RO131086A2 - Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă de găină cu conţinut redus de colesterol - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o reţetă furajeră pentru găini, pentru obţinerea de ouă cu conţinut redus de colesterol. Reţeta furajeră, conform invenţiei, se caracterizează prin 88,50% substanţă uscată, 16,16% proteină brută, 7,022% grăsime brută, 0,901% lizină, 0,472% metionină, 0,463% cistină, 100 mg/kg vitamina E, 2547 Kcal/kg energie metabolizabilă, 3,98 valoarea raportului acizi graşi polinesaturaţi ω 6/omega 3.

Description

DESCRIEREA INVENȚIEI Domeniul tehnic la care se referă invenția: Zootehnie

Invenția se refera Ia o noua reteta furajera pentru găini ouatoare care determina obținerea oului cu colesterolul scăzut fata de concentrația sa in ouăle convenționale.

Este cunoscut ca printre alimentele care furnizează nutrienti esențiali organismului, oul deține indiscutabil, un loc special pentru ca are o valoare nutriționala ridicata. Oul este considerat alimentul perfect al naturii, mai ales datorita concentrației mari de proteina cu valoare biologica deosebita (prin profilul aminoacizilor esențiali) si a digestibilitatii ridicate a nutrienților. Oui este de asemenea o sursa bogata si de de acizi grași, vitamine si minerale.

Dezavantajul este acela ca deși ouăle de gaina sunt extrem de valoroase ca aliment, medicii recomanda limitarea consumului de oua pe care le considera ca fiind o sursa majora de colesterol alimentar si din aceasta cauza reprezintă un factor de risc pentru apariția bolilor coronariene. In acest context, scăderea nivelului colesterolului din oul de gaina, si in general imbunatatirea calitatii nutriționale a oului, a devenit o prioritate in cercetarea avicola.

Problema tehnica pe care o rezolva invenția revendicata consta in flosirea unor noi retete de furajare naturala a păsărilor si obținerea pe cale nutriționala naturala, de oua cu continui redus de colesterol, care pot sa ajute la prevenirea apariției bolilor cardiovasculare in rândul populației. Fata de o reteta convenționala, noua reteta, propusa pentru brevetare este imbogatita in materii prime vegetale bogate in acizi grași polinesaturati si cu proprietăți antioxidante, proprietăți potentate in reteta si de prezenta vitaminei E.

Avantajele pe care le prezintă invenția revendicata se refera la o reteta furajera prietenoasa fata de mediu, eficace in obținerea, pe cale nutriționala, a oului cu colesterol scăzut, aliment funcțional cu implicații semnificative in creșterea calitatii, si siguranței alimentare.

Invenția revendicata poate fi obtinuta la scara industriala fiind adresata producătorilor de furaje in vederea diversificării producției in condițiile asigurării siguranței sanatatii păsărilor, a calitatii si siguranței alimentelor si a protecției mediului

Prezentam in continuare cateva particularitati legate de oul de gaina.

C\“ 2 Ο 1 4 - - 009232 7 -11- 20H

Compoziția oului este deosebit de complexă, conținând o serie de compuși esențiali pentru hrana umana. Substanțele energetice din acest aliment îi conferă o valoare energetică, aproximativ 75 kcal pentru un ou. Gălbenușul de ou este componenta centrală din ou, care reprezintă ovulul cu vitelusul nutritiv. Gălbenușul reprezintă o emulsie lipidico-proteică în apă, care reprezintă cca. 30 % din masa totală a oului. Compoziția procentuala a principalelor grupe de nutrienti din gălbenușul de ou :

• Valoare energetică, 322Kcal/100g (62Kcal/Ou • Apă, 52,9% • Proteine (aminoacizi liberi sau în componența protidelor ,mai ales tioaminoacizi) (metionină, cistină, cisteină), 16,7 % • Lipide (acizi grași, lecitine, cefaline, glicerină, colesterol - 5g/100g ), 26,7% • Glucide (glicogen, glucoză, resturi în constituția glucolipidoproteinelor), 2,6% • Vitamine (biotină - 300pg/100g, acid pantotenic - 3 mg./100g, colină, complexul B mai ales B₂, liposolubilele A, D, E), 0,5 % • Minerale (macro si microelemente), 0,05%· • Pigmenți, 01%

Concentrația de colesterol este raportata in diferite moduri: mg/ g gălbenuș; mg/ g greutatea gălbenuș; mg/ g greutate ou; mg/lOOg ou, etc. In tabelele American Egg Board din 2006 sunt trecute următoarele valori: 100 g de ou conțin 400 mg cholesterol iar 100 g de gălbenuș proaspăt conțin 991 mg. de cholesterol.

Alimentele de astazi nu sunt destinate doar satisfacerii foamei si oferirii de nutrienti necesari întreținerii funcțiilor vitale, ci si pentru prevenirea bolilor relationate nutrițional, imbunatatirea statusului fizic si mental al consumatorilor (Menrad, 2003; Roberfroid, 200b). In ultimele decenii, cererile consumatorului către zona producătorilor de alimente s-au schimbat considerabil. Consumatorii cred tot mai mult ca alimentele contribuie direct la sanatatea lor (Mollet si Rowland, 2002; Young, 2000). Din acest punct de vedere, alimentele funcționale joaca un rol remarcabil. Oul cu colesterol scăzut este un astfel de aliment deoarece singura „umbra” pentru acest aliment atat de valoros din punct de vedere nutrițional este nivelul de colesterol. Cererea in creștere pentru alimente funcționale poate fi explicata prin costurile in creștere pentru îngrijirea sanatatii si dorința oamenilor in varsta de a si imbunatati calitatea vieții ultimilor ani de viata (Kotilainen, Rajalahti, Ragasa si Pehu, 2006; Roberfroid, 2000a, 2000b). Consumatorul european, in particular, este deosebit de atent cu alimentația si ^-2014-- 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014

este conștient de legătură existenta intre alimentație si sanatate, ceea ce se traduce printr-o grija mai mare cu privire la ingredientele specifice, nutrientii si compoziția alimentelor. Produsele alimentare pot fi considerate alimente funcționale daca, împreuna cu impactul nutrițional de baza, au si efecte benefice asupra uneia sau mai multor funcții ale organismului. Ele trebuie sa imbunatateasca starea generala si fizica si/sau sa scada riscul de evoluție a unei boli. Oul cu colesterol scăzut este un astfel de aliment.

Principalele modalități abordate in cercetările legate de scăderea colesterolului in ou sunt de natura genetica si nutriționala. Cercetările privind rezolvarea pe cale nutriționala au decurs, începând cu anii 1990, pe mai multe direcții.

Wester si colab. au obtinut brevetul „Edible compositions for lowering cholesterol” (2004, USA, nr. 0131657 Al,) pentru reducerea nivelelor de colesterol seric total si/sau nivelului de LDL, prin utilizarea de combinații de fibre si steroli din plante. Aceste combinații conțin una sau mai multe fibre (β-glucan) si unul sau mai multi steroli din plante si/sau stanoli.

Panda si colab. (2003), Kurtoglu si colab. (2004) au obtinut rezultate folosind pro'biotice in hrana găinilor ouâtoare. Pan si colab.(2007) dețin brevetul „Method for producing eggs with low cholesterol level” (2007, Taipei, nr. 7157107 B2) prentru utilizarea in furajarea găinilor de drojdie roșie din orez fermentat, care conține Monacolin K, cu efect de scădere a colesterolului si a trigliceridelor serice. Stock si colab. au brevetul „Poultry egg with beneficial health and nutritive values” (2001, USA, nr. 6316041,) pentru un furaj hipocolestemiant, agentul de scădere a colesterolului fiind reprezentat de un amestec de drojdie roșie Monascus din orez, citrat de cupru, fitosteroli, srot de canola si ulei de canola.

Folosirea surselor furajere cu continui scăzut de fitati, a fost brevetata de Stilbom si colab. in brevetul „Method of reducing cholesterol in eggs” (2002, USA, nr. 6391348) pentru scăderea colesterolului din oua si din produsele de origine animala rezultate.

Includerea de surse enzimatice in furaje_a fost brevetata de Saitoh si colab. in brevetul „Process for producing a cholesterol-reduced sustance” (2001, Japonia, nr. 6312919) pentru obținerea de oua cu continui scăzut de colesterol prin utilizarea de colesterol dehidrogenaza, 4-colesten-3-dehidrogenaza, coprostan-3-dehidrogenaza sau prin tratarea furajului cu aceste enzime.

Acidul linoleic conjugat (CLA), ca aditiv furajer, este considerat ca un puternic agent hipocolestemic, ultimele lucrări in acest sens fiind din anul 2008 (Yin si colab., Poult. Sci., 2008; Franczyk-Zarow si colab.,Br J. Nutr., 2008).

<γ 2 Ο Η - - 0 0 9 2 3 2 1 -11- 2014

Suplimentarea cu vitamine, a fost studiata de Mohiti-Asli si Zaghari (2010). Aceștia au investigat efectul vitaminei E si C si au constatat ca, colesterolul din gălbenuș a scăzut liniar datorita suplimentarii cu vitamine antioxidante (PO.Ol).

Exista doua brevete pentru utilizarea statinelor in scopul obținerii de oua de gaina cu continui redus de colesterol, apartinand lui Jeong Hak Kim - „Cholesterol lowering supplement and low cholesterol egg produced by using the same” (2011, Coreea de Sud, nr. 20110217412,) si lui Elkin si colab. - „Composition and method for producing low cholesterol eggs” (2001, US, nr. 0006697).

Extractele de plante au fost utilizate datorita efectului de diminuare a 3-hidroxi-3metilglutaril CoA reductazei hepatice (HMG-CoA), care este necesara pentru sinteza colesterolului in ficat (Ariana si colab., 2011). Si Kanduri si colab., (2013) au folosit ca agent hipocolesterolemic o sursa naturala, amestec din plante. Akhtar si colab. (2003) au introdus in rația găinilor semințe de Nigella sativa. Flavonoidele din uleiul de bergamota au fost folosite de Bolubasi si colab. (2010) pentru efectul lor hipocolestemic.

Pești si Bakalli (1998) au obtinut o reducere cu 20% si respectiv 28% a conținutului de colesterol din gălbenușul oualor găinilor White Leghom (cu varsta de 30-39 saptamani) atunci când s-a suplimentat rația cu 0,125 ori 250 mg Cu/ kg rație (din CuSO4 x 7H2O). Slaugh a obtinut brevetul „Method of reducing cholesterol in chickens eggs” (2002, USA, nr. US6436451 Bl) pentru producerea de oua de culoare maro cu continui de colesterol redus, care provin de la rasa de găini ouatoare de culoare maro. Furajul conține: crom organic, cultura bacteriana pentru imbunatatirea digestiei, cel puțin o enzima avand același scop si cel puțin 2% fibra. Nivelul colesterolului a fost scăzut sub 160 mg/50g ou.

Miloud Araba deține brevetul Method of reducing cholesterol and alteming fatty acid content of eggs” (2003, USA, nr. US 6,630,181 Bl) pentru modificarea profilului de acizi grași si reducerea colesterolului din ou prin utilizarea de furaje cu continui ridicat de acid oleic. De la Moța are brevetul „Method of reducing cholesterol in chicken eggs” (2010, Santo Domingo, nr.0278966 Al,) pentru scăderea colesterolului din gălbenuș prin suplimentarea rațiilor găinilor cu ulei din ficat de rechin. La fel si Spilburg a obtinut brevetul „Methods and formulations useful for lowering the cholesterol content of egg yolk” (2004, USA, nr. 0047946 Al) pentru utilizarea policosaenolilor in același scop.

Reteta furajera pentru obținerea de oua de gaina cu continui redus de colesterol, propusa pentru brevetare, fost elaborata ținând cont de următoarele:

C\- 2 Ο 1 4 - - 0 0 9 2 3 2 ⁷ -11- 20H

- găinile ouatoare sunt capabile sa ajusteze consumul de furaj conform cerințelor de nutrienti, in mod deosebit cele de energie.

-cerințele nutriționale- pe baza cerințelor nutriționale (NRC, 1994) si a recomandărilor producătorului hibridului Lohmann Brown pe care s-a organizat testarea experimentala.

-s-a realizat estimarea unor parametrii preliminări privind: producția de ouă; raport grăsime/proteină în ou; greutatea netă si proteină corporală

Reteta furajera pentru obținerea de oua de gaina cu continui redus de colesterol, este structurata pe furaje convenționale (porumb, tarate de orez, grâu, srot soia, srot de răpită, gluten de porumb si ulei vegetal) si include, in mod particular:

- srot de in, o materie prima furajera de origine vegetala si care este deosebit de bogata in acizi grași polinesaturati omega 3

- srot de camelina, o materie prima furajera de origine vegetala care este bogata in acizi grași polinesaturati si are proprietăți antioxidante. In plus, cultura de camelina este low-input. Srotul de camelina este un subprodus de la extracția uleiului destinat ca si combustibil industriei aviatice. Nu exista nici o referința ca aceasta planta sa fi fost folosita, sub forma de semințe, ulei sau srot, in nutriția găinilor ouatoare cu scopul scăderii colesterolului in oua.

- vitamina E in calitatea sa de antioxidant

Obținerea oului de consum cu colesterol scăzut, conform invenției revendicate, intr-un experiment desfasurat pe găini ouatoare

Experimentul s-a efectuat pe 120 de găini ouatoare din rasa Lohmann Brown, in varsta de 59 saptamani. Durata experimentului a fost de 5 saptamani, dintre care o perioada de 3 zile a fost considerata perioada de acomodare a găinilor cu noile nutrețuri. Experimentul s-a desfasurat intr-o hala experimentala echipata cu 2 baterii imbunatatite pentru desafasurarea de experimente, structurate pe 3 niveluri, care au permis înregistrarea zilnică a ingestei si a resturilor de hrana. S-a asigurat iluminatul incandescent care s-a derulat după o schemă cu 16 ore lumină, între orele 04:30 și 20:30. Hrana și apa au fost administrate ad libitum. Pe durata experimentului, in hala experimentala au fost asigurate temperatura si umiditatea la valori in concordanta cu tehnologia de creștere si varsta păsărilor. înregistrările privind temperatura si umiditatea s-au făcut de 3 ori pe zi: la ora 8 dimineața, la ora 12 si la ora 15.

Reteta martor (M) a fost structurata pe: porumb, tarate de orez, grâu, srot soia, srot de răpită, gluten de porumb si ulei vegetal (tabelul 1). Reteta experimentala (E) s-a diferențiat de reteta M prin includerea srotului de in, a srotului de camelina (tabelul 1) in structura de baza si prin concentrația de vitamina E din premixul folosit. Structura rețetelor furajere a fost λ- 2 ο Η - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014

calculata pe baza determinărilor de compoziție chimică a materiilor prime furajere utilizând un model matematic de alcătuire a rațiilor de hrana la păsări (Burlacu si colab., 1999) in conformitate cu cerințele nutriționale (NRC, 1994) recomandate pentru creșterea intensivă a acestei categorii de păsări. Menționam ca reteta folosita in cazul lotului M, are o structura convenționala fiind folosita in mod uzual de către producătorii de furaje. Premixul folosit pentru reteta martor fost produsul Zoofortul A6 care este un premix convențional. Premixul folosit pentru reteta martor fost tot produsul Zoofortul A6 dar cu un adaos de 75 ppm vitamina E.

Tabelul 1. Rețetele furajere

Specificație	M	E
Porumb, %	35,74	33,75
Tarate orez, %	15	15
Srof de in, %	-	5
Srot camelina, %	-	2
Grâu, %	10	10
Srot de răpită, %	15	9,5
Srot de soia, %	9	9
Gluten, %	2	2
Ulei, %	2	2,4
Fosfat, %	1,06	1,06
Carbonat de calciu, %	8,7	8,7
Sare, %	0,3	0,3
Metionina, %	0,15	0,12
Lizina, %	0	0,12

^2014-- 009232 7 -11- 2014

Colina, %	0,05	0,05
Zoofort A6, %	1	1*
Total materii prime	100	100

Unde Zoofort A6 cu adaos de 100 ppm vitamina E

Pe intrega durta experimentala s-au fabricat 2 șarje de nutret combinat, de fiecare data prelevandu-se probe din cele 2 tipuri de nutret combinat in vederea determinării compoziției chimice. Valorile de substanța uscata, proteina si grăsime determinate in nutrețuri (tabelul 2) sunt corespunzătoare cu cerințele din NRC, (1994) si cele specifice ale hibridului de găini Lohmann Brown

Tabelul 2 Compoziția chimica bruta a nutrețurilor combinate

Specificație	M	E
SU, %	88.214±2.456	88.494±1.92
so, %	75.928±3.294	75.703±2.55
PB, %	16.35±0.433	16.163±0.307
GB, %	5.442±0.273	7.022±0.333
Cel, %	5.311 ±0.323	5.554±0.174
Cen, %	12.286±0.929	11.875±1.166
SEN,%	49.335±2.68	47.88±3.006
EM, kcal/kg	2544	2547

Profilul de aminoacizi din nutrețurile combinate aferente celor 2 loturi sunt prezentate in tabelul nr. 3.

Ο Η - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014

Tabelul 3. Concentrația de aminoacizi din nutrețurile combinate, (g/ lOOg SC)

Aminoacid	M	E
ac aspartic	1,731	1,700
ac glutamic	4,229	4,385
serina	1,025	1,029
glicina	0,792	0,800
treonina	0,757	0,776
arginina	1,246	1,130
alanina	0,967	0,986
tirozina	. 0,538	0,570
valina	1,340	1,069
fenilalanina	0,952	0,963
izoleucina	0,655	0,652
leucina	1,529	1,500
lizina	0,878	0,901
cistina	0,423	0,463
metionina	0,502	0,472

In urma analizei chimice, s-a constatat ca nivelele de lizina,cistina si metionina au fost comparabile intre cele 2 nutrețuri compinate. In tabelul 4 este prezentata concentrația de acizi grași din cele 2 nutrețuri combinate.

După cum se poate observa din tabelul 4, din totalul acizilor grași ponderea cea mai mare o are acidul linoleic (C18:2n6) care are concentrația cuprinsa intre 45,29 % in nutrețul a- 2 o 14 - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014 lotului martor 41,01 % in nutrețul lotului experimental. Cea mai mare concentrație (10,33 %) de acid α-linolenic (C18:3n3) s-a determinat in nutrețul lotului experimental E. Aceasta concentrație a fost de aproximativ 7,5 ori mai mare decât concentrația de acid α-linolenic din nutrețul lotului martor (1,38%).

Se cunoaște faptul ca atunci când ponderea acizilor grași polinesaturati dintr-un nutret este mai mare, iar raportul Ω6/Ω3 este mai mic, profilul de acizi grași contribuie la creșterea calitatii nutriționale a acestuia. Analizând datele din tabelul 5 se constata ca acizii grași polinesaturati (PUFA) au concentrația cea mai ridicata in nutrețul lotului experimental (51.48%) fiind cu 10.28% mai mare decât in nutrețul lotului martor. Cea mai mica valoarea a raportului Ω6/Ω3 (tabelul 5) s-a înregistrat in nutrețul lotului experimental (3.98). Aceasta valoare a raportului Ω6/Ω3 a fost cu 87.87% mai mica fata de aceea determinata in reteta lotului martor. Din cauza conținutului bogat de acizi grași polinesaturati in nutrețul lotului experimental (tabelele 4 si 5), in reteta experimentala s-a suplimentat cantitatea de vitamina E din Zoofortul A6 cu 75 ppm.

Tabelul 4. Concentrația de acizi grași din nutrețurile combinate (valori medii/ 2 șarje fabricate)

Specificație	Martor	E
(%)	(%)
Acid Miristic C 14:0	0.20	0.19
Acid Palmitic C 16:0	15.00	13.51
Acid Palmitoleic 16:1	0.35	0.32
Acid Stearic C 18:0	2.30	2.20
Acid Oleic cis C 18:1	34.77	31.24
Acid Linoleic cis C 18:2n6	45.29	41.01
Acid Linolenic a C 18:3n3	1.38	10.33
Acid Arachidic C 20:0	0.37	0.38
Acid Eicosenoic C20:ln9	0.29	0.69

Λ_- 2 O U - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014

Acid Eicosadienoic C 20:2n6	0.00	0.14
Alti acizi	0.06	0.00
Total acizi grași	100.00	100.00

Tabelul 5. Rapoartele intre clasele de acizii grași din nutrețurile combinate (valori medii/ 2 șarje fabricate)

Specificație	M	E2
SFA - acizi grași saturați (%)	17.86	16.28
MUFA - acizi grași mononesaturati (%)	35.41	32.24
PUFA - acizi grași polinesaturați (%)	46.68	51.48
UFA - total acizi grași nesaturati (%)	82.08	83.72
Raport SFA / UFA	0.22	0.19
Raport PUFA/MUFA	1.32	1.60
Ω3	1.38	10.33
Ω6	45.29	41.15
Ω6/Ω3	32.81	3.98

Pe parcursul experimentului s-au înregistrat: consumurile medii zilnice de nutrețuri combinate (gNC/cap/zi) calculate pe baza diferentelor înregistrate intre nutrețul administrat si restul de furaj regăsit in jgheab după 24 h de la administrare; consumurile specifice de nutrețuri combinate (kg NC/kg ou) calculate pe baza raporturilor dintre consumul de nutret combinat si greutatea totala ou, estimate pentru întreaga perioada experimentala; intensitatea c\- 2 0 1 4 - - 009232 2 -II- 20K

la ouat (%), calculata pe baza înregistrărilor zilnice a producției de oua; greutatea medie a oului (g), calculata pe baza cântăririi zilnice, individuale, a oualor.

Pentru a evalua parametrii fizici de calitate si calitățile nutriționale ale ouălor, începând cu prima zi experimentala, după 2 saptamani si la finalul experimentului (sapamana a 5 a) s-au recoltat randomizat cate 10, 30, 30 de oua/lot. Pe ouăle recoltate au fost masurati, in primul rând, parametrii fizici de calitate ai oualor: greutatea oului si a componentelor sale (albuș, gălbenuș, coaja), folosind o balanța Kerm cu precizie de 0,001; intensitatea culorii gălbenușului, masurata cu un aparat de tip analizor Egg Analyzer TM, exprimata valoric pe scara La Roch de la 1 (gălbenuș foarte deschis la culoare) la 14 (culoarea gălbenușului fiind de la portocaliu închis spre roșu); prospețimea oului masurata prin valoarea indicelui Haugh si punctele de apreciere ale prospețimii (analizor Egg Analyzer TM); grosimea cojii (aparat Egg Shell Thicknes Gauge); rezistenta la spargere a cojii de ou (aparat Egg Force Reader).

Din cele 10 oua recoltate in prima zi de experiment s-au constituit 10 probe de gălbenuș. După înregistrarea parametrilor fizici, din cele 30oua/ lot recoltate după 2 saptamani si in finalul experimentului s-au constituit 10 probe medii/ lot de gălbenuș. Fiecare proba a fost constituita din cate 3 oua/proba. Din probele constituite la cele 3 recoltări s-a determinat prin metoda gaza cromatografica (echipament PERKIN ELMER, CLARUS 500) concentrația de colesterol.

In saptamana a 5-a s-au recoltat probe de dejecții pentru determinări privind potențialul toxic al dejecțiilor. Pentru testele biologice, s-a urmărit recoltarea unei compoziții medii relevante pentru dejecțiile “proaspete” asa-numitele dejecții umede (avand umiditate medie intre 65-70%) cu relevanta pentru o eventuala posibila gestionare in sistem umed al acestora.

La finalul experimentului s-au prelevat probe de sânge din care s-au efectuat determinări biochimice (colesterol) si hematologice. Pentru biochimie, s-au recoltat 1—2 mL sânge venos in vacutainer cu anticoagulant Li-heparina in vederea determinării colesterolului printr-o metoda spectrofotometrica.

In vederea aprecierii stării de sanatate a găinilor s-a determinat hemoleucogramei cu formula leucocitara. Pentru aceasta s-au măsurat următorii parametri meniți sa stabilească starea de sanatate ai păsării: număr de eritrocite (RBC); concentrația de hemoglobina (Hgb); hematocrit (Hct); indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (MCV), hemoglobina eritrocitara medie (MCH), concentrația medie de hemoglobina (MCHC) si lărgimea distribuției eritrocitare (RDW). Pentru determinarea parametrilor enumerati, s-au recoltat 1 li

A; iO 1 i - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014 mL sânge venos (in funcție de volumul înscris pe vacutainer), in vacutainer cu EDTA (capac mov). Imediat după recoltare se inversează vacutainerul de 4-5 ori pentru a asigura omogenizarea anticoagulantului cu sângele. Determinările s-au realizat cu echipament ADVIA 2120i - Siemens: Analizor automat de referința in hematologia veterinara, pe principiul citometriei in flux, cu reacție peroxidazica si detecție laser.

Rezultatele obținute in urma desfășurării experimentului

Performantele bioproductive

Exista o serie intrega de dezbateri, in literatura de specialitate, privind influenta plantelor oleaginoase (cum sunt si inul, camelina) asupra parametrilor bioproductivi atunci când sunt prezente in rațiile găinilor ouatoare. Analizând valorile obținute pentru parametrii de producție (tabelul 6) se vede ca in acest experiment deși consumul mediu zilnic a fost semnificativ (P<0,05 ) mai mare la M in schimb consumul specific nu s-a diferențiat intre cele 2 loturi. Intensitatea la ouat a fost semnificativ (P<0,05 ) mai mare la M.

Tabelul 6 . Parametrii de producție (valori medii/ lot/ pe durata experimentului)

Specificație	Martor	E
Consum mediu zilnic, gNC/cap/zi	119.278 ±5.279 c	116.312 ±8.042 a
Consum specific, kg NC/kg ou	1,827 ±0,093	1,813 ±0,151
Intensitatea la ouat, %	88.643 ±7.242 b	84.504 ±6.545 a
Greutatea medie ou, g/ou	65.311 ±1.457	64.638 ±2.341

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M respectiv E

Parametrii fizici de calitate ai oualor

Parametrii fizici masurati pe ouăle recoltate pe parcursul experimentului nu s-au diferențiat intre cele 2 loturi (tabelul 7).

^-2014-- 0 0 9 2 3 2 7 -π- 2014

Tabelul 7. Prametrii fizici de calitate ai oualor (valori medii/ durata experimentului/lot)

Specificație	Martor	E2
Greutate albuș, g	37,641 ±1,291	37,816 ±2,022
Greutate gălbenuș, g	17,076 ±1,067	17,083 ±1,132
Greutate coaja, g	8,03 ±0,86	7,851 ±0,44
Grosime coaja, mm	0,40 ±0,05	0,394 ±0,059
Forța de spargere a cojii,	4,28 ±0,86	4,52 5±l,054
KgF
Culoare gălbenuș	4,89 ±0,68	4,778 ±0,647
Unitati Haugh	59,87 ±8,77	60,583 ±6,333
Grad de prospețime AA	11 %	20%
A	44%	50%
B	44%	30%

Nivelul de colesterol in ouăle recoltate in experiment

In primul rând se remarca faptul ca media determinărilor de colesterol in gălbenuș, pe toate serile de oua recoltate (in saptamanile 2 respectiv 5), arata ca la lotul experimental, concentrația de colesterol este semnificativ (P<0,05) mai mica decât la lotul M (tabelul 8). In tabelele America Egg Board valoarea colesterolului raportata la 100 g gălbenuș uscat este de 2, 3g % .

ί\- 2 Ο Η - - 0 0 9 2 3 2 7 -11- 2014

Tabelul 8. Concentrația de colesterol din gălbenușul uscat (gZ 100 g gălbenuș uscat)

Specificație	Martor	E
Inițial (59 sapt)	1,874± 0,502	1,874± 0,502
după 2 saptamani, (61 sapt.)	1.844± 0.242	1.604± 0.316 a
după 5 saptamani, (64 sapt.)	1.723± 0.242 b	1.373± 0.208 a
pe întreaga perioada experimentala	1.801± 0.241 b	1.512±0.294 a

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M respectiv E

După cum arata datele din tabelul 9, la ambele recoltări, in general, nivelul de colesterol in gălbenușul uscat s-a diminuat (% fata de recoltarea inițiala) semnificativ (P< 0,05) mai mult in ouăle recoltate de la lotul experimental fata de ouăle lotului M. Totuși este de observat ca abaterea standard si coeficientul da variație au fost ridicate pentru ambele loturi.

Tabelul 9 Date privind scăderea procentuala a colesterolului in gălbenușul de ou uscat (valori medii/lot)

Specificație	M (%)	E(%)
% de scădere a colesterolului in ouăle recoltate in sapt. 2 fata de recoltarea inițiala	media	E585	14.36a
abaterea standard	12,933	16,859
coeficientul de variație	8,231	1,174
% de scădere a colesterolului in ouăle recoltate in sapt. 5 fata de recoltarea inițiala	media	8.058 b	26.72 a
abaterea standard	12,925	11,090
coeficientul	1,604	0,415

£-2014-- 0 0 9 2 3 2 1 -11- 2014

de variație

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M respectiv E

Tabelul 10. Concentrația de colesterol din ou întreg

Specificație	Martor	E
Inițial (59 sapt.)	245,594± 76,136	245,594± 76,136
după 2 saptamani, (61 sapt.)	237.98± 38.97 b	215.37± 43.14 a
după 5 saptamani, (64 sapt.)	231.9H30.63 b	187.68± 22.64 a
pe întreaga perioada experimentala	235.96± 35.39 b	205.48± 37.84 a

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M respectiv E

Daca raportarea concentrației de colesterol se face la oul întreg (tabelul 10), se evidențiază rezultatul privind determinările medii/lot făcute pe toate ouăle recoltate la 2 respectiv 5 saptamani de experiment. Acest rezultat arata ca lotul experimental a avut la finalul experimentului concentrația de colesterol (mg/oul întreg) mai mica (P< 0,05) decât la lotul M. In tabelele America Egg Board valoarea colesterolului raportata la 100 g ou întreg este de 400 mg adica 240mg /ou de 60 de g.Este de notat ca greutatea oualor lotului E, recoltate la 5 saptamani, nu s-a diferențiat semnificativ de greutatea oualor de la lotul M prin urmare, scăderea concentrației de colesterol la E s-a datorat retetei furajere. In ceea ce privește valoarea procentuala cu care a scăzut colesterolul in ou, prin raportarea valorilor de la 5 saptamani fata de recoltarea inițiala pentru M a fost, in medie, de 5,573% iar pentru lotul experimental, valorea procentuala a fost de 23,582.

Rezultatele determinărilor din sânge

Datele tabelului 11 reflecta concentrația de colesterol determinata in serul găinilor după 5 saptamani de furajare cu cele 2 tipuri (convențional, nou). La lotul M, concentrația de colesterol in ser a fost mai mare (P< 0,05) fata de E. Concentrația de colesterol in serul

C\- 2 O U - - 0 0 9 2 3 2 7 -Π- 2014 găinilor de la lotul E a fost scăzută, chiar la limita inferioara a valorilor de referința (tabelul 11) ceea ce este in concordanta cu concentrația de colesterol in gălbenuș (tabelul 8 si 10).

Tabelul 11 Nivelul de colesterol in serul găinilor (valori medii/lot)

Lot	mg colesterol/dL ser
M	134.64±16.34b
E	105.41±27.264a
Referințe	• 129-297 mg/dL, Clinical Diagnostic Division, 1990; • 170.2 mg/dL, Trohan si colab., 1995 • 141.66 ± 9.507 mg/dL, Wang si Pan, 2003 • 92.2-135.7 mg/dL, Menge si colab., 1974 • 125±30 mg/dL, Trinder,1969

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M. respectiv E

In tabelul 13 sunt prezentate valorile din hemograma leucocitara aviara ale celor doua loturi si date de referința din literatura de specialitate. S-a înregistrat o diferența semnificative (P< 0,05) intre loturi doar pentru concentrația medie de hemoglobina eritrocitara (MCHC), g/dL dar ambele valori se incadreaza in valorile de referința.

Tabelul 13. Valorile determinate pentru hemograma cu formula leucocitara aviara

Nr. Crt.	Denumire parametru	M	E2	Referințe
1.	Numărul de eritrocite (RBC),M/pL	2.078±0.091	2.014±0.133	2.7-Parvu, 1992 2.5-3.5-Jain, 1993
2.	Hematocrit (HCT), %	23.4±0.894	24il.00	29 - Parvu,1992 28-37-Jain, 1993

Ο Π - - 0 0 9 2 3 2 7 -π- 2014

3.	Hemoglobina, (HGB),g/dL	8.075±0.359	7.44±0.385	9.7-Parvu, 1992 7.0-13.0-Jain, 1993
4.	Volum eritrocitar mediu (MCV), fL	112.74i5.274	119.52±8.43	90-140.0-Jain, 1993
5.	Hemoglobina eritrocitara medie (MCH), pg	39.66±1.024	37.06±2.879	33.0-47.0-Jain, 1993
6.	Concentrația medie de hemoglobina eritrocitara (MCHC), g/dL	34.35±0.37b	30.98±1.096a	33.5-Parvu, 1992 26.0-35.0-Jain, 1993

Unde: a,b, diferente semnificative (P<0.05) fata de M respectiv E

Evaluarea impactului dejecțiilor asupra mediului

Pentru identificarea poluantilor ce pot depăși limitele admisibile in dejectile rezultate in urma aplicării noii soluti nutriționale experimentale, s-au determinat o serie de indicatori micro-biologici relevanți din punct de vedere ecologic. La recoltarea din saptamana a 5-a pentru fiecare dintre cele 2 loturi s-au prelevat probe medii spațiale mediate pe custile lotului martor si pe cele ale lotului experimental.

Din aceste probe s-a realizat analiza cantitativa a bacteriilor E. coli și Enterococcus sp. si analiza calitativă a bacteriilor Salmonella sp.

După finalizarea determinărilor, pentru acești parametrii s-au tras următoarele concluzii:

a) Concentrațiile de micro-organisme la lotul martor este cel existent in mod normal in aceste tipuri de dejecții: IO⁷-IO⁹ CFU/g de s.u (www.feropode.com)

b) Concentrațiile de micro-organisme la lotul experimental au fost pentru coliformele totale, enterococi si E. coli crescute aratand un potențial infectios ușor ridicat.

c) Salmonela a fost absenta in toate situațiile.

Evaluarea impactului dejecțiilor se face cu referire la compoziția lor dar in stransa legătură cu cantitatea lor prin urmare, trebuie menționat ca indicatorii la care se înregistrează

(Χ2 Ο Η - - 0 0 9 2 3 2 ⁷ Ί1- 2014 depășiri pot fi considerați ca posibili producători ai unor impacturi semnificative doar după realizarea unui studiu de impact in cazul fiecărei ferme in care aceste retete nutriționale se vor aplica.

In urma desfășurării experimentului prezentat mai sus si a rezultatelor obținute s-a constatat ca prin comparare cu un nutret combinat convențional, furajarea găinilor ouatoare din lotul E cu nutret combinat fabricat in coformitate cu Reteta furajera pentru obținerea de oua de gaina cu continui redus de colesterol a determinat:

- Scăderea colesterolului in ou, după 5 saptamani de furajare. Colesterolul din ouăle găinilor hrănite cu un nutret combinat convențional (M) a scăzut, in medie, cu 5,573% iar in ouăle găinilor hrănite cu nutrețul combinat fabricat conform retetei propuse pentru brevetare (E), scăderea colesterolului a fost de 23,582 %.

-Media determinărilor de colesterol in gălbenuș, pe toate seriile de oua recoltate (in saptamanile 2 respectiv 5) arata ca la lotul E, concentrația de colesterol a fost semnificativ (P<0,05) mai mica decât la lotul M

-Menținerea sanatatii găinilor si a calitatii ouălor din punct de vedere al parametrilor fizici si organoleptici.

- Dejecțiile găinilor de la lotul E nu prezintă un risc major pentru mediu deoarece Salmonela a fost absenta in toate probele analizate.

Claims (2)

REVENDICĂRI:

1. Reteta furajera pentru obținerea de oua de gaina cu conținut redus de colesterol care are in structura: srot de in (5%), srot de camelina (2%) si vitamina E (100 mg/kg)

2. Reteta furajera pentru obținerea de oua de gaina cu continui redus de choiesterol caracterizata prin: 88,50 % substanța uscata; 16,16 % proteina bruta; 7,022% grăsime bruta; 0,901% Uzina; 0,472 % metionina; 0,463 % cistina; 100 mg/kg vitamina E; 2547 kcal/kg energie metabolizabila; 3,98 valoarea raportului acizi grași polinesaturati omega 6/omega 3