RO138362A2 - Reţetă furajeră suplimentată cu vitaminele d3 şi e pentru obţinerea de ouă cu valoare nutriţională îmbunătăţită - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu de obţinere a unei compoziţii furajere pentru alimentaţia găinilor ouătoare. Procedeul, conform invenţiei, constă în suplimentarea unei compoziţii furajere convenţionale cu 320000 UI Vitamina D3 (25-OH-D3) /kg furaj şi 10000 UI Vitamina E/kg furaj, rezultând o compoziţie având o valoare nutriţională îmbunătăţită prin conţinutul de 3200 UI vitamina D3 /kg furaj, 100 mg vitamina E /kg furaj, 20,67% proteină brută, 3,35% grăsime brută, 2750 kcal/kg energie metabolizabilă, asigurând 27,84...31,32% din necesarul zilnic de vitamina D3, şi 12,5...21,23% din necesarul zilnic de vitamina E, respectiv, sinergismul mecanismelor de absorbţie şi depozitare a vitaminelor la nivelul gălbenuşului de ou pentru consum.

Description

REȚETĂ FURAJERĂ SUPLIMENTATĂ CU VITAMINELE D3 ȘI E PENTRU OBȚINEREA DE OUĂ CU VALOARE NUTRIȚIONALĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ » »

DESCRIEREA INVENȚIEI

Domeniul tehnic la care se referă invenția: Zootehnie

Prezenta invenție revendică formularea unei noi rețete nutriționale furajere destinate găinilor ouătoare care prin includerea de vitamina D3 și vitamina E in furaj, se îmbunătățește rata de transfer a acestor vitamine în oul proaspăt prin furajarea găinilor ouătoare cu o rețetă nutrițională echilibrată energo-proteic, ce conține un premix suplimentat cu vitamina D3 si E. Termenul de vitamina D cuprinde doi prohormoni liposolubili, ergocalciferol (Vitamina D2) și colecalciferol (Vitamina D3). Ambele forme ale vitaminei D sunt generate în urma expunerii la radiații ultraviolete (UV), vitamina D2 fiind produsă de anumite nevertebrate și fiingi, în timp ce vitamina D3 este sintetizată endogen la nivelul pielii (O’Mahony și colab., 2011). Odată produsă la nivelul pielii și după absorbția acesteia în intestin, vitamina D3 este transportată la nivelul ficatului, fiind legată în sânge de proteine transportoare specifice (Schmid și Walther, 2013). Vitamina D3 este cunoscută pentru rolul său deosebit de important în metabolismul calciului și al fosforului (Liu, 2012), dar și în prevenirea anumitor afecțiuni precum rahitism sau osteomalacie (Phillips și colab., 2008). Totodată, creșterea concentrației de vitamina D3, în organism, conduce la îmbunătățirea sănătății sistemului osos, dar și la prevenirea cancerului de colon (Phillips și colab., 2008).

Problema tehnica pe care o rezolva invenția revendicata (noua reteta furajera) consta in folosirea, in alimentația găinilor ouatoare, a unei noi retete furajere suplimentată cu vitaminele D3 și E pentru obținerea de ouă cu valoare nutrițională îmbunătățită. Fata de o reteta convenționala, noua reteta propusa pentru brevetare este imbogatita in vitaminele D3 si E. Având în vedere că stilul de viață modem cuprinde de cele mai multe ori activități desfășurate în spații închise, este împiedicată expunerea suficientă la lumina solară, mai ales în timpul sezonului rece, factori ce influențează negativ sinteza vitaminei D3, aportul alimentar devenind o necesitate. Este cunoscut faptul că aproximativ 40% din populația Europei suferă de deficiență de vitamina D3, factor ce poate afecta creșterea și funcționarea normală a organismului. Totuși, doar anumite alimente sunt considerate surse naturale de vitamina D3, precum gălbenușul de ou sau carnea, însă acestea nu acoperă în mod natural necesarul de vitamina D3 pentru consumatori (Schmid și Walther, 2013). O modalitate de a crește aportul alimentar al acestei vitamine este de a fortifica o gamă mai largă de alimente prin creșterea conținutului natural de vitamina D3 în special în sursele alimentare care conțin deja acest compus, alimentele natural îmbogățite putând fi, în unele cazuri, acceptate pe scară mai largă de către consumatori.

Oul reprezintă o sursă încapsulată de macro și micronutrienți care îndeplinește toate cerințele pentru a sprijini dezvoltarea embrionară până la eclozare. Echilibrul perfect și diversitatea nutrienților săi, împreună cu digestibilitatea ridicată și prețul accesibil au adus oul în centrul atenției ca aliment de bază pentru oameni (Rehault-Godbert și colab., 2019). Din punct de vedere nutrițional oul prezintă un interes deosebit datorită conținutului său în lipide esențiale, proteine, vitamine și minerale (Nys și Sauveur, 2014) oferind în același timp o

sursă moderată de calorii (aproximativ 140 kcal/100 g), un mare potențial culinar și un cost economic scăzut. Reprezintă cea mai ieftină sursă animală de proteine, vitamina A, fier, vitamina B12, riboflavină, colină și o a doua sursă cu cel mai mic cost privind conținutul ridicat în zinc și calciu (Drewnowski, 2010). în plus față de furnizarea de nutrienți bine echilibrați pentru sugari și adulți, oul conține o multitudine de componente biologic active (Abeyrathne și Ahn, 2015; Kovacs-Nolan și cola., 2005; Anton și colab., 2011). în zilele noastre, coronavirusul (COVID-19) reprezintă încă o provocare globală pentru sănătate, cauzată de sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), care declanșează o serie de tulburări respiratorii și chiar insuficiență multiplă a organelor. Intervenția nutrițională, considerată tratamentul principal, este una dintre componentele cheie pentru o gestionare adecvată a pacienților cu COVID-19. Imuno-modularea și stimularea sunt în prezent explorate în gestionarea COVID-19 și câștigă interes din partea industriei alimentare și farmaceutice. Până în prezent au fost raportate diverse combinații dietetice, componente bioactive, nutrienți și alimente fortificate (Batiha, 2021). Dovezile clinice disponibile arată că, majoritatea persoanelor, indiferent de vârstă sunt susceptibile la infecții, un prognostic slab și o rată mai mare a mortalității fiind raportată îndeosebi la persoanele în vârstă, subnutrite, la pacienții imunocompromiși, și chiar la cei cu boli cronice (Wang, 2020). în acest sens, o nutriție mai bună îmbunătățește imunitatea organismului împotriva bolilor, inclusiv COVID-19, și scurtează perioada de recuperare (Alwarawrah, 2018). Persoanele în vârstă sunt deosebit de sensibile la infecții, datorită scăderii eficienței fiziologice și imunologice a organismului cauzată deseori de o nutriție inadecvată (Lomax și Calder, 2008; Herron și Femandez, 2004).Astfel, ouăle reprezintă cel mai bun exemplu de aliment ieftin și accesibil cu efecte imunomodulatoare. Studiile au arătat că proteinele din ouă și peptidele derivate ale acestora acționează pe diferite căi imunomodulatoare (Herron și Femandez, 2004).

Funcția vitaminei D în organism joacă numeroase roluri, iar conținutul de vitamina D în gălbenușul de ou este adesea variabil; ouăle îmbogățite cu vitamina D au un conținut cu aproximativ 400-500% mai mari decât ouăle obișnuite. Vitamina D din ouă este clasificată în vitamina D3 și metabolitul său 25(OH)D3. De asemenea 25(OH)D3 este un ingredient activ care a câștigat atenție deoarece este utilizat ca un indice pentru măsurarea nivelurilor de vitamina D la oameni și animale și s-a raportat că activitatea sa biologică este de cinci ori mai mare decât cea a vitaminei D3. Aproximativ 500% mai mult din furajele suplimentare 25(OH)D3 se acumulează în gălbenușul de ou, comparativ cu ouăle obișnuite. Atât vitamina D3, cât și 25(OH)D3 se acumulează numai în gălbenușul de ou. Rata de transfer la gălbenușul de ou este de 10-30%.

Avantajele pe care le prezintă invenția revendicata (noua rețetă furajeră) se referă la obținerea unui furaj cu valoare nutrițională îmbunătățită prin suplimentarea cu vitamina D3 și și E din compoziția sa chimică, conducând la obținerea unui aliment cu calități funcționale, și efecte benefice asupra sănătății consumatorilor în special în contextul situației COVID-19 înregistrate la nivel mondial.

De obicei, ouăle de consum sunt supuse unor metode de gătit, precum: prăjirea, fierberea, etc., prin care se reduc proprietățile antioxidante și conținutul de aminoacizi liberi (Nimalaratne și colab., 2011), și crește gradul de oxidarea lipidică a ouălor, chiar și în cazul

ouălor îmbogățite cu n-3 PUFA (Cortinas și colab., 2003; Ren și colab., 2013). Condițiile de procesare și de gătit cauzează pierderi variabile de vitamine în funcție de metoda/timpul de preparare termică și tipul de alimente. Degradarea vitaminelor depinde de condițiile specifice din timpul procesului culinar, de exemplu, temperatura, prezența oxigenului, lumina, umiditatea, pH-ul și, desigur, durata tratamentului termic. Cele mai labile vitamine în timpul proceselor culinare sunt vitamina A, vitamina C, B9 și Bi. Vitaminele precum B3, B7 și B5 sunt destul de stabile, dar informațiile despre vitaminele D și K, sunt incomplete. Pierderile procentuale ale unor nutrienți din alimente după tratamentul de gătit au fost frecvent raportate: nu modificări continue în timpul tratamentului termic, ci numai modificări la începutul și după tratamentul termic (Leskovă și colab., 2006). Mattila și colab. (1999) au investigat retenția compușilor de vitamina D în alimentele bogate în mod natural în vitamina D (pește, ouă și ciuperci) în funcție de metodele comune de gătit și depozitare. Aceștia au constatat că retenția de D3 și 25(OH)D3 a fost satisfăcătoare în gălbenușurile fierte cu pierderi de mai puțin de 10% și respectiv, 6-11%.

Există o importantă corelație între conținutul de grăsime și vitamina D care influențează retenția vitaminei în timpul tratamentului culinar. Un conținut ridicat de grăsimi conduce la o pierdere ridicată de vitamina D. Murcia și colab. (1999) au investigat pierderile de vitamina E din gălbenușul de ou preparat termic. Aceștia au observat că tocoferolii sunt instabili în prezența oxigenului, a luminii și chiar a unor grăsimi nesaturate. Acest lucru explică pierderile observate în timpul preparării, în special prin metode mai drastice, cum ar fi prepararea omletei, atunci când baterea ouălor înainte de gătit întrerupe faza micelară a gălbenușului, crescând astfel susceptibilitatea la oxidare. Procesul de mai sus poate duce la formarea de peroxizi, cum ar fi produsele intermediare în auto-oxidarea acizilor grași, distrugând vitaminele sensibile la oxidare, cum ar fi vitamina E, deoarece acestea ar reacționa cu peroxizii. în afară de pierderea nivelului de vitamină D, s-a observat că ar exista și o scădere a nivelurilor de vitamina E din ou.

Invenția revendicata poate fi obținută la scară industrială fiind adresată producătorilor de furaje/întreprinderilor mici și mijlocii tip Avicola în vederea diversificării nutrețurilor combinate și implicit a producției de ouă și comercializarea unui nou produs alimentar destinat consumului uman, cu calități nutriționale ridicate, comparativ cu cele deja existente pe piața de desfacere în România.

Este foarte important să se cunoască căile de metabolizare a vitaminei D3 la nivelul intestinului păsării și respectiv rata de transfer din furaj în ou. Conținutul în vitamină D3 dintrun ou întreg variază între 14,4 și 29,3 pg/kg, iar pentru gălbenușul de ou între 32,5 și 55,8 pg/kg (FOPH, 2012; ANSESC, 2012; DTU, 2012; USD A, 2011; Health Canada, 2012) în general, valorile vitaminei D3 găsite în literatură variază între 8,0 și 30,0 pg/kg pentru oul întreg de găină și între 34,0 și 58,0 pg/kg pentru gălbenușurile de ou (Kobayashi și colab., 2005; Mattila și colab, 1992, 1999; Jackson și colab, 1982; Sivell și colab., 1982). Pentru concentrația de 25(OH)D3 este documentat că aceasta variază de la 5,0 la 13,0 pg/kg în gălbenușul de ou (Mattila și colab., 2011; Mattila și colab, 1993; Matilla și colab., 1992; Matilla și colab., 1999; Koshy și colab., 1979). Concentrațiile de vitamina D din ouă pot fi crescute într-o manieră liniară dependentă de doză de suplimentare a furajului cu vitamina D3 (Yao și colab., 2013)

Studiile realizate de Mattila și colab. (1999, 2003, 2004) au avut o eficiență de transfer de 8% și 15% folosind rețete în care s-a utilizat 2496 și 8640 Ul/kg D3,14% eficiență de transfer în cazul rețetei care a conținut 12000 Ul/kg D3 și 11% până la 12% eficiență de transfer în cazul rețetelor cu 2500, 6000 și 15000 UI /kg D3. Park și colab., (2005) au obținut o eficiență de transfer de 1 % până la 7% în rețetele în care au inclus de la 2000 până la 20000 Ul/kg de vitamina D3, dar rezultatele lor ar putea fi datorate și de fortificarea concomitentă cu vitamina K și Fe. Yao și colab. (2013) au testat pe o perioadă de 40 de săptămâni, pe găini ouătoare HyLine W-36 (19 săptămâni) 4 niveluri diferite de colecalciferol, 2200 (rețeta 1), 9700 (rețeta 2), 17200 (rețeta 3), 24700 (rețeta 4) și 102200 (rețeta 5) Ul/kg furaj. Rata de depunere estimată a vitaminei D3 în gălbenușul de ou între săptămâna 0-3 de experiment a diferit în funcție de rata de includere în furaj: - 2.31 ( rețeta 1), 108.94 (rețeta 2), 177.22 (rețeta 3), 309.03 (rețeta 4), 5344.92 (rețeta 5). Studiul a constatat că depunerea vitaminei D3 în ou a crescut rapid în primele 3 săptămâni, apoi nivelul a fost relativ stabil pe o perioadă de 37 de săptămâni. Conținutul de vitamina D3 din gălbenușul de ou a crescut concomitent cu nivelul de includere în furaj.

La nivel european și mondial există brevete publicate, care au avut ca obiectiv îmbogățirea oului cu vitamine prin diferite soluții nutriționale pentru animale de fermă în general și în special pentru găinile ouătoare. Patentul US6103276 (15 aug. 2000): Metode de producere a cărnii de pasăre și a ouălelor cu calități nutriționale îmbunătățite a urmărit îmbogățirea oului cu vitamina E 0,075% (alfa-tocoferol), suficient pentru a asigura 7-8 U.I. vitamina E în gălbenuș și 1 U.I. vitamina E în oul întreg (valori normale pentru un ou de calitate). Patentul US6156351 (5 dec. 2000): Ouă obținute cu amestec de antioxidanți și conținut redus de acizi grași polinesaturați, se referă la obținerea unui ou de găină cu o compoziție sinergică de agenți antioxidanți și conținut scăzut de acizi grași polinesaturați (PUFA). Oul obținut nu conține mai mult de 15,5% PUFA din totalul acizilor grași și cantități controlate de vitamina E, iod, carotenoizi comestibili și antioxidanți comestibili suplimentari. Vitamina E are valori de 2-11 mg la un ou cu greutatea de 59 g, sau pentru un continui lichid al oului de 50 g, sau pentru un gălbenuș de 16,6 g, iar sursa folosită de vitamina E poate fi lucerna sau vitamina pură, sintetică. Patentul AU2008339158B2 (22 ian. 2015) Metoda de producere de alimente funcționale bazate pe gălbenușul de ou ca alimente derivate, se referă la obținerea de ouă, îmbogățite în: acizi grași omega-3, în special DHA (acid docosahexaenoic), vitamina D, vitamina E, acid folie, xantofile, iod, seleniu, zinc. Patentul JP2835208B2 (14 dec. 2013) Oua îmbogățite în vitamina D - metoda de producere și nutrețul pentru găinile ouătoare se referă la obținerea de ouă bogate în vitamina D prin extragerea din ciuperci tip shiitake/ maitake/enokitake/shimeji sau înrudite (extracție în apă, la cald, urmată de uscare și tratare cu raze ultraviolete). Extractul a fost adăugat în nutrețul concentrat pentru găini în raport de 1000 I.U./kg și s-au obținut ouă cu valori de vitamina D de 50 I.U. pentru 100 g gălbenuș. Patentul JP2005224157A (16 mart. 2011) Furaj și metoda de obșinere a ouălor îmbogățite în acid folie (și vitamina D) se referă suplimentarea furajului cu acid folie în cantitate de 15-50 mg/kg , iar vitamina D în cantitate de 8000-10000 I.U./kg. După o furajare a găinilor (vârsta 28 săptămâni) timp de 4 săptămâni s-au obținut ouă cu conținut de 60-100 pg/ou acid folie și 80-250 I.U./ou vitamina D. Patentul JP2009027941A (7 mai 2015) Ouă îmbogățite în vitamine - nutrețul folosit și metoda de obținere a vizat suplimetarea nutrețului combinat cu vitamina Bi 40-600 mg/ kg, vitamina B2 3.6-150 mg/kg, acid folie 1.6-100 mg/kg, vitamina B12 4.8-600 pg/kg, biotina 72-13000 pg/kg, acid pantotenic acid 16-400 mg/kg, vitamina A 6000-66000 I.U./kg, vitamina E 40-500 mg/ kg, vitamina D 3000-12000 Ulkg si vitamina K 16-600 mg/kg. După o furajare de 21 zile, s-au determinat următoarele cantități de vitamine, la 100 g ou întreg: vitamina Bi 0.24 - 2 mg, vitamina B2 0.264 - 2.2 mg, acid folie 48 - 400 pg, vitamina B12 0.487pg, biotina 11.2-160 pg, acid pantotenic 1.32-11 mg, vitaminaA 108-900 pg, vitaminaE 1.9220 mg, vitamina D 1.2-7.5 pg și vitamina K 19.2-140 pg. Patentul JPH1056978A (3 mart. 1998) Oua îmbogățite cu vitamine (D si K) pentru prevenirea osteoporozei, se referă la obținerea de ouă îmbogățite cu vitamine în scopul prevenirii și tratării osteoporozei. Nutrețul combinat pentru găini ouătoare a conținut: 800-20000 I.U./kg pentru vitamina D și l-200mg/kg pentru vitamina K2, din surse sintetice. La un test realizat pe 120 găini, cu furajare timp de 4 săptămâni, s-au determinat următoarele concentrații per ou: 24-721.U. pentru vitamina D și 12146 mg pentru vitamina K.

Până în acest moment, nu au fost identificate brevete sau cercetări pe plan național sau mondial care să concentrațiile de vitamină D3 și E în structura rețetei pentru găini ouătoare folosită în studiul nostru.

Structură de rețetă furajere, propusa pentru brevetare, folosita într-un experiment desfășurat pe găini ouatoare în acest context s-a realizat un studiu experimental privind efectele folosirii unei rețete furajere pentru găinile ouătoare, care conține 124.02 ppm vitamina D3 la lotul C și respectiv, 135.90 ppm vit. D3 la lotul E. Rețeta furajeră propusă pentru brevetare, a fost elaborată ținând cont de cerințele nutriționale ale hibridului de găini Lohman Brown Classic, conform recomandărilor NRC (1994). După ce, în prealabil, s-au testat mai multe rețete la nivel de microtest în cadrul INCDBNA- Balotești, rețeta cu cele mai bune rezultate a fost implementată la nivel de fermă. Activitatea și parametrii de microclimat au fost asigurați și controlați permanent printr-un sistem computerizat de tip Big Dutchman, cu respectarea și asigurarea temperaturii, umidității și igienizării optime.

Tabelul 1. Structura rețetelor folosite in studiul experimental

Specificație	Rețeta Martor	Rețeta Experimentala
Porumb, %	20	20
Grâu, %	38.24	38.24
Șrot soia, %	26.46	26.46
DL-Metionina, %	0.10	0.10
Carbonat calciu, %	9.11	9.11
Fosfat monocalcic, %	0.85	0.85
Sare, %	0.37	0.37

Ulei vegetal, %	3.67	3.67
Acidifiant, %	0.10	0.10
Inxibitor de micotoxine, %	0.10	0.10
Premix*, %	1.00	1.07
Structura premix (1 kg)
Vitamina A, Ul/kg	1350000	1350000
Vitamina D3, Ul/kg	300000	300000
Vit. D (25(OH) D3)	-	320000
Vitamina E, Ul/kg	2700	10000
Vitamina K3, mg/kg	200	200
Vitamina Bl, mg/kg	200	200
Vitamina B2, mg/kg	480	480
Acid pantothenic, mg/kg,	1485	1485
Acid nicotinic, mg/kg	2700	2700
Vitamina B6, mg/kg	300	300
Vitamina B7, mg/kg	4	4
Vitamina B9, mg/kg	100	100
Vitamina Bl2, mg/kg	1.8	1.8
Vitamina C, mg/kg	2500	2500
Mangan, mg/kg	7190	7190
Fier, mg/kg	6000	6000
Cupru, mg/kg	600	600
Zinc, mg/kg	6000	6000
Cobalt, mg/kg	50	50
Iod, mg/kg	114	114
Seleniu, mg/kg	18	18
Antioxidant, mg/kg	6000	6000
Analiza retetei -calcul teoretic
Energie metabolizabila, kcal/kg	2860.00
Proteina bruta, %	18.70
*premixul conține vitamina D3 necesar pentru a atinge concentrația de 3200 Ul/kg nutreț combinat, respectiv 100 mg vit E/kg nutreț combinat

Date privind analiza fizico-chimică a probelor de nutrețuri combinate și gălbenuș de ou recoltate pe percursul derulării experimentului

Anterior demarării experimentului la nivel de fermă, materiile prime achiziționate au fost supuse procesului de analiză chimică privind determinarea conținutului în nutrienți conform metodelor standard folosite în cadrul Laboratorului de Calitate a Furajelor și a Produselor de Origine Animală, IBNA Balotești: substanța uscată prin metoda gravimetrică

conform ISO 6496 (2001); proteină brută prin metoda Kjeldahl semi-automată conform ISO 5983-2 (2009) folosind un analizor Kjeltec 2300 unitate (Tecator, Suedia); grăsimi brute prin extracție cu eter (SR ISO 6492. 2001) folosind o unitate de extracție Soxtec 2055 (Tecator, Suedia); celuloza bruta prin digestie cu acid și alkali, conform ISO 6865 (2002) folosind un analizor automat (Fibertec 2010, Tecator, Suedia) și cenușă conform ISO 2171 (2010) folosind un cuptor Caloris CL 1206 (România). Conținutul de acizi grași a fost determinat prin metoda gazcromatografica folosind un gaz cromatograf Perkin Elmer-Clarus 500, iar luteina și zeaxantina au fost determinate prin cromatografie de lichide de înaltă performanță folosind un sistem cromatografie HPLC seria 200 dotat cu detector UV/VIS (Perkin Elmer, SUA).

Tabelul 2. Analiza chimică a celor 2 rețete de nutreț combinat

Specificație	MARTOR	EXPERIMENTAL
• Compoziția chimică primară
Substanță uscată 103°C, %	90.6	90.83
Proteină brută, %	20.23	20.67
Grăsime brută, %	3.41	3.35
Celuloză brută, %	3.10	3.38
Cenușă, %	17.95	15.32
• Conținutul în vitamine
Vitamina E (total), ppm	74.07	108.77
Vitamina D3, ppb	124.02	135.90
Alfa tocoferol, mg/kg	32.94	64.30
Gama tocoferol, mg/kg	21.66	27.65
Delta tocoferol, mg/kg	19.47	16.82
Luteina, ppm	11.16	10.74
Cantaxantina, ppm	5.24	11.85
• Profilul antioxidant
Polifenoli totali, mg/g GAE	2.35	2.92
Capacitatea antioxidantă, μΜ Trolox	20.78	27.59
• Conținutul în minerale a materiilor prime
Calciu, %	3.67	3.56
Fosfor, %	0.67	0.65
Cupru, ppm	31.59	26.11
Fier, ppm	146.71	106.40
Mangan, pmn	101.42	109.76
Zinc, ppm	98.64	86.22

Datele privind performantele de producție obținute pe parcursul derulării experimentului sunt prezentate in tabelul 3. Consumul de furaj total pe hală înregistrat in perioada 37-44 săptămâni nu prezintă diferențe semnificative (p > 0.6368), între loturile experimentale M si E deși se poate constata din datele prezentate în tabelul 3 că acesta a fost mai mare la lotul E (24484.78 ± 615.16) comparativ cu lotul M (23307.50 ± 5856.21). Nici în ceea ce privește consumul de furaj/cap/pe zi înregistrat săpatămânal nu s-au înregistrat diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p > 0.4712) între cele două loturi experimentale, acesta fiind de 101.40 g ± 25.47 la lotul M și, respectiv 108.89 g ± 2.60 la lotul E. Rata de conversie a furajului a fost mai mică la lotul M (2.07±0.59) în comparație cu lotul E (2.12±0.24) însă prelucrarea statistică a datelor înregistrate nu a arătat nicio diferență semnificativă (p > 0.8663) între cele 2 loturi.

Tabelul 3. Performanțe de producție obținute în experiment

Parametru statistic	MARTOR	EXPERIMENTAL
Număr de capete	32836.82 ±59.41	32122.55 ±59.20
Consum furaj pe hală/zi, (kg)	23307.50 ± 5856.21	24484.78 ±615.16
Consum furaj/cap/zi, (g)	101.40 ±25.47	108.89 ±2.60
FCR (kg furaj/ kg masă ou)	2.07 ±0.59	2.12 ±0.24
Procent ouat, (%)	91.67±3.21	92.90±1.72
Ouă/cap, (buc)	128.09±15.35	123.59±15.31
Greutate medie ou, (g)	62.38±0.52	63.30±0.21
Ouă neconforme, (%)	0.60±0.10	0.69±0.11
Ouă sparte, (buc)	186.43±14.67	205.18±32.51
Greutate medie ou, (g)	54.16±6.69	56.63±4.27

în ceea ce privește procentul de ouat înregistrat săptămânal nu au existat nici pentru acest parametru diferențe semnificative (p > 0.3535) între loturile M și E. Pentru întreaga perioada experimentală pentru lotul M procentul de ouat a fost de 91.67 % iar pentru lotul E procentul de ouat a fost mai mare 92.90 % însă fără să se înregistreaze o diferență statistică. Pentru numărul de ouă pe găină înregistrat săptămânal nu s-au înregistrat diferențe statistice (p > 0.5667) între cele 2 loturi experimentale, cu toate că pe întreaga perioda experimentală se poate observa o ușoară creștere la lotul M comparativ cu lotul E (128.09 vs. 123.59). Greutatea medie ou pentru fiecare săpămână a fost semnificativ mai mare (p > 0.0004) la lotul E în comparație cu lotul M.

Pentru întreaga perioadă experimentală greutatea medie a oului a fost de 63.30 g la lotul E în comparație cu 62.38 g la lotul M. Procentul de ouă neconforme înregistrat pe parcursul celor 8 săptămâni experimentale a fost mai mare la lotul E comparativ cu lotul M însă fără semnificație statistică (p > 0.1092). Astfel pe întreaga perioadă experimentală la lotul M s-a înregistrat 0.60% comparativ cu lotul C unde s-a înregistrat un procent de 0.69%. Pentru parametru masa medie ou înregistrat săptămânal nu au existat diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p > 0.3940) între cele 2 loturi experimentale. Astfel, pentru întreaga perioadă experimentală masa medie ou înregistrată la lotul M a fost de 54.16 g iar la lotul E s-a observat o creștere a greutății medii de 56.63 g.

Numărul de ouă sparte înregistrate pe întreaga perioadă expeirmentală nu s-a diferențiat statistic (p > 0.1593) între cele 2 loturi experimentale. S-a observat un număr mai mare de ouă sparte la lotul E (205.18) vs. M (186.43) însă fără să fie semnificativă statistic (p > 0.05) această diferență.

Tabelul 4. Parametrii fizici ou înregistrați în experimentul AVIPUTNA pe întreaga perioada experimentală

Parametru	Inițial**	4 săpt. experimentale	8 săpt. experimentale
M	E	M	E
n=10	n=10	n=10	n=10	n=10
Greutate ou, (g)	62.93 ±4.15	66.18 ±2.74	64,43 ±4.87	64.58 ±2.35	64.02 ±2.04
Albuș, (g)	40.84 ±3.32	42,88 ±2.56	41.23 ±4.40	41.70 ±2.42	40.65 ±1.57
Gălbenuș, (g)	14.77 ±1.00	15.78 ±1.07	15.51 ±1.06	15.34 ±1.30	15.98 ±1.17
Coaja, (g)	7.32 ±0.67	7.52 ±0.54	7.69 ±0.64	7.54 ±0.55	7.39 ±0.45
pH-albuș	7.80 ±0.36	8.63 ±0.14	8.75 ±0.15	8.77 ±0.08	8.77 ±0.08
pH-galbenuș	6.37 ±0.30	6.09 ±0.,08	6.11 ±0.12	6.53 ±0.26	6.48 ±0.30
înălțime albuș, (mm)	7.33 ±0.71	6.48 ±0.81	6.03 ±1.08	5.15 ±0.85	4.90 ±0.95
Unitatea Haugh	84.61 ±4.77	77.85 ±6.16	74.83 ±8.15	67.58 ±7.44	65.13 ±9.11
Rezistența la spargere coajă, (kgF)	5.01 ±0.84	4.60 ±1.00	4.73 ±1.19	5.09 ±1.13	4.42 ±1.43
Grosime coajă, (mm)	0.43 ±0.05	0.41 ±0.03	0.41 ±0.04	0.40 ±0.03	0.38 ±0.03
înălțime gălbenuș, (mm)	17.74 ±0.89	18.11 ±1.04	17.04 ±0.93	16.55 ±0.96	15.81 ±1.63
Diametrul gălbenuș, (mm)	40.41 ±1.59	40.75 ±2.68	40.10 ±1.29	40.69 ±2.00	41.90 ±2.02
Indicele gălbenuș	0.44 ±0.03	0.45 ±0.03	0.43 ±0.02	0.41 ±0.03	0.38 ±0.05

Nota: **începutul experimentului; n- numărul de probe analizate (1 probă = 2 ouă)

Parametrul de greutate al oului întreg (g) a înregistrat la debutul experimentului în medie 62.93 ± 4.15 g observându-se o creștere în greutate la recoltarea de la 1 lună atât la lotul M 66.18 ± 2.74 g cât și la lotul E 64.43 ± 4.87 g. Se observă o ușoară scădere a greutății oului întreg la lotul E dar fara semnificație statistica (p > 0.05). Aceeași creștere, în comparație cu recoltarea de la debutul experimentului este observată și pentru recoltarea de la 2 luni. La această recoltare se observă o creștere a greutății medii la lotul M (64.58 ± 2.35 g) în comparație cu lotul E (64. 02 ± 2.04 g) dar fara semnificație statistică (p > 0.05). în ceea ce privește greutatea albușului (g) se înregistrează o creștere nesemnificativă din punct de vedere statistic (p > 0.05) la cântărirea de la 1 lună și, respectiv 2 luni (cu excepția lotului E) în comparație cu recoltarea inițială. Totuși, între lotul M și E există ușoare diferențe de greutate ale albușului, atât la recoltarea de la 1 lună cât și la recoltarea de la 2 luni, cu o greutate înregistrată mai mare la lotul M (42.88±2.56 g, Rec. 1 lună; 41,70±2.42 g, Rec. 2 luni) față de lotul E (41,23±4.40 g, Rec. 1 lună; 40.65±1.57, Rec. 2 luni). Aceeași tendință este observată și pentru greutatea gălbenușului, unde greutatea întregistrată la recoltarea inițială este mai mică decât greutățile gălbenușurilor celor două loturi înregistrate la recoltarea de la 1 lună respectiv recoltarea de la 2 luni. La recoltarea de la 2 luni greutatea gălbenușului de la lotul E(15.98 ± 1.17 g) este mai mare, nesemnificativ din pnct de vedere statistic (p > 0.05) față de lotul M (15.34 ±1.30 g). Mattila și colab. (2004) într-un experiment pe găini ouătoare în care au măsurat efectul includerii în rețete a 2 niveluri diferite de vitamine D3 si D2 (6.000 D3 și respectiv 15.000 D2 Ul/kg de furaj) în raport cu lotul control (2.500 UI de vitamina D3/kg de furaj) nu au observat diferențe privind parametrii de calitate ai oului. Pe de altă parte, un studiu recent efectuat de Chen și colab., (2020) a evaluat efectul 25(OH) D3 asupra performanțelor de producție la găinile ouătoare, a producției de ouă și a calității ouălor, pe diferite faze de ouat, incluzând 2.760 lU/kg vitamina D; 5.520 lU/kg vitamina D3; 2.760 lU/kg vitamina D3 + 2.760 IU (69 pg)/kg 25(OH)D3. Nu s-a înregistrat nicio diferență privind performantele de creștere pentru 0-17 săptămâni. în perioada de ouat 18-95 săptămâni s-a observat că lotul care a primit 5.520 lU/kg vitamina D3 a înregistrat greutăți medii mai mici ale ouălor întregi, cu o greutate specifică și o grosime a cojii oului mai mare comparativ cu lotul care a inclus 2.760 lU/kg vitamina D sau lotul care a inclus 2.760 lU/kg vitamin D3 + 2.760 IU (69 pg)/kg 25(OH)D3. Unitatea Haugh înregistrată la cele două loturi experimentale în comparație cu lotul care a inclus 2.760 lU/kg vitamina D, a fost semnificativ mai mare (p < 0.05) în perioada de ouat de la 25 la 33 săptămâni. Totodată studiul a observat că includerea în rație a 25OHD nu are efecte asupra calității cojii oului pe parcursul întregii perioade de producție și nu s-au înregistrat efecte benefice asupra producției de ouă în perioada ulterioară de ouat (după 60 săptămâni). Suplimentarea pe termen lung a vitaminei D3 poate avea efecte pozitive asupra producției de ouă și a calității ouălor însă începând cu includerea timpurie a suplimentelor de vitamina D în rețete. Valoarea unitatii Haugh înregistrată inițial în experiment (84. 61 ± 4.77) este semnificativ mai mare din punct de vedere statistic (p < 0.05) decât valoarea înregistrată la recoltarea 1 (77. 85±6.16 - M vs. 74.83±8.15 - E) și recoltarea 2 (67.58±7.44- M vs. 65.13 ± 9.11- E). Unitatea Haugh și indicele gălbenușului reprezintă principalii indicatori de măsurare a calității ouălor. Cei doi parametrii, înălțimea albușului (măsurată în partea cea mai densă, de lângă gălbenuș) și greutatea oului întreg determină scorul unității Haugh. Calitatea oului depinde de acest scor. Cu cât scorul este mai ridicat cu atât crește și calitatea oului. Formula de calcul a Unității Haugh este următoarea 100 x log (H-1.7W° ³⁷+7.6). Pentru o valoare a UH > 72.0 avem clasificarea ouălor în categoria AA; pentru valori ale UH cuprinse între 71.9 - 60.0 avem ouă din categoria A; pentru valori ale UH cuprinse între 59.9 - 31 avem ouă din categoria B; pentru valori ale UH < 30.9 avem ouă din categoria C. în studiul realizat de Wen și colab. (2019) unitatea Haugh măsurată pentru loturile cu 8.348 UI și 68.348 IU D3 a înregistrat valori semnificativ mai mici (p < 0.01) ale acestui parametru comparativ cu lotul control, 18.348 și respectiv 35.014 UI D3. Persia și colab. (2013) nu au înregistrat nicio diferență în experimentul realizat prin suplimentarea rețetelor cu D3, diferite niveluri de la 2.200 IU pana la 102.200 UI /kg furaj. Park și colab. (2005) au demonstrat ca prin suplimentarea cu vitamin D3 a furajului cu pana la 20.000 Ul/kg s-a obtinut

și o creștere semnificativă a unității Haugh. Răspunsurile contradictorii ale experimentelor mai sus-menționate privind unitatea Haugh în funcție de variația concentrațiilor de D3 din rețete indică faptul că acest parametru nu este direct asociat sau sunt doar ușor corelate de nivelul de includere al vitaminei D3 din furaj și că diferențele observate pot să nu fie relevante din punct de vedere biologic. Rezistența la spargere a cojii oului nu a înregistrat diferențe semnificative (p > 0.05) pe parcursul experimentului. Wen și colab. (2019) au înregistrat o creștere semnificativă (p < 0.01) a rezistenței la spargere a cojii oului în cazul suplimentării cu 8.348, 35.014 și respectiv 68.348 IU D3/kg în comparație cu lotul control (1.681 IU D3/kg). Sabir și colab., (2022) au observat o îmbunătățire semnificativă (p < 0.05) a rezistenței la spargere și o grosime a cojii oului la niveluri de suplimentare a vitaminei D3 de 3000, 3500 și 4000 UI vitD3. Se presupune că prin creșterea nivelului de vitamina D3 se îmbunătățește calitatea cojii oului datorită formei active a vitaminei D3 (1.25-dihidroxicolecalciferol; 1.25(OH)2D3) produsă la nivelul rinichilor. Forma activă 1.25(OH)2D3 stimulează sinteza de proteină care leagă Ca și care este esențială pentru transportul acestui macroelement de-a lungul membranei intestinale, ajutând astfel la formarea cojii oului (Plaimast și colab., 2015). Alte studii au obținut rezultate contradictorii prin care au arătat că suplimentarea cu vitamina -D3 a rețetelor găinilor ouătoare nu a influențat rezistența la spargere a cojii oului (Mattila și colab., 2003; Park și colab., 2005). Culoarea este unul dintre cei mai importanți factori care influențează alegerile consumatorilor prin evaluarea senzorială a alimentelor, inclusiv a gălbenușului de ou. în majoritatea țărilor, culoarea galben intens a fost asociată în mod tradițional cu un nivel crescut de bunăstare a animalului; în ciuda diferențelor regionale privind nuanța preferată de roșu și galben, culorile intense și luminoase sunt recunoscute ca semn al unui gălbenuș sănătos. Carotenoizii nu sunt responsabili numai pentru culoarea gălbenușului, ci și pentru dezvoltarea altor funcții fiziologice una dintre cele mai importante dintre ele fiind un sistem imunitar puternic, esențial pentru găinile ouătoare. Păsările sănătoase au o rată ridicată a transferului de carotenoizi proveniți din furaj și transferați în gălbenușul de ou; prin urmare, o culoare intensă a gălbenușului poate fi considerată un indicator al sănătății și al unor performanțe productive bune a efectivului de păsări (Nys, 2000).

Tabelul 5. Determinarea intensității culorii gălbenușului cu ajutorul scării La Roche și prin măsurarea cu ajutorul spectrofotometrului a parametrilor de culoare (L*. a*, b*)

Parametru	Inițial**	4 săpt. experimentale	8 săpt. experimentale
M	E	M	E
n=10	n=10	n=10	n=10	n=10
Culoare Scara	12.95	12.90	13.05	12.57	12.57
La Roche	±1.00	±0.97	±1.36	±1.17	±1.10
L*	40.63 ±1.87	41.52 ±2.21	41.73 ±2.28	44.04 ±2.03	43.94 ±1.83
a*	7.80 ±1.23	6.76 ±0.90	7.87 ±1.30	7.68 ±1.58	7.69 ±0.92

b*

17.78 ±1.63

15.18 ±2.08

16.33 ±2.65

16.58 ±2.26

16.43 ±1.97

Nota: **ouă recoltate înainte de a se derula experimental; n- numărul de probe analizate (1 probă = 2 ouă)

Pentru evaluarea culorii gălbenușului s-a utilizat atât scara La Roche cât și spectrofotometru portabil 3nh YS3020, cu o lungime de unda care variază între 400-700 nm. Conform La Roche, culoarea gălbenușului de ou nu a variat semnificativ nici între loturi, dar nici între recoltări, înregistrând valoarea de 12.90 ± 0.97 la lotul M și o ușoară creștere a intensității de 13.05 ± 1.36 la lotul E pentru recoltarea 1 și cu valori identice între cele doua loturi, la recoltarea 2. La inițial s-a înregistrat valoarea de 12.95 ±1.00 nesemnificativ mai mare (p > 0.05) comparativ cu M (rec.l), M și E (rec.2). Măsurătorile efectuate cu ajutorul spectrofotometrului au la bază utilizarea sistemului tricromatic adoptat de CIE care se axează pe trei culori spectrale: roșu, verde și indigo. Valorile obținute în spațiul CIE au fost determinate prin citirea parametrilor cartezieni (L*, a*, b*)

Când valorile parametrilor a* și b* sunt pozitivi culoarea probei va fi cuprinsă în intervalul roșu-portocaliu-galben;

Când valoarea parametrului a* este negativă iar valoarea parametrului b* este pozitivă culoarea probei va fi cuprinsă în intervalul galben-galben verzui-verde;

Când parametrii a* și b* sunt negativi culoarea probei va fi cuprinsă în intervalul verdeturcoaz-albastru;

Când valoarea a* este pozitivă iar valoarea b* este negativă culoarea probei va fi cuprinsă în intervalul albastru- purpuriu-roșu;

Axa luminozității L* este perpendiculară pe axele a*(verde/roșu) și b*(albastru/galben) și se întinde de la domeniul negru ideal (L* = 0) trecând prin punctul neutru (gri) (N), (acromatic), până la albul ideal (L* = 100). Parametrul L* se referă la luminozitatea probei, parametrul a* se referă la intensitatea culorii roșu a probei, iar parametrul b* se referă la intensitatea culorii galben a probei.

în probele de gălbenuș recoltate pe parcursul experimentului valorile parametrului L* au variat între valoarea minimă înregistrată de 40.63±1.87 (recoltarea inițială) și valoarea maximă înregistrată de 44.04 ±2.03 (Rec. 2 de la lotul M). Pentru parametru a* s-au observat valori mai intense ale culorii roșii la recoltarea 1 (7.87± 1.30) lotul E în comparație cu recoltarea 2 lotul M (7.68=1=1.58). Pentru parametru b* cea mai mare valoare a fost observată la recoltarea inițială (17.78 ±1.63) iar cea mai mică valoare la recoltarea 1, lotul M (15.18±2.08).

în literatura de specialitate, parametrul de luminozitate (L*) al gălbenușului de ou provenit din agricultura ecologică are valoarea medie de 54.59, iar cel din sistemul de creștere liber 53.56, comparativ cu valoarea lui (L*) pentru ouăle obținute de la găinile ouătoare exploatate în cuști (53.03). Valoarea cea mai mică a parametrului pentru culoarea roșie (a*) a fost măsurată la ouăle organice (7.2) și a fost semnificativ diferită (p <0.05) de celelalte sisteme de creștere și exploatare. Deși percepția consumatorilor cu privire la culoarea gălbenușului de ou este în general legată de locația geografică, cultură și tradiții, este adevărat că consumatorii din majoritatea părților lumii preferă gălbenușurile cu nuanțe intense ale culorii galbene a gălbenușului, variind de la nuanțe de galben auriu la portocaliu închis (Chowdhury și colab., (2008), Beardsword și colab., (2004)).

Tabelul 6. Determinarea de colesterol din probele de gălbenuș (proaspăt/uscat) ale lotului martor

Număr, probă	CONȚINUTUL DE COLESTEROL DIN GĂLBENUȘ
g col./ΙΟΟ gălbenuș uscat	g col/100 g ou întreg
Lot Martor	1.905±0.196	0.2366±0.0182
Lot Experimental	1.659±0.108	0.2161±0.0169

Probele de gălbenuș au fost analizate pentru determinarea conținutului de colesterol din gălbenuș uscat/proaspat. în medie, la martor, pentru cele 10 probe de gălbenuș s-a obtinut o valoare de 1.905 ± 0.196 g col/lOOg gălbenuș uscat. La probele de gălbenuș analizate la lotul experimental s-a observat o reducere semnificativă (p < 0.05) a colesterolului 1.659±0.108 g col/lOOg gălbenuș uscat în comparație cu lotul martor. Diferențe semnificativ mai mici din punct de vedere statistic (p < 0.05) s-au înregistrat și pentru valorile calculate ca g col/100 g ou întreg de la lotul experimental 0.216±0.017 în comparație cu lotul martor 0.237±0.018.

în literatura de specialitate există informații contradictorii privind legătura dintre colesterol și vitamina D. Studiile pe subiecți umani arată că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D sunt mai susceptibile de a avea colesterol ridicat, deși acest lucru nu se dovedește a fi o relație de „cauză și efect”. Ponda și colab., (2012) au constatat că suplimentele de vitamina D nu influențează nivelul colesterolului, cel puțin pe termen scurt. Un alt studiu efectuat pe subiectți umani, realizat de Schnatz și colab., (2014), a constatat că prin administrarea concomitentă de suplimente de calciu și vitamina D s-a îmbunătățit nivelul colesterolului la femeile în postmenopauză, supraponderale sau obeze. Potrivit Institutului Național de Sănătate (2022) nu există suficiente dovezi pentru a stabili o corelație între aportul de vitamina D în alimentație și nivelul colesterolului din sânge.

în urma testării noii rețete furajere în cadrul experimentului, au fost determinate concentrațiile de micro-nutrienți liposolubili pentru gălbenușul de ou, prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7. Datele privind conținutul de vitamine liposolubile determinate în gălbenușul de ou

Vitamina	Inițial*	4 săpt. experimentale	8 săpt. experimentale
M	E	M	E
Vitamina D3,|ig/kg 7	44.26	77.19	100.93	69.47	87.03
Alfa tocoferol, mg/kg	71.30	107.77	308.30	96.70	151.90
Gama tocoferol, mg/kg	34.80	27.85	32.52	40.65	36.67

Delta tocoferol, mg/kg	18.87	49.36	58.05	38.31	36.92
Vitamina E total, mg/kg	124.97	184.99	398.86	175.66	225.48
Vitamina A, mg/kg	45.84	21.83	19.19	17.62	18.75
Luteină, mg/kg	-	20.49	15.66	20.78	16.48
Cantaxantină, mg/kg	-	26.43	30.66	30.64	28.05

*începutul experimentului

Așa cum se poate observa din valorile tabelare, concentrația de vitamina D3 a crescut pentru lotul experimental, în ambele etape de recoltare, în comparație cu lotul martor. De asemenea, cea mai mare concentrație a acesteia s-a observat în cazul lotului E, după 4 săptămâni de experiment. Aceeași tendință se poate observa și în cazul vitaminei E, aceasta având valori mai crescute pentru loturile experimentale față de loturile martor. Mai mult decât atât, se poate observa că alfa-tocoferolul, forma activă a vitaminei E se regăsește în concentrații mari în lotul experimental, din ambele etape de recoltare, față de lotul martor.

Având în vedere datele prezentate și natura liposolubilă a vitaminelor determinate se poate concluziona faptul că este prezent sinergismul mecanismelor de absorbție și depozitare a vitaminelor la nivelul gălbenușului de ou. Este cunoscut faptul că mărirea dozei de includere a unei vitamine în rațiile păsărilor trebuie însoțită de creșterea obligatorie a celorlalte astfel încât afectarea performanțelor de creștere sau apariția rahitismului să fie evitate, fiind demonstrat efectul negativ al unor vitamine liposolubile în prezența deficitului celorlalte (Aburto, 1998).

în figura 1 sunt prezentate creșterile procentuale înregistrate pentru lotul experimental comparativ cu cel martor, în ambele etape de recoltare. Se poate observa că, deși între 4 și 8 săptămâni de studiu, concentrațiile de vitamina D3 au scăzut la lotul experimental, diferența înregistrată la final, față de martor înregistrează o valoare cu 25% mai crescută.

Atât în cazul concentrației de vitamina D3 determinată în kg de gălbenuș de ou uscat (fig. 1), cât și raportat la gălbenușul proaspăt (fig. 2) se poate observa că are loc o creștere semnificativă rapidă a concentrației vitaminei D3 între loturile martor și experimental, după o lună experimentală, iar apoi aceasta prezintă o reducere ușoară, graduală, după altă lună în care s-a administrat aceeași rețetă furajeră.

Acest mecanism al stabilității vitaminei D3 este regăsit în literatura de specialitate. Yao și colab. (2013), raportând faptul că în urma suplimentării cu vitamina D3 (2200-102200 lU/kg furaj), concentrația acesteia în gălbenuș a crescut rapid în primele 3 săptămâni de experiment, rămânând constantă pentru încă 5 săptămâni. După 8 săptămâni de experiment, a avut loc o reducere treptată a concentrației de vitamina D3 în gălbenuș, apoi a atins o stare de echilibru în săptămânile 16-25.

Valorile maxime ale concentrației vitaminei D3 în gălbenuș au fost înregistrate în săptămâna a 3-a de experiment. De asemenea, într-un studiu realizat de Mattila și colab. (2003) a fost observată aceeași tendință de scădere a concentrației de vitamina D3 în săptămânile 8-26. O posibilă explicație a acestei scăderi ar putea fi reprezentată de instabilitatea vitaminei D3 în furaje, dar și de cantitatea acesteia în rații. Schiavone și colab. (2011), afirmă ca vitamina D3 este depozitată în ficat, iar cantitatea corespunzătoare din gălbenuș este strâns legată de cantitatea de colecalciferol administrată prin furajare.

Din figura 2 se poate observa tendința de creștere rapidă a concentrației de vitamina D3 în primele săptămâni de experiment (între lotul martor și experimental), urmată de o scădere ușoară, treptată a concentrației acesteia în ultimele săptămâni de experiment între loturile experimentale, datele obținute fiind în conformitate cu studiile de specialitate. Atât lotul martor cat si cel experimental au înregistrat creșteri semnificative față de valorile de debut ale experimentului.

în literatură sunt prezentate concentrații variate ale vitaminei D3 în ou, o parte dintre acestea fiind prezentate în tabelul 8 împreună cu valoarea obținută în cadrul INCDBNA-IBNA. la începutul experimentului, fiind considerată valoarea regăsită în ouăle comerciale.

Tabelul 8. Valori ale concentrației de vitamina D3 în ou, prezentate în literatura de specialitate și obținută în cadrul INCDBNA-IBNA

Referința bibliografică	Aliment	Vitamina D3 (pg/kg)
Jackson și colab. 1982	Ou întreg	16
Sivell și colab. 1982	Ou întreg	8-147
Takeuchi și colab. 1984	Ou, gălbenuș	39
Mattila și colab. 1992	Ou, gălbenuș (toamna)	40
	Ou, gălbenuș (primăvara)	56
Kobayashi și colab. 1995	Ou întreg	30
	Ou, gălbenuș	58
Mattila și colab. 1999	Ou, gălbenuș	34
Mattila și colab.2011	Ou întreg	14
	Ou, gălbenuș (toamna)	40
	Ou, gălbenuș (primăvara)	49
INCDBNA-IBNA	Ou, gălbenuș	68.93*

* valoare determinata la începutul experimentului

Se poate observa că vitamina D3 prezintă concentrații variate în ou, cu valori cuprinse între 32.5 și 55.8 pg/kg, iar pe baza oului întreg, concentrația acesteia variază între 14.4 și 29.3 pg/kg. în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, în urma analizei gălbenușurilor de ou incluse în experiment, s-a obținut valoarea inițială de 68.93 pg/kg, valoare ce depășește ușor domeniul de concentrații prezentate în literatură. în primele 4 săptămâni de experiment a fost obținută o concentrație de 77.19 pg/kg pentru lotul martor și 100.93 pg/kg pentru lotul experimental, iar în săptămâna 8 de experiment s-a înregistrat o ușoară scădere a concentrației de vitamina D3, 69.47 pg/kg în lotul martor și 87.03 pg/kg în lotul experimental. De asemenea, așa cum se poate observa din tabelul 8, valorile pentru vitamina D3 variază în funcție de anotimp, Mattila

și colab., (2003) observând faptul că probele de ouă recoltate primăvara au prezentat valori mai ridicate ale concentrației de vitamina D3 față de cele recoltate în sezonul de toamnă. Mai mult decât atât, studiile arată faptul că durata suplimentării cu vitamina D3 la găini este un factor important în ceea ce privește conținutul acesteia regăsit în ou. Mattila și colab.(2003) au observat ca suplimentarea pentru 8-13 zile cu colecalciferol (11.200 și 12.000 lU/kg furaj) este suficientă pentru a atinge o concentrație mare de vitamina D în gălbenuș. Totuși, în următoarele săptămâni, cantitatea acesteia în gălbenuș scade gradual. Rezultatele obținute au fost comparate cu valorile raportate ca fiind relevante pentru un ou de consum conform bazei de date internaționale Food and Agriculture Organization of the UnitedNations (FAO). Conform Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) un ou cu greutatea medie de 56 g conține 1.10 pg vitamina D3 în gălbenuș și asigură 9% din necesarul zilnic.

în tabelul 9 sunt prezentate datele privind conținutul de vitamina D3 obținute, raportate la situația internațională.

Tabelul 9. Datele privind conținutul de vitamina D3 raportate la situația internațională | | IBNA | FAO |

Vit D3 (pg în gălbenuș)	1.57 (după 4 săpt) 1.39 (după 8 săpt)	1.10
% din doza zilnica recomandata (5 pg/zi conf EFSA)	31.32% (după 4 săpt) 27.84% (după 8 săpt)
Alte raportări:
Vit D3 (pg) / 100 g gălbenuș uscat	10.09 (după 4 săpt) 8.70 (după 8 săpt)
	IBNA	USDA
Vit E (mg în gălbenuș)	3.20 (după 4 săpt) 1.88 (după 8 săpt)		1.65
% din doza zilnica recomandata (15 mg/zi)	21.3% (după 4 săpt) 12.5% (după 8 săpt)
Vit E (mg) / 100 g gălbenuș uscat	5.33 (după 4 săpt) 3.13 (după 8 săpt)

în ceea ce privește necesarul de vitamina D3 pentru organismul uman. EFS A prezintă o valoare a dozei zilnice recomandate de 5 pg/zi, pentru persoanele cu expunere normală la soare și 15 pg/zi pentru persoanele cu expunere scăzută la soare. în cazul ouălor îmbogățite în vitamina D3, după 4 săptămâni de experiment, consumul acestora satisface 31.32% din necesarul zilnic de vitamina D3 și 27.84% pentru cele din lotul experimental, după 8 săptămâni de experiment. In cazul vitaminei E, necesarul zilnic este de 15 mg vit. E/zi. Concentrația de vitamina E determinata după 1 luna experimentala este de 39,9 mg vitamina E in 100 g gălbenuș uscat, in timp ce, după 2 luni experimentale scade la 22,5 mg vitamina E in 100 g gălbenuș uscat. în cazul ouălor îmbogățite în vitamina E, după 4 săptămâni de experiment, consumul acestora satisface 21.3% din necesarul zilnic de vitamina E și 12.5% după 8 săptămâni de experiment.

Claims (3)

1. Rețetă furajeră suplimentată cu vitaminele D3 și E pentru obținerea de ouă cu valoare nutrițională îmbunătățită, care are in structura sa, din 100 de procente: 3200 UI vitamina D3 (25(OH)D3)/kg furaj si 100 mg/kg vit. E/kg furaj.

2. Rețetă furajeră suplimentată cu vitaminele D3 și E pentru obținerea de ouă cu valoare nutrițională îmbunătățită pentru găini ouătoare, este caracterizata prin 20,67% proteina bruta; 3,35% grăsime bruta; 3,38% celuloză brută; 15,32% cenușă; 2750 kcal/kg energie metabolizabila; 139,9 ppb vit. D3/kg; 108,77 ppm vit. E/kg; 10,74 mg/kg luteina; 11,85 mg/kg cantaxantina; 64,30 mg/kg alfa tocoferol si 27,65 mg/kg gama tocoferol.

3. Rețetă furajeră suplimentată cu vitaminele D3 și E pentru obținerea de ouă cu valoare nutrițională îmbunătățită, contrubuie la creșterea concentrațiilor de vitamina D3 si E, asigurând 31.32% din necesarul zilnic de vitamina D3 (după 4 saptamni) și 27.84% vit. D3 (după 8 săptămâni), in timp ce, pentru vitamina E, după 4 saptamni se asigura 21.3% din necesarul zilnic de vitamina E și 12.5% vit. E după 8 săptămâni.