat sediment, vinul se consideră instabil. The method for determining the stability of white wines against crystalline disorders, according to the invention, includes treating the wine with cold in two stages, in the first stage the treatment is carried out at a temperature of -12…-16°C for 12…18 hours with subsequent maintenance of the wine at a temperature of about 20±2°C until the ice formed has completely melted, after which in the second stage the treatment is carried out at a temperature of -4…-6°C for 24 hours, at the same time the wine is considered stable against crystalline disorders, if after both stages of treatment no crystalline sediment was detected in it, if, after at least one stage of treatment, sediment was detected in the wine, the wine is considered unstable.

Rezultatul tehnic şi efectul pozitiv al acestei invenţii se datorează faptului că: The technical result and positive effect of this invention are due to the fact that:

1. Temperatura de refrigerare a vinului este în intervalul de la minus 12 până la minus 16 °C, ce este optimală pentru îngheţarea complectă a vinului testat. Această temperatură este uşor de atins în instalaţiile de răcire din cadrul laboratoarelor oenologice. Durata de menţinere a vinului îngheţat la temperatura de răcire este 12…18 ore şi permite sedimentarea excesului de săruri tartrice în cazul prezenţei lor în vinurile cercetate. După păstrarea vinului testat la temperatura -12÷(-16)°C, vinul este expus la temperatura mediului (20±2)°C până la topirea totală a gheţii formate. 1. The wine refrigeration temperature is in the range from minus 12 to minus 16 °C, which is optimal for complete freezing of the tested wine. This temperature is easily achieved in cooling installations in oenological laboratories. The duration of maintaining the frozen wine at the cooling temperature is 12…18 hours and allows the sedimentation of excess tartaric salts in case of their presence in the researched wines. After storing the tested wine at a temperature of -12÷(-16)°C, the wine is exposed to the ambient temperature of (20±2)°C until the ice formed completely melts.

2. După dezgheţarea completă a vinului, el este supus analizei vizuale şi în cazul apariţiei unui sediment cristalin, vinul este apreciat ca instabil şi supus suplimentar la tratarea cu frig contra tulburărilor cristaline. 2. After the wine has completely thawed, it is subjected to visual analysis and in the event of the appearance of a crystalline sediment, the wine is assessed as unstable and subjected to additional cold treatment against crystalline disorders.

3. În cazul când vinul după topirea gheţii este limpede, pentru aprecierea finală a stabilităţii contra tulburărilor cristaline, el este supus testării suplimentare la refrigerare. 3. If the wine is clear after the ice melts, for the final assessment of its stability against crystal disorders, it is subjected to additional refrigeration testing.

4. Refrigerarea finală se efectuează la temperatura -4÷(-6) °C în decurs de 24 ore. 4. Final refrigeration is carried out at a temperature of -4÷(-6) °C within 24 hours.

Răcirea repetată a vinului până la temperatura apropiată de punctul de congelare permite în mod obiectiv determinarea stabilităţii vinului la sedimentarea sărurilor de KHTar. De asemenea, expunerea repetată a vinului la frig garantează cu mare siguranţă stabilitatea înaltă a vinului la tulburările cristaline şi modelează situaţiile în care se pot afla vinurile în perioada de postîmbuteliere (transportare, stocare în condiţii nefavorabile). Repeated cooling of the wine to a temperature close to the freezing point allows objectively determining the stability of the wine to the sedimentation of KHTar salts. Also, repeated exposure of the wine to cold guarantees with great certainty the high stability of the wine to crystalline disorders and models the situations in which the wines may find themselves during the post-bottling period (transportation, storage under unfavorable conditions).

Procedeul de determinare a stabilităţii vinurilor albe contra tulburărilor cristaline se realizează în felul următor: The process of determining the stability of white wines against crystal disorders is carried out as follows:

Vinul limpede alb în volum de 50 ml se amplasează în colbă, se răceşte în criotermostat până la temperatura (-16)°C unde se menţine în decurs de 12 ore. După această perioadă, colba cu vin se supune dezgheţării lente la temperatura mediului de circa (20±2)°C. The clear white wine in a volume of 50 ml is placed in the flask, cooled in a cryothermostat to a temperature of (-16)°C where it is maintained for 12 hours. After this period, the flask with wine is subjected to slow thawing at an ambient temperature of about (20±2)°C.

Vinul dezgheţat este analizat vizual şi în cazul lipsei sedimentului, colba cu vin cu volumul 50 ml este supusă răcirii suplimentare în criotermostat la temperatura (-5) °C în decurs de 24 ore. The thawed wine is visually analyzed and in the absence of sediment, the 50 ml flask of wine is subjected to additional cooling in a cryothermostat at a temperature of (-5) °C within 24 hours.

Dacă în vinul supus refrigerării nu a apărut sediment cristalin, vinul este apreciat ca stabil la tulburările cristaline. În caz contrar, vinul este apreciat ca instabil la tulburările cristaline. If no crystalline sediment has appeared in the wine subjected to refrigeration, the wine is considered stable to crystalline disorders. Otherwise, the wine is considered unstable to crystalline disorders.

Exemple de realizare a procedeului de determinare a predispunerii vinurilor albe la tulburările cristaline sunt prezentate în tabel. Examples of the process for determining the susceptibility of white wines to crystal disorders are presented in the table.

Tabel Table

Rezultatele testării stabilităţii vinurilor albe (seci, demiseci, demidulci şi licoroase) la tulburările cristaline conform procedeului elaborat. Results of testing the stability of white wines (dry, semi-dry, semi-sweet and liqueur) to crystalline disorders according to the developed procedure.

Denumirea vinului Anul roadei 1 testare Stabilitatea 2 testare Stabilitatea t °C durata, ore t °C durata, ore 1 Aligote alb sec 2016 -12 18 + -4 24 + 2 Chardonnay alb sec 2017 -14 16 + -5 24 + 3 Chardonnay alb sec 2018 -16 12 + -6 24 + 4 Sauvignon alb sec 2018 -14 16 + -5 24 - 5 Muscat alb d/sec 2018 -12 18 + -5 24 + 6 Muscat alb d/dulce 2018 -14 12 - -6 24 - 7 Traminer alb d/dulce 2018 -14 18 - -6 24 - 8 Rcaţiteli alb d/sec 2018 -16 12 + -4 24 + 9 Rcaţiteli alb d/dulce 2018 -14 18 - -4 24 - 10 Muscat alb de desert 2017 -16 18 + -6 24 -Wine name Year of harvest 1st test Stability 2nd test Stability t °C duration, hours t °C duration, hours 1 Aligote white dry 2016 -12 18 + -4 24 + 2 Chardonnay white dry 2017 -14 16 + -5 24 + 3 Chardonnay white dry 2018 -16 12 + -6 24 + 4 Sauvignon white dry 2018 -14 16 + -5 24 - 5 Muscat white dry 2018 -12 18 + -5 24 + 6 Muscat white sweet 2018 -14 12 - -6 24 - 7 Traminer white sweet 2018 -14 18 - -6 24 - 8 Rcaţiteli white dry 2018 -16 12 + -4 24 + 9 Rcaţiteli white sweet 2018 -14 18 - -4 24 - 10 White desert Muscat 2017 -16 18 + -6 24 -

Legenda:”+” - stabil la tulburările cristaline; Legend: “+” - stable to crystalline disorders;

„-„ -instabil la tulburările cristaline. "-" -unstable to crystalline disorders.

Din datele prezentate în tabel se poate observa că utilizarea procedeului elaborat permite de a determina obiectiv şi cu siguranţă stabilitatea vinurilor albe faţă de tulburările cristaline. From the data presented in the table, it can be seen that the use of the developed procedure allows to objectively and reliably determine the stability of white wines against crystalline disorders.

1. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Vinificaţia secundară. Chişinău, Univesul, 2016, p. 278, alin. 2 1. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Secondary winemaking. Chisinau, Univesul, 2016, p. 278, para. 2

2. Валуйко Г. Г., Зинченко В.И., Мехузла Н.А. Стабилизация виноградных вин. Симферополь, Таврида, 1999, р. 109, alin. 3 2. Valuyko G. Г., Zinchenko В.И., Mehuzla Н.А. Stabilization of grape wines. Simferopol, Tavrida, 1999, р. 109, para. 3

3. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Vinificaţia secundară. Chişinău, Univesul, 2016, p. 278, alin. 6 3. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Secondary winemaking. Chisinau, Univesul, 2016, p. 278, para. 6

4. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Vinificaţia secundară. Chişinău, Univesul, 2016, p. 278-279 4. Rusu E., Balanuţă A., Dragan V. Secondary winemaking. Chisinau, Univesul, 2016, p. 278-279

5. Валуйко Г. Г., Зинченко В.И., Мехузла Н.А. Стабилизация виноградных вин. Симферополь, Таврида, 1999, р. 109, alin. 7 5. Valuyko G. Г., Zinchenko В.И., Mehuzla Н.А. Stabilization of grape wines. Simferopol, Tavrida, 1999, р. 109, para. 7

Claims

Process for determining the stability of white wines against crystalline disorders, which includes treating the wine with cold in two stages, in the first stage the treatment is carried out at a temperature of -12…-16°C for 12…18 hours with subsequent maintenance of the wine at a temperature of about 20±2°C until the ice formed has completely melted, after which in the second stage the treatment is carried out at a temperature of -4…-6°C for 24 hours, at the same time the wine is considered stable against crystalline disorders, if after both stages of treatment no crystalline sediment was detected in it, if, after at least one stage of treatment, sediment was detected in the wine, the wine is considered unstable.