RO133385A2 - Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi - Google Patents

Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi Download PDF

Info

Publication number
RO133385A2
RO133385A2 ROA201700998A RO201700998A RO133385A2 RO 133385 A2 RO133385 A2 RO 133385A2 RO A201700998 A ROA201700998 A RO A201700998A RO 201700998 A RO201700998 A RO 201700998A RO 133385 A2 RO133385 A2 RO 133385A2
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
fatty acids
carotenoids
omega
polyunsaturated fatty
feed
Prior art date
Application number
ROA201700998A
Other languages
English (en)
Other versions
RO133385B1 (ro
Inventor
Tatiana Dumitra Panaite
Rodica Diana Criste
Violeta Nour
Margareta Olteanu
Mariana Ropotă
Petru-Alexandru Vlaicu
Alexandru Radu Corbu
Original Assignee
Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti
Universitatea Din Craiova
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti, Universitatea Din Craiova filed Critical Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti
Priority to ROA201700998A priority Critical patent/RO133385B1/ro
Publication of RO133385A2 publication Critical patent/RO133385A2/ro
Publication of RO133385B1 publication Critical patent/RO133385B1/ro

Links

Classifications

    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A23—FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23K—FODDER
    • A23K10/00—Animal feeding-stuffs
    • A23K10/30—Animal feeding-stuffs from material of plant origin, e.g. roots, seeds or hay; from material of fungal origin, e.g. mushrooms
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A23—FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23K—FODDER
    • A23K20/00—Accessory food factors for animal feeding-stuffs
    • A23K20/10—Organic substances
    • A23K20/168—Steroids
    • A—HUMAN NECESSITIES
    • A23—FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23K—FODDER
    • A23K50/00—Feeding-stuffs specially adapted for particular animals
    • A23K50/70—Feeding-stuffs specially adapted for particular animals for birds
    • A23K50/75—Feeding-stuffs specially adapted for particular animals for birds for poultry
    • Y—GENERAL TAGGING OF NEW TECHNOLOGICAL DEVELOPMENTS; GENERAL TAGGING OF CROSS-SECTIONAL TECHNOLOGIES SPANNING OVER SEVERAL SECTIONS OF THE IPC; TECHNICAL SUBJECTS COVERED BY FORMER USPC CROSS-REFERENCE ART COLLECTIONS [XRACs] AND DIGESTS
    • Y02—TECHNOLOGIES OR APPLICATIONS FOR MITIGATION OR ADAPTATION AGAINST CLIMATE CHANGE
    • Y02P—CLIMATE CHANGE MITIGATION TECHNOLOGIES IN THE PRODUCTION OR PROCESSING OF GOODS
    • Y02P60/00—Technologies relating to agriculture, livestock or agroalimentary industries
    • Y02P60/80—Food processing, e.g. use of renewable energies or variable speed drives in handling, conveying or stacking
    • Y02P60/87—Re-use of by-products of food processing for fodder production

Landscapes

  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Polymers & Plastics (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Animal Husbandry (AREA)
  • Zoology (AREA)
  • Food Science & Technology (AREA)
  • Birds (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Biotechnology (AREA)
  • Botany (AREA)
  • Molecular Biology (AREA)
  • Mycology (AREA)
  • Physiology (AREA)
  • Fodder In General (AREA)
  • Feed For Specific Animals (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la o compoziţie furajeră pentru alimentaţia găinilor ouătoare, pentru creşterea calităţii nutriţionale a ouălor de consum. Compoziţia, conform invenţiei, este constituită în procente masice din 5% seminţe de in ca sursă de acizi graşi polinesaturaţi ω 3, 7,5% deşeuri de roşii ca sursă naturală de carotenoizi, şi, în rest, furaj convenţional, având un conţinut de 90,4% substanţă uscată, 17,99% proteină brută, 11,4 g acid linolenic/100 g total acizi graşi, un raport acizi graşi polinesaturaţi ω 6/ ω 3 cu valoarea 4,34 şi 25,62 mg/kg total carotenoizi.

Description

RETETA FURAJERA PENTRU OBȚINEREA DE OUA CU CONȚINUT RIDICAT DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAT! OMEGA 3 SI CAROTENOIZI
Domeniul tehnic la care se referă invenția: Zootehnie
Invenția se refera la o noua reteta furajera imbogatita in acizi grași polinesaturati si carotenoizi pentru găini ouatoare, in vederea obținerii, pe cale naturala, de oua cu valoare nutriționala imbunatatita prin creșterea concentrațiilor de acizi grași omega 3 si caroteni fata de ouăle convenționale.
In sistemele de creștere intensiva a găinilor ouatoare se folosesc retete furajere fabricate din materii prime convenționale (porumb, grâu, srot de soia, srot de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui si premix vitamino-mineral), cu scopul obținerii de performante bioproductive cat mai mari si asigurarea bunăstării animalelor. Dezavantajul rețetelor furajere convenționale folosite in fermele de creștere a găinilor ouatoare este dat de concentrația mica de carotenoizi si acizi grași, concentrație care se reflecta si in produsul final obtinut (oul de consum), atat carotenoizii cat si acizii grași polinesaturati fiind considerați nutrienti esențiali cu efecte benefice asupra sanatatii omului.
Problema tehnica pe care o rezolva invenția revendicata consta in folosirea in alimentația găinilor ouatoare a unor noi retete furajere îmbogățite in acizi grași polinesaturati omega 3 si carotenoizi in vederea creșterii calitatii nutriționale a produsului final obtinut (oul de consum). Utilizarea, in furajele găinilor ouatoare, a plantelor vegetale bogate in acizi grași polinesaturati sau a celor care reprezintă surse naturale de carotenoizi, reprezintă o cale naturala de a obține pentru gălbenușul de ou atat o colorație plăcută ochiului consumatorilor cat si o îmbogățire calitativa din punct de vedere nutrițional, prin modificarea componenților nutriționali din ou. Acest tip de plante care de obicei au si capacitati antioxidante, îmbunătățesc utilizarea furajelor si au efecte favorabile asupra păsărilor pentru ca: influențează gustul si aroma hranei, conțin numeroase componente bioactive, potenteaza dezvoltarea organismului animal.
Avantajele pe care le prezintă invenția revendicata se refera la o reteta furajera eficienta in obținerea, pe cale nutriționala, a oului de consum cu proprietăți nutriționale imbunatatite prin creșterea concentrațiilor de acizi grași polinesaturati omega 3 si carotenoizi in gălbenușul de ou, fata de cel convențional, valorificând resurse vegetale cu calitati nutriționale deosebite, rezultate din industria produselor alimentare.
Invenția revendicata poate fi obtinuta la scara industriala fiind adresata producătorilor de furaje in vederea diversificării producției in condițiile asigurării siguranței sanatatii păsărilor, a calitatii si siguranței alimentelor, si implicit imbunatatirea calitatii vieții. In plus, invenția revendicata poate contribui la valorificarea superioara a subproduselor din industria alimentara.
Prezentam in continuare o analiza a posibilităților de creștere a conținutului de acizi grași si carotenoizi din nutrețurile combinate destinate găinilor ouatoare, prin utilizare de diferite surse furajere naturale sau sintetice.
Inul (Linum usitatissimum L.) este o planta oleaginoasa in care raportul dintre acizii grași polinesaturati Ω6/Ω3 este subunitar (0,436%) ceea ce face ca inul in toate formele sale a 2017 00998
28/11 /2017 (semințe, ulei, srot) sa constituie o sursa vegetala viabila pentru îmbogățirea nutrețurilor combinate in acizi grași polinesaturati (Caston and Leeson, 1990; Ferrier si colab.,1995; Criste si colab., 2009). Semințele de in se caracterizează printr-un continui de acid linolenic (18:3ω3) cuprins intre 44.6 -51.87 g / 100 grăsime iar srotul de in conține 49.13% acid linolenic. Folosirea in hrana a inului, sub diferite forme, a determinat creșterea nivelului de acizi PUFA ω 3 in alimentele de origine animala (Scheideler și colab., 1994; Maddock et al., 2003). Acest lucru a condus la reînnoirea interesului pentru includerea inului in hrana pentru animale. Din pacate furajele si alimentele imbogatite in acizi PUFA sunt expuse deteriorării rapide a calităților nutriționale si organoleptice datorita oxidarii dublelor legaturi de carbon, specifice structurii moleculare a acizilor grași polinesaturati. Produsii de oxidare lipidica au efecte biologice nocive (Schroepfer, 2002) si de aceea, este importanta nu doar imbunatatirea valorii nutriționale a furajelor ci si minimizarea oxidarii (rancezirii) lipidice pentru a oferi alimente sanatoase, plăcute la miros si gust. Antioxidantii sunt capabili de a incetini/bloca procesele oxidative. Cel mai important antioxidant natural este considerat α-tocoferolul. In industria furajelor, vitamina E este folosita, pe scara industriala si la preturi ridicate, ca sursa antioxidanta.. S-au studiat si unele produse naturale si subproduse, provenind fie din procesarea fructelor sau a altor surse vegetale care pot fi bogate in fenoli si/sau caroteni.
Pe plan internațional (Leeson si Caston, 2004; Surai si colab., 2000; Leeson si Summers, 2005; Hammershoj si colab., 2010), s-au intesificat studiile privind folosirea unor surse vegetale bogate in carotenoizi (boabele de porumb, spanac, morcov, siloz de porumb, frunze de napi, busuioc, cimbru, faina de floare de galbenele, paprika, tomate) adaugate in hrana găinilor ouatoare cu efect asupra creșterii parametrilor de calitate ai oului. Culoarea gălbenușului de ou este un criteriu de selecție important pentru consumatori, care preferă, în general, gălbenușul galben. Această caracteristică este determinată de conținutul și profilul carotenoidelor din gălbenușul de ou, care la rândul lor reflectă profilul carotenoid al hranei. Eficiența pigmentării depinde culoarea pigmentului, de digestibilitatea, transferul, metabolismul și depunerea carotenoidelor în gălbenușul de ou (Bourre, 2005).
Pentru a răspunde nevoilor pieței, industria producătoare de nutrețuri combinate recurge frecvent la utilizarea colorantilor sintetici in fabricarea nutrețurilor destinate hranirii găinilor ouatoare (Guo si colab.; 2001). Cu toate acestea, interesul pentru alternativele naturale a crescut (Surai, 2001; Lokaewmanee si colab., 2011; Akdemir si colab., 2012 ).
în ultimii ani, s-au efectuat mai multe studii de cercetare pentru a investiga efectele utilizării diferitelor produse vegetale bogate în carotenoide asupra culorii gălbenușului de ou și asupra depunerii carotenoidelor în gălbenuș (Mateos si colab., 2005; Galobart si colab., 2005). Karadas și colab. (2006) a constatat o creștere a concentrațiilor de luteină, zeaxantină, licopen și beta-caroten în gălbenușul ouălor de prepelițe, utilizând un concentrat de faina de lucerna, pudră de tomate și extract de gălbenele, în timp ce Hasin si colab. (2006) a constatat că prin adaugârea de galbenele in hrana găinilor, culoarea gălbenușului a fost îmbunătățită semnificativ în comparație cu lotul de controlul. Tomatele constituie principala sursă de licopen alimentară, unul dintre cele mai eficiente substanțe de curățare a radicalilor liberi (Beynen, 2004). Pe lângă licopen, tomatele conțin și alte carotenoide, cum ar fi beta-caroten, fitoenă, fitofluenă și luteină. Metodele convenționale de prelucrare a tomatelor generează cantități mari de deșeuri constând în principal din piele și semințe și reprezintă o problemă a 2017 00998
28/11/2017 *-} majoră pentru industriei alimentara. Cu toate acestea, subprodusele de tomate reprezintă o sursa bogata de nutrienți și compuși biologic activi: carotenoide, proteine, polifenoli, minerale și uleiuri.
Materiile prime furajere considerate pentru elaborarea unei retete furajere pentru găini ouatoare sunt: porumb, grâu, srot de soia, srot de floarea soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, sare, metionina, lizina, colina si premix vitamino-mineral.
Reteta furajera imbogatita in acizi grași polinesaturati omega 3 si carotenoide pentru găini ouatoare, propusa pentru brevetare, a fost elaborata ținând cont de cerințele nutriționale (NRC, 1994) si de recomandările producătorului hibridului Lohmann Brown pe care s-a organizat testarea experimentala. Reteta propusa pentru brevetare conține:
- semințe de in: o materie prima furajera de origine vegetala si care este deosebit de bogata in acizi grași polinesaturati omega 3
- deșeuri din roșii: sursa de carotenoizi (luteina, zeaxantina, beta-caroten si licopen) si care posedă proprietăți antioxidante, cu rol potențial în prevenirea bolilor cronice.
Folosirea retetei furajere, conform invenției revendicate intr-un experiment desfasurat pe găini ouatoare
Experimentul s-a efectuat timp de 6 saptamani pe 48 găini ouatoare din rasa Tetra SL, in varsta de 53 saptamani. La demararea experimentului s-a întocmit un protocol experimental care a fost aprobat de către Comisia de etica din IBNA Balotesti înființata prin decizia nr. 52/30.07.2014 si care funcționează pe langa Consiliul de Administrație si Consiliul Științific al IBNA.
Păsările au fost cântărite individual, la începutul experimentului, fiind lotizate in funcție de greutate, in 2 loturi (24 gaini/lot). După lotizare, păsările au fost cazate cate 4 pasari/cusca, intr-o baterie moderna, imbunatatita pentru desfasurarea experimentelor de digestibilitate si structurata pe 3 niveluri care a permis înregistrarea zilnică a ingestei si a resturilor de hrana. Bateria a fost amplasata într-o hala a cărei temperatură ambiantă s-a realizat conform optimului de confort termic precizat in ghidul de creștere al hibridului Tetra SL (temperatura medie/perioada de 21,47±1,91°C; umiditate 42,23±14,07%; ventilatia/cap/animal l,38±0,24%). Pe toată perioada experimentală s-a asigurat iluminatul incandescent care s-a derulat după o schemă cu 16 ore lumină, între orele 04:30 și 20:30, realizat conform programului de lumina corespunzătoare vârstei si categorii de păsări. Hrana și apa au fost administrate ad libitum.
Au fost analizate fizico chimic doua materii prime in vederea utilizării lor in structura recepturii de nutret combinat a lotului experimental (tabelul 1-2).
Tabelul 1. Date privind valoarea nutriționala a semințelor de in
SPECIFICAȚIE Semințe de in
Compoziție chimica primara*
a 2017 00998
28/11 /2017
Substanța uscata (SU), % 94,74
Proteina bruta (PB), % 18,87
Grăsimea bruta (GB), % 27,15
Celuloza bruta (CelB), % 24,57
Cenușa (Cen), % 3,78
Date privind profilul acizilor grași polinesatuarati (PUFA)
Acid Linoleic (Ω:6), g /1 OOg total acizi grași 0,23
Acidul Linolenic (Ω:3), g /1 OOg total acizi grași 53,49
Total PUFA. ε /100ε total acizi 8rasi, din care: 70,34
-PUFA Ω:6, g /1 OOg total acizi grași 15,98
-PUFA Ω:3, g /1 OOg total acizi grași 54,39
-PUFA Ω:6/ Ω:3 0,29
Unde: * valori exprimate la 100 g substanța uscata
Tabelul 2. Date privind valoarea nutriționala a deșeurilor din roșii
SPECIFICAȚIE Deșeuri din roșii
Compoziție chimica primara*
Substanța uscata (SU), % 95,19
Proteina bruta (PB), % 13,58
Grăsimea bruta (GB), % 3,53
Celuloza bruta (CelB), % 43,60
Cenușa (Cen), % 3,59
Date privind profilul carotenoidic al deșeurilor de tomate
Astaxanthin, mg/kg 0,076
Lutein, mg/kg 3,57
Zeaxanthin, mg/kg 0,78
Cantaxanthin, mg/kg 0,27
Trans-apo-carotenal, mg/kg 0,20
Licopen, mg/kg 105,38
Beta-caroten, mg/kg 9,50
Total carotenoids, mg/kg 119,77
Unde: * valori exprimate la 100 g substanța uscata;
Cele doua materii prime (semințele de in si deseurile din roșii) au valori nutriționale diferite in ceea ce privește compoziția chimica primara, conținutul in acizi grași polinesaturati si conținutul in carotenoizi (tabelele 1-2).
Semințele de in (tabelul 1) se caracterizează printr-un conținut ridicat de acid a linolenic (53,49g/100g total acizi grași), ceea ce face ca raportul dintre acizii grași polinesaturati ω6/ω3 sa fie subunitar (0,29%). Astfel, semințele de in constituie o sursa vegetala viabila pentru îmbogățirea nutrețurilor combinate in acizi grași polinesaturati ω:3.
a 2017 00998
28/11 /2017
Deșeurile din roșii (tabelul 2) se caracterizează printr-un conținut mare de licopen (105,38 mg/kg) si β-caroten (9,50 mg/kg), reprezentând o sursă bogată de carotenoizi. Suplimentarea furajelor cu acest produs secundar reprezintă o strategie nutriționala pentru imbunatatirea culoarii gălbenușului prin transferarea carotenoidelor din furaj in ou.
Reteta folosita in cazul lotului M a avut o structura convenționala, folosita in mod uzual de către producătorii de furaje, compusa din: porumb, grâu, srot de soia, srot de floarea soarelui si ulei vegetal. Reteta propusa pentru brevetare (E) s-a diferențiat de reteta M prin includerea semințelor de in (sursa de acizi grași polinesaturati Ω:3) si a deșeurilor din roșii (bogate in carotenoizi) in structura de baza a nutrețurilor combinate. Structura rețetelor furajere (tabelul 3) a fost elaborata pe baza determinărilor de compoziție chimică a materiilor prime furajere, ținând cont de recomandările din ghidul de creștere al hibridul Tetra SL.
Tabelul 3. Rețetele furajere testate
Specificație Reteta M Reteta E
Porumb, % 32,42 24,86
Grâu, % 25 25
Srot soia, % 22,2 21,85
Srot floarea soarelui, % 6 -
Ulei vegetal, % 2,81 3,92
Semințe de in, % - 5
Coji si semințe de roșii, % - 7,5
Lizina, % - 0,06
Metionina, % 0,12 0,22
Carbonat de calciu, % 8,85 8,88
Fosfat monocalcic, % 1,2 1,3
Sare, % 0,35 0,36
Colina, % 0,05 0,05
Premix, % 1 1
Total 100 100
*1 kg premix conține: 1350000 Ul/kg vitamina A; 300000 Ul/kg vitamina D3; 2700 Ul/kg vitamina E; 200 mg/kg vitamina K; 200 mg/kg vitamina Bl; 480 mg/kg vitamina B2; 1485 mg/kg acid pantotenic; 2700 mg/kg acid nicotinic; 300 mg/kg vitamina B6; 4 mg/kg vitamina B7; 100 mg/kg vitamina B9; 1.8 mg/kg vitamina B12; 2500 mg/kg vitamina C; 7190 mg/kg mangan; 6000 mg/kg fier; 600 mg/kg cupru; 6000 mg/kg zinc; 50 mg/kg cobalt; 114 mg/kg iod; 18 mg/kg seleniu;
După fabricarea nutrețurilor combinate, acestea au fost analizate pentru a evalua calitatea nutriționala a acestora (tabelul 4). Analiza chimica bruta a nutrețurilor combinate a aratat ca acestea sunt echilibrate energetic si proteic, asigurând necesarul de nutrienti pentru găinile ouatoare pe care s-a realizat experimentul. Conținutul de grăsime a fost semnificativ mai mare la lotul experimental datorita utilizării semințelor de in (5%) caracterizate printr-un a 2017 00998
28/11/2017
3/ continui mare de grăsime (27,15 g /100 g SU). In stabilirea concentrației in nutrienti (substanța uscata, proteina, grăsime, celuloza, cenușa) s-au utilizat metode standardizate conform Regulamentului (CE) nr. 152/2009.
Tabelul 4 - Compoziția chimica primara a nutrețurilor combinate
Specificație M E
Compoziția chimica primara a nutrețurilor combinate
Substanța uscata (SU), % 89,19±0,49 90,4±0,23
Energia Metabolizabila (EM), kcal/kg 2700,00 2700,00
Proteina bruta (PB), % 18,085±0,455 17,995±0,365
Grăsime bruta (GB), % 4,375±0,085b 7,04±0,36a
Celuloza bruta (CelB), % 5,79±0,27b 7,975±0,015a
Cenușa (Cen), % 13,335±0,125 12,125±0,855
Unde: a, b = diferente semnificative (P<0.05) fata de Μ, E.
In urma determinării profilului acizilor grași din grăsimea nutrețurilor combinate (tabelul 5), s-a constatat ca cea mai mare concentrație (11,44%) de acid α-linolenic (C18:3n3) s-a determinat in nutrețul lotului experimental E (5% srot de in + 7.5% deșeuri din roșii). Aceasta concentrație a fost de aproximativ 8,2 ori mai mare decât concentrația de acid alinolenic din nutrețul lotului martor (1,40%). Acizii grași s-au determinat prin metoda gazcromatografica, al cărei principiu consta in transformarea acizilor grași, din proba supusă analizei, în esteri metilici, urmată de separarea componenților pe coloană cromatografică si identificarea lor prin compararea cu cromatogramele etalon. Metoda este conforma cu stadardul SR CENISO/TS17764 -2: 2008.
Tabelul 5 - Profilul acizilor grași polinesatuarati (PUFA) din grăsimea nutrețurilor combinate
Specificație Μ E
Acid Linoleic (Ω:6), g /1 OOg total acizi grași 53,88 49,36
Acidul Linolenic (Ω:3), g /1 OOg total acizi grași 1,40 11,44
Total PUF A, e /100e total acizi grași, din care: 55,28 61,09
-PUFA Ω:6, g /1 OOg total acizi grași 53,88 49,64
-PUFA Ω:3, g /1 OOg total acizi grași 1,40 11,44
-PUFA Ω:6/ Ω:3 38,39 4,34
In urma determinărilor de carotenoizi (tabelul 6) s-a observat ca la nutrețul martor conținutul total de carotenoizi din furaj a fost relativ scăzut (2,156 mg/kg), comparativ cu nutrețul combinat propus pentru brevetare (25,620 mg/kg) care a inclus deșeuri din roșii si semințe de in. Componenta dominantă a profilului carotenoid din nutrețul experimental a fost licopenul (19,692mg/kg) urmat de β-caroten (3,332 mg/kg). în nutrețul lotului M, luteina a fost carotenoidul major urmat de alte carotenoide, cum ar fi zeaxantină (0,648 mg/kg) și βcaroten (0,27 mg/kg).
2017 00998
28/11 /2017
Astfel, prin includerea deșeurilor din roșii (7,5%) si semințe de in (5%) in nutrețul experimental, conținutul total de carotenoizi din reteta furajera propusa pentru brevetare a crescut de 11,88 de ori mai mult fata de nutrețul M (tabelul 6). Profilul carotenoidic s-a determinat prin metoda cromatografiei lichide de înaltă performanță (HPLC) cu detecție diode array (DAD).
Tabelul 6 - Profilul carotenoidic determinat in nutrețurile combinate
Specificație M E
Astaxanthin, mg/kg nd 0,028±0,002
Lutein, mg/kg 0,800±0,043 b l,468±0,066a
Zeaxanthin, mg/kg 0,648±0,036 b 0,836±0,038a
Cantaxanthin, mg/kg 0,092±0,005 b 0,156±0,010a
Trans-apo-carotenal, mg/kg 0,104±0,007 0,108±0,005
Licopen, mg/kg 0,240±0,015 b 19,692±0,811 a
Beta-caroten, mg/kg 0,272±0,017b 3,332±0,156a
Conținutul total de carotenoizi, mg/kg 2,156 25,620
Unde: a, b = diferente semnificative (P<0.05) fata de Μ, E; nd= nedeterminat întrucât nutrețurile combinate au prezentat un continui ridicat de grăsime, a fost necesara determinarea indicilor de degradare ai grăsimii (tabelul 7). Rezultatele obținute pentru indicii de degradare a grăsimii s-au încadrat in limitele maxime admise pentru nutrețuri combinate (STAS 12266-84), in cazul ambelor perioade de păstrare, 14 zile, respectiv 28 de zile (tabelul 7).
Tabelul 7. Indicii de degradare ai grăsimii din nutrețul combinat
Specificație Inițial 14 zile 28 zile Limite admise STAS 12266-84
Indice peroxid (mlTiosulfat 0,01 Ng/gr)
Nutret Martor 0,52±0,014 0,655±0,078 0,865±0,049 1,2
Nutret Experimental 0,51 ±0,00 0,65±0,071 0,855±0,021
Aciditatea grăsimii (mg K ΌΗ)
Nutret Martor 13,64±2,135 15,68±2,164 17,92±2,044 50
Nutret Experimental 11,925±1,676 14,715±3,543 17,62±4,151
Reacția Kreiss
Nutret Martor negativ negativ negativ negativ
Nutret Experimental negativ negativ negativ
In perioada experimentala au fost monitorizați parametrii productivi, rezultatele fiind prezentate in tabelul 8. Au fost înregistrate diferente semnificative in cea ce privește consumul mediu zilnic de furaj si intensitatea la ouat. Acești doi parametrii au fost a 2017 00998
28/11 /2017
semnificativ (P<0,05) mai mari la lotul M comparativ cu lotul E. Scăderea consumului mediu zilnic de furaj cu 2.52 g/pasare/zi a influențat intensitatea la ouat dar nu si greutatea oualor.
Greutatea medie a oualor nu a diferit semnificativ intre loturi, insa, la lotul E s-a remarcat o creștere a ponderii oualor din grupa “extra large” comparativ cu lotul control (tabelul 8).
Tabelul 8 - Parametrii productivi obținuți
Specificație M E
CMZ (gNC/cap/zi) 126,152±5,286 b 123,636±3,4 a
CS (kg NC/kg ou) 2,157±0,128 2,212±0,185
Intensitatea ouat (%) 94,166±5,32 b 90,208±6,367 a
Greutate medie ou (g) 64,041±0,517 63,968±0,501
• Extra large (>73 g), % 0,80 4,15
• Large (63 - 73 g), % 58,48 48,93
• Mediu (53 - 63 g), % 40,61 45,97
• Mici (43 - 53 g), % 0,11 0,95
Unde: a, b = diferente semnificative (P<0.05) fata de Μ, E.
Pentru a evalua calitățile fizico-chimice si nutriționale ale oualor (tabelul 9), înainte de demararea experimentului si in saptamanile 2; 4 respectiv 6 s-au recoltat randomizat cate 18 oua/lot din care s-au determinat parametrii de calitate ai oualor: greutatea oului si a componentelor sale (albuș, gălbenuș, coaja), intensitatea culorii, prospețimea oului si unitatea Haugh (analizor Egg Analyzer TM); grosimea cojii (Egg Shell Thicknes Gauge) si rezistenta la spargere a cojii de ou (Egg Force Reader);
Parametrii fizici ai oului (tabelul 9) nu au înregistrat variații semnificative cu excepția culorii gălbenușului. S-a observat o intensificare a culorii gălbenușului, cu 60.5% mai mult la lotul experimental fata de lotul martor, sub influenta adaosului de deșeuri din roșii (7.5%) si a semințelor de in (5%) in nutrețul combinat administrat lotului E.
Tabelul 9 - Parametrii fizici de calitate ou (valori medii/experiment)
Specificație M E
Greutate ou, din care: 64,56±0,42 64,49±0,47
- albuș, (g) 38,79±0,38 39,16±0,44
- gălbenuș, (g) 16,65±0,18 16,49±0,12
- coaja, (g) 9,12±0,10 8,98±0,10
masa ou, (g) 55,44±0,41 55,51±0,42
pH albuș 7,72±0,03 7,76±0,04
pH gălbenuș 5,83±0,06 5,81±0,02
Culoare gălbenuș 3,65±0,14b 5,86±0,29a
Grosimea cojii, (mm) 0,34±0,003 0,34±0,004
Forța de spargere a cojii, (kgF) 3,79±0,10 3,72±0,09
HU 77,17±1,22 76,48±0,88
a 2017 00998
28/11 /2017
Grad de prospețime: AA 80,56 79,17
A 13,89 16,67
B 5,56 4,17
TOTAL 100 100
Unde: a, b = diferente semnificative (P<0.05) fata de Μ, E.
După efectuarea măsurătorilor fizice, din ouăle recoltate s-au constituit cate 6 probe de galbenus/lot din care s-a determinat profilul de acizi grași (tabelul 10) si nivelul de carotenoizi din gălbenușul de ou (tabelul 11).
Tabelul 10. Profilul de acizi grași din gălbenușul de ou, probe recoltate după 6 saptamani experimentale (valori medii/lot)
Specificație Loturi
M E
g /1 OOg total acizi grași
Miristic C14:0 0.247±0.021 b 0.203±0.027 a
Miristioleic C14:l 0.035±0.005 b 0.023±0.005 a
Pentadecanoic C15:0 0.058±0.008 b 0.068±0.008 a
Pentadecenoic C15:l 0.127±0.027 0.107±0.058
Palmitic C16:0 23.798±0.416b 22.018±0.509a
Palmitoleic C16:l 2.347±0.1 b 1.987±0.196a
Heptadecanoic C17:0 0.12±0.017 0.135±0.041
Heptadecenoic C17:l 0.087±0.02 0.097±0.029
Stearic C18:0 11.572±0.432 12.207±1.149
Oleic C18:l 32.512±0.81 30.977±1.541
Linoleic C18:2 20.393±0.431 b 22.827±0.649 a
Linolenic γ C18:3n6 0.108±0.008 b 0.088±0.012 a
Linolenic a C18:3n3 0.235±0.043 b 1.437±0.386 a
Eicosadienoic C20 (2n6) 0.25±0.066 0.208±0.04
Eicosatrienoic C20 (3n6) 0.288±0.039 0.248±0.035
Erucic C22 (ln9) 0.102±0.019 0.078±0.018
Eicosatrienoic C20 (3n3) 0.242±0.04 0.25±0.04
Arachidonic C20 (4n6) 0.141±0.1U 0.145±0.U5
Nervonic C24 (ln9) 0.352±0.028 b 0.222±0.057 a
Docosatetraenoic C22 (4n6) 1.418±0.082b 0.27±0.27 a
Docosapentaenoic C22 (5n3) 0.1 ±0.049 0.168±0.043
Docosahexaenoic C22 (6n3) 0.907±0.052 b 2.7±0.689 a
Clasele de acizi grași din grăsimea oualor
SFA 35.792±0.558 34.63±1.486
MUFA 35.564±0.873 b 33.492±1.67a
a 2017 00998
28/11 /2017
PETFA, din care: 28.644±0.625 b 31.879±0.565 a
Ω3 1.485±0.093 b 4.97±0.197a
Ω6 27.159±0.552 26.992±0.452
Ω6/Ω3 18.329±0.868 b 5.436±0.176a
Unde: a, b = diferente semnificative (P<0.05) fata de Μ, E.
Analizând profilul acizilor grași din gălbenușul oualor recoltate după 6 saptamani de experiment (tabelul 10) se poate menționa ca au aparut diferente semnificative (P<0.05) atat in ceea ce privește conținutul de acizi grași mononesaturati (MUFA) cat si concentrația acizilor grași polinesaturati (PUFA). Dintre acizii grași polinesaturati omega 3, valorile cele mai mari s-au înregistrat la acidul linolenic (1.437 g/lOOg total acizi grași) in gălbenușul oualor recoltale de la lotul E comparativ cu lotu M (0.235 g/lOOg total acizi grași). Diferente statistic semnificative (P<0.05) au fost înregistrate si in ceea ce privește concentrația de acid docosahexaenoic care a înregistrat o creștere de 2.97 de ori mai mare la lotul E (2.7 g/lOOg total acizi grași) fata de lotul M (0.907 g/lOOg total acizi grași). Referitor la clasele de acizi determinați in grăsimea gălbenușului de ou, pentru lotul E s-a înregistrat o creștere a acizilor grași polinesaturati omega 3 cu 234.68% fata de lotul M, iar raportul omega6/omega3 a scăzut semnificativ (5.436) fata de lotul M (18.329).
Din punct de vedere al conținutului de carotenoizi determinați in gălbenușul de ou recoltat la finalul experimentului (tabelul 11), administrarea nutrețului combinat imbogatit in carotenoizi prin includerea semințelor de in (5%) si a deșeurilor din tomate (7.5%) a determinat o creștere semnificativa (P < 0.05) a conținutului de carotenoizi din gălbenuș (tabelul 8). După 6 saptamani experimentale, concentrația de luteina a crescut cu 60% la lotul E fata de concentrația deteminata la lotul M. In egala măsură si concentrația de zeaxantina a crescut cu 16,2% la lotul E comparativ cu lotul M, in timp ce licopenul (carotenoidul principal în produsele secundare din roșii uscate) a fost determinat numai in gălbenușul oualor provenite de la lotul E.
Tabelul 8. Concentrației de carotenoizi din probele de gălbenuș proaspăt, probe recoltate după 6 saptamani experimentale (valori medii/lot)
Specificație Loturi
M E
pg/g
Astaxanthina 0.955±0.018 0.964±0.010
Luteina 2.135±0.197b 3.415±0.076a
Zeahanthina 2.917±0.302b 3.386±0.384a
Cantaxanthina 0.198±0.019b 0.365±0.067a
Trans-P-apo-8'-carotenal 0.326±0.037b 0.440±0.051a
Lycopen nd 1.634±0.066
Beta-caroten nd 0.055±0.003
*unde a, b reprezintă diferente semnificative (P<0.05) fata de M si E; nd = nedeterminat

Claims (2)

REVENDICĂRI:
1. Reteta furajera pentru obținerea de oua cu continui ridicat de acizi grași polinesaturati omega 3 si carotenoizi care are in structura din 100 de procente: 5 % semințe de in (sursa de acizi grași polinesaturati omega 3) si 7.5% deșeuri din roșii (sursa naturala de carotenoizi)
2. Reteta furajera pentru obținerea de oua cu continui ridicat de acizi grași polinesaturati omega 3 si carotenoizi caracterizata prin: 90.4 % substanța uscata; 17.99 % proteina bruta; 7.04% grăsime bruta; 7.97% celuloza; 2700 kcal/kg energie metabolizabila; 11.44 g acid linolenic (omega3)/100 g total acizi grași; 4.34 valoarea raportului acizi grași polinesaturati omega 6/omega 3; 1.468 mg/kg luteina; 0.836 mg/kg zeaxantina; 19.69 mg/kg licopen; 25.62 mg/kg total carotenoizi.
ROA201700998A 2017-11-28 2017-11-28 Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi RO133385B1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201700998A RO133385B1 (ro) 2017-11-28 2017-11-28 Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201700998A RO133385B1 (ro) 2017-11-28 2017-11-28 Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi

Publications (2)

Publication Number Publication Date
RO133385A2 true RO133385A2 (ro) 2019-06-28
RO133385B1 RO133385B1 (ro) 2022-08-30

Family

ID=66998920

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201700998A RO133385B1 (ro) 2017-11-28 2017-11-28 Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO133385B1 (ro)

Cited By (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
ES3020934A1 (es) * 2023-11-21 2025-05-23 Hijos De Juan Pujante Pienso compuesto completo de finalizacion para aves de consumo humano

Cited By (1)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
ES3020934A1 (es) * 2023-11-21 2025-05-23 Hijos De Juan Pujante Pienso compuesto completo de finalizacion para aves de consumo humano

Also Published As

Publication number Publication date
RO133385B1 (ro) 2022-08-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Skřivan et al. The deposition of carotenoids and α-tocopherol in hen eggs produced under a combination of sequential feeding and grazing
JP4410969B2 (ja) バランスの取れた脂質組成の卵
Faitarone et al. Yolk color and lipid oxidation of the eggs of commercial white layers fed diets supplemented with vegetable oils
Poławska et al. Effect of dietary linseed and rapeseed supplementation on fatty acid profiles in the ostrich. Part 1. Muscles.
Orczewska-Dudek et al. Camelina sativa oil and camelina cake as sources of polyunsaturated fatty acids in the diets of laying hens: Effect on hen performance, fatty acid profile of yolk lipids, and egg sensory quality
Costa et al. Effects of high dietary inclusion of Arthrospira platensis, either extruded or supplemented with a super-dosing multi-enzyme mixture, on broiler growth performance and major meat quality parameters
Vui et al. The impact of adding spirulina algae to drinking water on the productivity, egg quality, yolk lipid oxidation, and blood biochemistry of laying hens
Van der Heide et al. The effect of deshelled and shell-reduced mussel meal on egg quality parameters of organic laying hens under commercial conditions
Buckiuniene et al. EFFECT OF SUNFLOWER AND RAPESEED OIL, ORGANIC AND INORGANIC SELENIUM AND VITAMIN E IN THE DIET ON YOLK FATTY ACIDS PROFILE, MALONDIALDEHYDES CONCENTRATION AND SENSORY QUALITY OF LAYING HENS EGGS.
Shevchenko et al. The effect of astaxanthin and lycopene on the content of fatty acids in chicken egg yolks
sadi Çetingül et al. Effect of pomegranate molasses on egg quality traits during different storage time in laying hens
Turcu et al. The effect of using grape seeds meal as natural antioxidant in broiler diets enriched in fatty acids, on meat quality.
Herkeľ et al. The effect of pumpkin and flaxseed oils on selected parameters of laying hens performance
RO133385A2 (ro) Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi
Untea et al. Study on the influence of dietary sea buckthorn meal on nutritional properties of laying hen eggs
Węsierska et al. Selected physical and chemical characteristics of eggs laid by hens fed diets with different levels of hybrid rye
Sarmiento García et al. Dietary supplementation of Agaricus bisporus by-products on development, egg production, egg quality, and antioxidant capacity of yolk in laying quails
Kartikasari et al. Egg Quality of Laying Hens Fed Different Diets Supplemented with Purslane (Portulaca oleracea L.) Meal Rich in Alpha-linolenic Acid (ALA): Egg Quality of Hens Fed diets with Purslane Meal
Olteanu et al. Preservation of egg quality using grape pomace cakes as a natural antioxidant in the diets of laying hens enriched in Omega 3 Fatty acids
Amini et al. Production of omega-3 fatty acid enriched eggs using pearl millet grain, low levels of flaxseed and natural pigments
Zielińska-Dawidziak et al. Super Eggs Production–The Influence of Feed Modification on Designer Egg Composition–A Review
RO137214A0 (ro) Reţetă furajeră pentru îmbunătăţirea calităţii nutriţionale a lipidelor din gălbenuş
Mentang et al. Fatty acid composition and sensory evaluation of the meat of broilers fed silkworm (Bombyx mori L) pupa dietary supplementation
Cortes Cuevas et al. Performance and egg quality in semi-free range hens fed diets with different levels of canola meal
Gjorgovska et al. Dietary enrichment of eggs with DHA using different sources of fatty acids