RO135378A2 - Dronă cu decolare şi aterizare pe verticală-vtol - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o dronă cu decolare şi aterizare pe verticală, de tipul celor care utilizează anumite fenomene aerodinamice pentru a amplifica forţa de sustentaţie şi a mări raportul tracţiune/greutate. Drona conform invenţiei are un sistem (2) de propulsie format din trei elemente (3 şi 4) producătoare de tracţiune, două anterioare şi unul posterior, care conţin fiecare, cel puţin un rotor (5 şi 7) anterior şi respectiv posterior acţionat de cel puţin un motor (6 şi 8) electric anterior şi posterior, motoarele (6) electrice anterioare sunt fixate prin intermediul unor suporturi (9) deo parte şi de alta a unui fuzelaj (10), motorul (8) electric posterior este fixat în interiorul unui locaş (11) cilindric al fuzelajului (10), pe motoarele (6) electrice anterioare, la partea din faţă este fixată simetric o aripă (12) anterioară prin intermediul unor suporturi (15), pe fuzelaj (10) la partea din spate este fixată simetric o aripă (13) posterioară, semicirculară, în poziţie statică, aripile (12 şi 13) anterioară şi posterioară fac cu orizontala un unghi α nemodificabil cuprins între 15° şi 80°.

Description

Drona cu decolare si aterizare pe verticala - VTOL

ÎOHCWL DE STAT PENTRU INVENȚII Șl MĂRCI Cerere de brevet de invenție _N a 60 .Hi¹....

Invenția se refera la o drona cu decolare si aterizare pe verticala -VTOL de tipul celor care utilizeza anumite fenomene aerodinamice pentru a amplifica forța de sustentatie si a mari rapotul tractiune/greutate.

S-au depus numeroase eforturi pentru a proiecta o drona pentru aprovizionare cu decolare si aterizare pe verticala ca in invenția US 20170283048 Al. Aceasta aeronava utilizează rotoare diferite pentru zborul pe verticala si pentru cel pe orizontala. In consecința pe perioada zborului orizontal, a cărui durata este cea mai mare, majoritatea motoarelor nu sunt utilizate. Aceasta creste inutil complexitatea si costul construcției.

O soluție asemanatoare avind aceleași dezavantaje este descrisa in invenția US 20180093770 Al. In plus la aceasta construcție rotoarele neprotejate pot intra in contact cu obiectele din jur sau cu oamenii aflati la sol, ceea ce reprezintă un comportament foarte periculos.

Sunt cunoscute soluțiile de drone cu decolare pe verticala care utilizează aripi pivotante sau rotoare pivotante. Acest tip de aeronave necesita un control sofisticat al stabilitatii respectiv al poziției relative dintre fuzelaj si sistemul de propulsie care se realizează cu ajutorul unor mecanisme complexe si scumpe. Controlul devine si mai dificil datorita schimbării poziției relative dintre centrul de presiune si centrul de greutate al dronei mai ales pe perioada tranziției si datorita condiției ca fuzelajul sa ramina in poziție orizontala tot timpul. Orice greșeala in acest control poate determina un accident major. Spre exemplu daca mecanismul de pivotare se blochează in poziția de zbor orizontal, drona nu mai poate ateriza pe verticla.

De asemenea majoritatea soluțiilor de aeronave VTOL utilizează propulsia electrica distriubuita (DEP) fara insa a folosi fenomene aerodinamice suplimentare pentru a reduce raportul tractiune/greutate care in majoritatea cazurilor este supraunitar (1.2 1.4).

Prin urmare, este nevoie de o drona care sa aiba un zbor eficient atit pe verticala cit si pe orizontala. Este de asemenea necesar ca viteza dronei sa fie ridicata si autonomia extinsa. Drona trebuie sa aiba o construcție simpla pentru a avea un cost redus. Rotoarele trebuie sa fie protejate împotriva contactului cu limitările materiale ale spațiului înconjurător sau cu persoanele aflate la sol.

Invenția înlătură dezavantajele aratate mai sus prin aceea ca o drona cu decolare si aterizare pe verticala utilizează un sistem de propulsie format din trei elemente producătoare de tracțiune, respectiv doua anterioare si unul posterior. Fiecare element producător de tracțiune utilizează cel puțin un rotor antrenat de cel puțin un motor electric. Planul de rotatie al rotoarelor anterioare si posterioare este considerat in mod substanțial orizontal sau ușor înclinat atunci cind aeronava este in poziție statica. Motoarele electrice anterioare sunt fixate prin intermediul unor suporți de o parte si de alta a unui fuzelaj. Pe motoarele anterioare este fixata simetric o aripa anterioara care prezintă la capete niște porțiuni rotunjite. Aripa anterioara face cu orizontala un unghi nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona este in poziție statica. Pe fuzelaj, la partea din spate este fixata simetric o aripa posterioara semicilindrica. Aripa posterioara face cu orizontala un unghi nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona este in poziție statica. Aiti aripa anterioara prezintă la capete doua limitatoare de jet. Aripa anterioara este astfel poziționată incit planele de rotatie ale rotoarelor anterioare sa fie localizate in apropierea muchiei posterioare a aripii anterioare si deasupra extradosului acesteia. Aripa posterioara este astfel poziționată incit planul de rotatie ale rotorului posterior sa fie localizate in apropierea bordului de atac al aripii posterioare si dedesuptul intradosului acesteia.

In conformitate cu alt aspect al invenției o metoda de a produce sustentatia pe verticala a dronei consta in acționarea rotoarelor anterioare care produc o depresiune importanta pe extradosul aripii anterioare si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala. Concomitent este acționat rotorul posterior care produce o presiune crescută pe intradosul aripii posterioare si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala.

In conformitate cu alt aspect al invenției o metoda de a controla trecerea de la zborul vertical la cel orizontal si invers se realizează prin variația vitezei de rotatie a rotorului spate fata de rotoarele situate la partea din fata, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al dronei.

Intr-o alta varianta constructiva o drona cu decolare si aterizare pe verticala utilizează un sistem de propulsie format din doua elemente producătoare de tracțiune, respectiv unul anterior si unul posterior. Fiecare element producător de tracțiune utilizează cel puțin un rotor antrenat de cel puțin un motor electric. Rotorul anterior are un diametru exterior sensibil mai mare decit rotorul posterior. Planul de rotatie al rotoarelor anterior si posterior este considerat in mod substanțial orizontal sau ușor înclinat atunci cind aeronava este in poziție statica. Motorul electric anterior este fixat intr-un locaș existent intr-un fuzelaj principal. Pe fuzelajul principal este fixata la partea din fata o aripa anterioara semicilindrica. Aripa anterioara face cu orizontala un unghi nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona este in poziție statica. Motorul electric posterior este fixat intr-un locaș existent intr-un fuzelaj secundar. Pe fuzelajul secundar este fixata la partea din spate o aripa posterioara semicilindrica. Aripa posterioara face cu orizontala un unghi nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona este in poziție statica. Fuzelajul secundar este articulat pe fuzelajul principal si se poate roti in raport cu acesta in jurul unei tije fixata in fuzelajul secundar. Tija este solidara cu un sector dintat melcat ce poate fi rotiit de un actuator prin intermediul unui melc.

In conformitate cu alt aspect al invenției o metoda de a produce virajul in timpul zborului este de a roti fuzelajul secundar in raport cu fuzelajul principal. In acest fel are loc vectorizarea forței de tracțiune dezvoltata de rotorul spate ceea ce produce virajul in direcția dorita al dronei.

Drona conform invenției este un mijloc convenabil si sigur de a transporta bunuri între doua locații fara amenajari speciale sau poate fi utilizata pentru supraveghere si fotografiere aeriana. Asa cum este conceputa, drona este stabila în timpul zborului si are o dimensiune compactă, astfel încât amprenta la sol, respectiv aria necesara de stocare la sol să fie minime. Randamentul propulsiei este imbunatatit in zborul vertical datorita componentei generata de depresiunea de pe extradosul aripii anterioare si presiunii de pe intradosul aripii posterioare exercitate chiar si in condiții statice. Randamentul propulsiei este imbunatatit in zborul orizontal datorita portantei aripilor anterioare si posterioară. Rotoarele sunt protejate împotriva contactului cu mediul înconjurător.

Se dau mai jos un număr de exemple de realizare a invenției in legătură cu figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si 10 care reprezintă:

Fig. 1, o vedere izometrica a unei aeronave, tip drona, cu trei rotoare in faza decolării sau aterizării;

Fig. 2, o secțiune longitudinala parțiala prin drona de la figura 1 in faza decolării sau aterizării;

Fig. 3, o reprezentare a secvențelor de zbor ale dronei de la figura 1; Fig. 4, o vedere izometrica a unei aeronave, tip drona, cu trei rotoare de tipul amfibiu;

Fig. 5, o vedere izometrica a unei aeronave, tip drona, cu doua rotoare in faza decolării sau aterizării;

Fig. 6, o secțiune longitudinala parțiala prin drona de la figura 4 in faza decolării sau aterizării;

Fig. 7, o secțiune transversala după traseul A-A din figura 6;

Fig. 8, o reprezentare a secvențelor de zbor ale dronei de la figura 4;

Fig. 9, o vedere izometrica dinspre spate a dronei de la figura 4 in timpul virajului spre dreapta;

Fig. 10, o vedere izometrica dinspre spate a dronei de la figura 4 in timpul virajului spre stingă.

Intr-o prima varianta de realizare o drona 1, cu decolare si aterizare pe verticala, utilizează un sistem de propulsie 2 format din trei elemente producătoare de tracțiune, doua anterioare 3 si unul posterior 4 ca in figurile 1, 2 si 3. Fiecare element producător de tracțiune anterior 3 conține cel puțin un rotor anterior 5 acționat de cel puțin un motor electric anterior 6. Elementul producător de tracțiune posterior 4 conține cel puțin un rotor posterior 7 acționat de cel puțin un motor electric posterior 8. Planul de rotatie al rotoarelor anterioare 5 si posterior 7 este considerat in mod substanțial orizontal sau ușor înclinat atunci cind drona 1 este in poziție statica. Motoarele electrice anterioare 6 sunt fixate prin intermediul unor suporți 9 de o parte si de alta a unui fuzelaj 10. Motorul electric posterior 8 este fixat in interiorul unui locaș 11, cilindric al fuzelajului 10. Pe motoarele electrice anterioare 6, la partea din fata este fixata simetric o aripa anterioara 12 prin intermediul unor suporți 15. Aripa anterioara 12 face cu orizontala un unghi a nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona 1 este in poziție statica. Pe fuzelajul 10, la partea din spate este fixata simetric o aripa posterioara 13, semicirculara. Aripa posterioara 13 face cu orizontala un unghi nemodificabil a cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona 1 este in poziție statica. Aripa anterioara 12 prezintă la capete doua limitatoare de jet 14. Aripa anterioara 12 are un profil aerodinamic care prezintă un intrados 16, un extrados 17, un bord de atac 18 si o muchie ascuțita 19. Aripa posterioara 13 are un profil aerodinamic care prezintă un intrados 20, un extrados 21, un bord de atac 22 si o muchie ascuțita 23. Aripa anterioara 12 este astfel poziționată incit planele de rotatie ale rotoarelor anterioare 5 sa fie localizate in apropierea muchiei ascuțite 19 a aripii anterioare 12 si deasupra extradosului 17 al acesteia. Planele de rotatie ale rotoarelor anterioare 5 fac cu aripa anterioara 12 un unghi β nemodificabil cuprins intre 110° si 160°. Aripa posterioara 13 este astfel poziționată incit planul de rotatie al rotorului posterior 7 sa fie localizat in apropierea bordului de atac 22 al aripii posterioare 13 si dedesubtul intradosului 20 al acesteia. Planul de rotatie al rotorului posterior 7 face cu aripa posterioara 13 un unghi ζ nemodificabil cuprins intre 110° si 160°. Aripa anterioara 12 prezintă la capete doua segmente 23, rotunjite si concentrice cu planele de rotatie ale rotoarelor anterioare 5. In funcționare, la decolare/ aterizare, atunci cind motoarele electrice anterioare 6 sunt acționate, rotoarelor anterioare 5 produc o depresiune importanta pe extradosul 17 al aripii anterioare 12 si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala. Concomitent este acționat rotorul poster 7 care produce o presiune crescută pe intradosul 20 aripii posterioare 13 si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala, ceea ce corespunde poziției la a dronei 1 din figura 3. Trecerea de la zborul vertical la zborul orizontal se realizează treptat pe perioada tranziției prin variația vitezei de rotatie a rotorului posterior 7 fata de rotoarele anterioare 5, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al dronei 1 si corespunde poziției lb a dronei 1 din figura 3. Rotorul posterior 7 este accelerat supliomentar pina cind aripa anterioara 12 si cea posterioara 13 ajung la un unghi de atac optim si drona 1 atinge viteza de croaziera pe orizontala. In acest caz sustentatia este preluata in principal de aripa anterioara 12 si cea posterioara 13 ceea ce corespunde unei poziții lc a dronei 1 din figura 3. Controlul direcției de zbor se realizează prin variația vitezei de rotatie a rotoarelor situate pe partea stingă in comparatrie cu cele de pe partea dreapta a dronei 1, sau invers. Pentru un control si mai precis al dronei 1 pot fi utizate suplimentar anumite suprafețe aerodinamice de control (nefigurate) care pot fi de exemplu de tipul flapsurilor.

Intr-o alta varianta de realizare derivata din cea anterioara o drona 30, de tipul amfibiu utilizează doua flotoare 31 atașate de o parte si de alta a unui fuzelaj 32, ca in figura 4. Flotoarele 31 pot avea o forma tron-conica alungită cu partea masiva fixata spre fata dronei 30. Flotoarele 31 sunt fixate pe fuzelajul 32 cu ajutorul unor suporți 33.

Intr-o a treia varianta de realizare o drona 40, cu decolare si aterizare pe verticala, utilizează un sistem de propulsie 41 format din doua elemente producătoare de tracțiune, unul anterior 42 si unul posterior 43 ca in figurile 5, 6, 7, 8, 9 si 10. Elementul producător de tracțiune anterior 42 conține cel puțin un rotor anterior 44 acționat de cel puțin un motor electric anterior 45. Elementul producător de tracțiune posterior 43 conține cel puțin un rotor posterior 46 acționat de cel puțin un motor electric posterior 47. Rotorul anterior 44 are diametrul exterior sensibil mai mare decit diametrul exterior al rotorului posterior 46. Planul de rotatie al rotoarelor anterior 44 si posterior 46 este considerat in mod substanțial orizontal sau ușor înclinat atunci cind drona 40 este in poziție statica. Motorul electric anterior 45 este fixat intr-un locaș 48, cilindric, al unui fuzelaj principal 49. Motorul electric posterior 47 este fixat in interiorul unui locaș 50, cilindric, al unui fuzelaj secundar 51. Pe fuzelajul principal 49 este fixata simetric la partea din fata o aripa anterioara 52, semicirculara. Aripa anterioara 52 face cu orizontala un unghi a nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona 40 este in poziție statica. Pe fuzelajul secundar 51, la partea din spate este fixata simetric o aripa posterioara 53, semicirculara. Aripa posterioara 53 face cu orizontala un unghi nemodificabil a cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona 40 este in poziție statica. Aripa anterioara 52 are un profil aerodinamic care prezintă un intrados 54, un extrados 55, un bord de atac 56 si o muchie ascuțita 57. Aripa posterioara 53 are un profil aerodinamic care prezintă un intrados 58, un extrados 59, un bord de atac 60 si o muchie ascuțita 61. Aripa anterioara 52 este astfel poziționala incit planul de rotatie al rotorului anterior 44 sa fie localizat in apropierea muchiei ascuțite 57 a aripii anterioare 52 si deasupra extradosului 55 al acesteia. Planul de rotatie ale rotorului anterior 44 face cu aripa anterioara 52 un unghi β nemodificabil cuprins intre 110° si 160°. Aripa posterioara 53 este astfel poziționala incit planul de rotatie al rotorului posterior 46 sa fie localizat in apropierea bordului de atac 60 al aripii posterioare 53 si dedesubtul intradosului 58 al acesteia. Planul de rotatie al rotorului posterior 46 face cu aripa posterioara 53 un unghi ζ nemodificabil cuprins intre 110° si 160°. Fuzelajul secundar 51 este articulat pe fuzelajul principal 49 si se poate roti in raport cu acesta in jurul unei tije 62, cilindice, fixata in fuzelajul secundar 51. Tija 62 este solidara cu un sector dintat melcat 63 ce poate fi rotiit de un actuator 64 prin intermediul unui melc 65. Actuatorul 64 este fixat pe fuzelajul principal 49. Perpendicular pe părțile laterale ale fuzelajului principal 49 sunt fixate simetric doua aripi mediane 66, care folosesc si ca suporți de sprijin la aterizare si decolare. In funcționare, la decolare/ aterizare, atunci cind motorul electric anterior 45 este acționat, rotorul anterior 45 produce o depresiune importanta pe extradosul 55 al aripii anterioare 52 si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala. Concomitent este acționat rotorul poster 47 care produce o presiune crescută pe intradosul 58 aripii posterioare 53 si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala, ceea ce corespunde poziției 40a a dronei 40 din figura 8. Trecerea de la zborul vertical la zborul orizontal se realizează treptat pe perioada tranziției prin variația vitezei de rotatie a rotorului posterior 47 fata de rotorul anterior 45, ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al dronei 40 si corespunde poziției 40b a dronei 40 din figura 8. Rotorul posterior 47 este accelerat supliomentar pina cind aripa anterioara 52, cea posterioara 53 si arpile mediane 66 ajung la un unghi de atac optim si drona 40 atinge viteza de croaziera pe orizontala. In acest caz sustentatia este preluata in principal de aripa anterioara 52, cea posterioara 53 si aripile mediane 66 ceea ce corespunde unei poziții 40c a dronei 40 din figura 8. Controlul direcției de zbor in ambele directii se realizează prin rotirea fuzelajului secundar 51 in raport cu fuzelajul principal 49 atunci cind este acționat actuatorul 64 intr-una (figura 9) sau alta (figura 10) din cele doua directii.

Toate variantele descrise pot avea ca sursa de energie un pachet de baterii inclus in fuzelaj.

Toate variantele descrise pot avea ca sursa de energie un sistem hibrid inclus in fuzelaj.

Claims (9)

1. Revendicări

   l.Vehicul aerian de tipul celor cu decolare si aterizare pe verticala, vehicul care utilizează același sistem de propulsie atit pentru zborul vertical cit si pentru zborul orizontal, sistem de propulsie alimentat fie de la o sursa pur electrica, fie de la unitate hibrida caracterizat prin aceea ca o drona (1), cu decolare si aterizare pe verticala, utilizează un sistem de propulsie (2) format din trei elemente producătoare de tracțiune, doua anterioare (3) si unul posterior (4), si fiecare element producător de tracțiune anterior (3) conține cel puțin un rotor anterior (5) acționat de cel puțin un motor electric anterior (6), si elementul producător de tracțiune posterior (4) conține cel puțin un rotor posterior (7) acționat de cel puțin un motor electric posterior (8), si planul de rotatie al rotoarelor anterioare (5) si posterior (7) este considerat in mod substanțial orizontal cind drona (1) este in poziție statica, si motoarele electrice anterioare (6) sunt fixate prin intermediul unor suporți (9) de o parte si de alta a unui fuzelaj (10), si motorul electric posterior (8) este fixat in interiorul unui locaș (11), cilindric al fuzelajului (10), si pe motoarele electrice anterioare (6), la partea din fata este fixata simetric o aripa anterioara (12) prin intermediul unor suporți (15), si aripa anterioara (12) prezintă la capete doua limitatoare de jet (14), si aripa anterioara (12) are un profil aerodinamic care prezintă un intrados (16), un extrados (17), un bord de atac (18) si o muchie ascuțita (19), si aripa anterioara (12) prezintă la capete doua segmente (23), rotunjite si concentrice cu planele de rotatie ale rotoarelor anterioare (5), si pe fuzelajul (10), la partea din spate este fixata simetric o aripa posterioară (13), semicirculara, si aripa posterioară (13) are un profil aerodinamic care prezintă un intrados (20), un extrados (21), un bord de atac (22) si o muchie ascuțita (23).
2. 2. Vehicul aerian ca la revendicarea (1) caracterizat prin aceea ca aripa anterioara (12) face cu orizontala un unghi a nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona (1) este in poziție statica, si aripa anterioara (12) este astfel poziționată incit planele de rotatie ale rotoarelor anterioare (5) sa fie localizate in apropierea muchiei ascuțite (19) a aripii anterioare (12) si deasupra extradosului (17) al acesteia, si planele de rotatie ale rotoarelor anterioare (5) fac cu aripa anterioara (12) un unghi β nemodificabil cuprins intre 110° si 160°.
3. 3. Vehicul aerian ca la revendicarea 1 caracterizat prin aceea ca aripa posterioara (13) face cu orizontala un unghi nemodificabil a cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona (1) este in poziție statica, si aripa posterioara (13) este astfel poziționată incit planul de rotatie al rotorului posterior (7) sa fie localizat in apropierea bordului de atac (22) al aripii posterioare (13) si dedesuptul intradosului (20) al acesteia, si planul de rotatie al rotorului posterior (7) face cu aripa posterioara (13) un unghi ζ nemodificabil cuprins intre 110° si 160°.
4. 4. Vehicul aerian ca la revendicarea 1 caracterizat prin aceea ca in funcționare, la decolare/ aterizare, atunci cind motoarele electrice anterioare (6) sunt acționate, rotoarelor anterioare (5) produc o depresiune importanta pe extradosul (17) al aripii anterioare (12) si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala, si concomitent este acționat rotorul posterior (7) care produce o presiune crescută pe intradosul (20) aripii posterioare (13) si acest lucru contribuie la amplificarea forței de tracțiune pe verticala, ceea ce corespunde poziției (la) a dronei (1), si trecerea de la zborul vertical la zborul orizontal se realizează treptat pe perioada tranziției prin variația vitezei de rotatie a rotorului posterior (7) fata de rotoarele anterioare (5), ceea ce produce modificarea unghiului de tangaj al dronei (1) si corespunde poziției (lb) a dronei (1), si rotorul posterior (7) este accelerat suplimentar pina cind aripa anterioara (12) si cea posterioara (13) ajung la un unghi de atac optim si drona (1) atinge viteza de croaziera pe orizontala si in acest caz sustentatia este preluata in principal de aripa anterioara (12) si cea posterioara (13) ceea ce corespunde unei poziții (lc) a dronei (1), si controlul direcției de zbor se realizează prin variația vitezei de rotatie a rotoarelor situate pe partea stingă in comparatrie cu cele de pe partea dreapta a dronei (1), sau invers.
5. 5. Vehicul aerian ca la revendicarea 1 caracterizat prin aceea ca o drona (30), de tipul amfibiu utilizează doua flotoare (31) atașate de o parte si de alta a unui fuzelaj (32), si flotoarele (31) au o forma tron-conica alungită cu partea masiva fixata spre fata dronei (30), si flotoarele (31) sunt fixate pe fuzelajul (32) cu ajutorul unor suporți (33).
6. 6. Vehicul aerian de tipul celor cu decolare si aterizare pe verticala, vehicul care utilizează același sistem de propulsie atit pentru zborul vertical cit si pentru zborul orizontal, sistem de propulsie alimentat fie de la o sursa pur electrica, fie de la unitate hibrida caracterizat prin aceea ca o drona (40), cu decolare si aterizare pe verticala, utilizează un sistem de propulsie (41) format din doua elemente producătoare de tracțiune, unul anterior (42) si unul posterior (43), si elementul producător de tracțiune anterior (42) conține cel puțin un rotor anterior (44) acționat de cel puțin un motor electric anterior (45), si element producător de tracțiune posterior (43) conține cel puțin un rotor posterior (46) acționat de cel puțin un motor electric posterior (47), si rotorul anterior (44) are diametrul exterior sensibil mai mare decit diametrul exterior al rotorului posterior (46), si planul de rotatie al rotoarelor anterior (44) si posterior (46) este considerat in mod substanțial orizontal atunci cind drona (40) este in poziție statica, si motorul electric anterior (45) este fixat intr-un locaș (48), cilindric, al unui fuzelaj principal (49), si motorul electric posterior (47) este fixat in interiorul unui locaș (50), cilindric al unui fuzelaj secundar (51), si pe fuzelajul principal (49) este fixata simetric la partea din fata o aripa anterioara (52), semiciculara, si pe fuzelajul secundar (51), la partea din spate este fixata simetric o aripa posterioara (53), semicirculara, si perpendicular pe părțile laterale ale fuzelajului principal (49) sunt fixate simetric doua aripi mediane (66), care folosesc si ca suporți de sprijin la aterizare si decolare.
7. 7. Vehicul aerian ca la revendicarea 6 caracterizat prin aceea ca aripa anterioara (52) face cu orizontala un unghi a nemodificabil cuprins intre 15° si 80° atunci cind drona (40) este in poziție statica, si aripa anterioara (52) are un profil aerodinamic care prezintă un intrados (54), un extrados (55), un bord de atac (56) si o muchie ascuțita (57), si aripa anterioara (52) este astfel poziționată incit planul de rotatie al rotorului anterior (44) sa fie localizat in apropierea unei muchiiascutite (57) a aripii anterioare (52) si deasupra unui extrados (55) al acesteia, si planul de rotatie ale rotorului anterior (44) face cu aripa anterioara (52) un unghi β nemodificabil cuprins intre 110° si 160°.
8. 8. Vehicul aerian ca la revendicarea 6 caracterizat prin aceea ca fuzelajul secundar (51) este articulat pe fuzelajul principal (49) si se poate roti in raport cu acesta in jurul unei tije (62), cilindrice, fixata in fuzelajul secundar (51), si tija (62) este solidara cu un sector dintat melcat (63) ce este rotit de un actuator (64) prin intermediul unui melc (65), si actuatorul (64) este fixat pe fuzelajul principal (49).
9. 9. Vehicul aerian ca la revendicarea 6 caracterizat prin aceea ca, in funcționare, controlul direcției de zbor in ambele directii se realizează prin rotirea fuzelajului secundar (51) in raport cu fuzelajul principal (49) atunci cind este acționat actuatorul (64) intr-una sau alta din cele doua directii.