RO127724A2 - Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă - Google Patents

Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă Download PDF

Info

Publication number
RO127724A2
RO127724A2 ROA201001304A RO201001304A RO127724A2 RO 127724 A2 RO127724 A2 RO 127724A2 RO A201001304 A ROA201001304 A RO A201001304A RO 201001304 A RO201001304 A RO 201001304A RO 127724 A2 RO127724 A2 RO 127724A2
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
risperidone
ris
oxide
prodrug
oral
Prior art date
Application number
ROA201001304A
Other languages
English (en)
Inventor
Victor Voicu
Flavian Ştefan Rădulescu
Dalia Simona Miron
Constantin Drăghici
Original Assignee
Universitatea De Medicină Şi Farmacie "Carol Davila" Din Bucureşti
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Universitatea De Medicină Şi Farmacie "Carol Davila" Din Bucureşti filed Critical Universitatea De Medicină Şi Farmacie "Carol Davila" Din Bucureşti
Priority to ROA201001304A priority Critical patent/RO127724A2/ro
Publication of RO127724A2 publication Critical patent/RO127724A2/ro

Links

Landscapes

  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la utilizarea N-oxidului risperidonei ca promedicament în tratamentul antipsihotic. Utilizarea de tip N-oxid ca promedicament generează o conversie lentă la entitatea activă, risperidonă, simultan cu un timp de remanenţăcrescut, cu expunere constantă la nivel central şi reducerea variabilităţii interindividuale, generată de polimorfismul genetic al enzimei de metabolizare.

Description

oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă
Invenția se referă la utilizarea N-oxidului risperidonei ca pro-medicament (pro-drug) în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transde'mic cu risperidonă, cu reducerea consecutivă a variabilității de expunere a pacienților aflați sub tratament cu acest agent antipsihotic atipic. Administrarea sub formă de prodrog reduce bioconversia metabolică a risperidonei la metabolitul 9-hidroxilat, corelat cu apariția mai frecventă a reacțiilor adverse de tip hiperprolactinemic. Prin caracteristicile fizicochimice, în special prin profilul de absorbție și distribuție dominate de solubilitatea mai accentuată în mediile biologice cu componentă apoasă semnificativă, structura de tip N-oxid poate genera o conversie lentă la entitatea activă, risperidonă. Astfei, poate fi obținut un timp de remanență in-vivo crescut, cu o expunere constantă la nivel central și reducerea variabilității interindividuale generată de polimorfismul genetic al enzimei de metabolizare.
Risperidonă (Ris) rămâne un agent antipsihotic atipic de referință în abordarea terapeutică a simptomelor pozitive, negative și cognitive ale schizofreniei [Voicu VA. și col., Acta Endocrinologica (Buc) 2010,6(2):265-285], prin afinitatea crescută pentru receptorii dopaminergici D2 și serotoninergici 5HT2A. Profilul său farmacocinetic este dominat de polimorfismul genetic al enzimei de metabolizare Citocrom P450 2D6, care mediază conversia metabolică la compusul 9-hidroxilat (9HO-Ris). Deși din punct de vedere al activitatii farmacodinamice, atat medicamentul părinte, cat si metabolitul sau sunt considerați similari, echiactivitatea celor două entități farmacologice este controversată. Din punct de vedere fizicochimic, hidroxilarea se traduce intr-o creștere a hidrofilicitatii, care modifică profund procesele de distribuție in-vivo. Astfel, permeabilitatea prin membranele biologice de natură fosfo-lipidică este redusă.
în ceea ce privește bioconversia metabolică a risperidonei, se remarcă profilul de cooperativitate între două sisteme enzimatice majore, citocromul P450 2D6 (Cyp2D6), cu o capacitate redusă și mare specificitate de substrat, respectiv Cyp 3A4/5, cu specificitate redusă (determinată de situsul metabolic mare, hidrofob și eficacitate mare de metabolizare, fiind din punct de vedere cantitativ sistemul metabolic majoritar).
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
CX-2 Ο 1 Ο - Ο 1 3 Ο 4 - Ο 9 -12- 2010
9-Hidroxi-Risperidona (Paliperidona)
7-Hidroxi-Risperidona
Figura 1. Căile de metabolizare ale risperidonei și structura de tip N-oxd
Raportul metabolic (RM) exprimat fie în termeni de expunere maximă (Cmax), fie ca raport al ariilor de sub curbă, indicator al expunerii globale, reflectă statusul funcțional al sistemului Cyp2D6: subunitar în cazul metabolizorilor extensivi (fenotip EM-extensive metabolizers), supraunitar în cazul metabolizorilor lenți (fenotip PM-poor metabolizers; raport inversat prin deficitul calitativ și/sau cantitativ de expresie a enzimei) și tinzând către zero în cazul metabolizorilor ultra-rapizi (fenotip UM-ultrarapid metabolizers) [de Leon și colab., Psychosomatics 2008;49:258-270; de Leon și colab., Psychosomatics 2008;49: 347-361],
Deși îndelung discutată, relevanța clinică a valorii raportului metabolic, în special legată de variabilitate inter-individuală a răspunsului terapeutic este încă un subiect controversat. Pe de-o parte, se consideră că polimorfismul genetic al Cyp2D6 nu induce consecințe semnificative în planul răspunsului terapeutic [Huang ml. și colab., Clin.Pharmacol.Ther. 1993;54:257-268; Scordo MG. și colab., Psychopharmacology (Beri) 1999;147:300-305], Pe de altă parte, profilul de siguranță pare a fi marcat de reacții adverse cu incidența și intensitate crescute, corelație semnalată și în cazul altor antipsihotice care suferă conversii metabolice similare [Bork JA. și colab., J.ciin.Psychiatry 1999;60:469-476; de Leon J. și colab., J.ciin.Psychiatry 2005;66:15-27], De remarcat faptul că grupul nostru a raportat reacții adverse tipice de tip distonic în cazul unui metabolizor ultra-rapid [Voicu și colab., Rev.Med.Farm.Targu-Mures 2007;53:265-270]. Astfel, excluderea din planul corelațiilor farmacocinetic-farmacodinamic nu reprezintă o abordare prudentă, din punct de vedere al siguranței și eficacității tratamentului cu Ris.
Rector, Prof. Dr. Florian Popa ^-2010-01304-0 9 -12- 2010
Conceptul lipsei de semnificație clinică a polimorfismului enzimei de metabolizare este bazat pe echiactivitatea medicamentului părinte și a metabolitului său activ [Megens AA. și colab., Psychopharmacology (Beri) 1994;114:9-23; Van Beijsterveldt LE. și colab., Psychopharmacology (Beri) 1994;114:53-62], Totuși, există dovezi experimentale care asociază concentrațiile crescute de 9-HO-Ris, pe fondul unei activități metabolice crescute a Cyp2D6, atât cu incidența crescută a reacțiilor adverse, cât și cu lipsa de eficacitate [Lane hy. și colab., j.ciin.Psychiatry 2000;61:209-214], Este pusă în evidentă în special o relație între concentrațiile la echilibru ale celor două entități considerate echiactive și statul funcțional al Cyp2D6.
Tabelul 1. Frecvența alelelor Cyp2D6 la nivelul diferitelor grupuri etnice
Alele Cyp2D6 Activitate Frecvența alelelor* (%)
Caucazieni Negrii africani Asiatici
*1 Normală 33-40 28-50 23-42
*1x2 Crescută 0.2-0.5 3.3 0.5
*2 Normal 22-34 11—44 9-20
*2x2 Crescută 0.7-1.6 1.6-2.5 0-1
*4 Absentă 12-23 1.2-7 0-2.8
*5 Absentă 1.6-7.3 06-6.1 4.5-6.1
*10 Redusă 1.9-8 3.1-8.6 38-70
*17 Redusă 0.1-0.3 9-34 0.5
*41 Redusă 8 ** 14.9*** 2.6 ****
‘-Ingelman-Sundberg M. și colab., Pharmacol.Ther. 2007;116:496-526.
**- Raimundo S. și colab., Clin.Pharmacol.Ther. 2004;76:128-138.
***- Cai WM. și colab., Pharmacogenomics J. 2006;6:343-350.
****- Ikenaga Y. și colab., Drug Metab.Pharmacokinet.2005;20:113-116.
Prin analiza frecvenței fenotipurilor extreme și considerarea variabilității corelate de expunerea la diverși agenți terapeutici și metaboliților lor, în special cei activi, rezultă că aproximativ 50 de milioane de europeni nu primesc tratamentul personalizat necesar atingerii scopului terapeutic, consecințele fiind ușor previzibile (absența răspunsului terapeutic și/sau apariția de reacții adverse) [Kalow w., Pharmacol.Rev. 1997;49:369-379; Pirmohamed M. și Park BK., Trends Pharmacol. Sci. 2001;22:298305; Roden DM. și George AL.Jr., Nat.Rev.Drug Discov. 2002;1:37-44],
Introducerea paliperidonei ca nouă entitate terapeutică a generat inevitabil o serie de întrebări, legate în special de activitatea similară Ris, asumată de unii cercetători, fie și prin prisma caracterului hidrofil mai accentuat și a consecințelor asupra diferențelor cinetice ale proceselor de penetrare la nivel central, pentru cele două entități. Totodată, se remarcă natura formulărilor farmaceutice utilizate pentru condiționarea și administrarea paliperidonei (forme farmaceutice solide orale cu cedare controlata, suspensii sau nano-suspensii injectabile [Vermueien amc. și Wouters
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
2. - j ' C - Ο 3 C A - ( B Ί7- m %
AJ, brevet W02009080651A1; Fracois Mark KJ. și Dries Willy MAC., brevet US6555544; Yam NV. și colab., brevet W02004010981A1], Scăderea în planul permeabilității, pe fondul creșterii ariei suprafeței polare și a alterării valorilor altor descriptori moleculari cu relevanță privind absorbția și distribuția in-vivo induse de hidroxilare, determină creșterea dozei administrate, comparativ cu Ris, și retardarea cedării, chiar dacă, ca argument farmaceutic și clinic, este invocată complianța superioară prin reducerea frecvenței de administrare.
Complianța superioară este însă contrabalansată de menținerea unei variabilități biologice considerabile, manifestată nu doar la nivelul rezultatului terapeutic, dar și în plan farmacocinetic (de exemplu, dependența majoră de locul injectării [Vermueien amc. și Wouters aj, brevet W02009080651A1]), deși dependența de polimorfismul genetic este anulată, cel puțin din punct de vedere teoretic.
în contextul unei analize comparative a interacțiunii cu bariere biologice specializate, de tipul barierei hemato-encefalice, trebuie menționată scăderea de 5 ori a raportului între concentrațiile la nivel cerebral și cele determinate în plasma pentru metabolit, comparativ cu medicamentul părinte. Valoarea logBB, definit ca logaritm al acestui raport și considerat ca indicator major al expunerii la nivel central, pentru un anumit xenobiotic, este de -0.02 pentru Ris și -0.67, pentru 9-HO-Ris [Arakawa R. și colab., Psychopharmacology (Beri) 2008;197:229-235; Aravagiri M. și colab., Psychopharmacology (Beri) 1998;39:356-363; Kelder J. și colab., Pharm.Res. 1999;16:1514-1519; Olsen CK. și colab., Eur.J.Pharmacol. 2008;584:318-327; Zhang Zhang L. și colab., Pharm.Res. 2008;25:1902-1914],
Diferența farmacocinetică între cele două entități poate fi explicată și prin creșterea ariei suprafeței polare (PSA, polar surface area) prin hidroxilare, de la 57 and 74 A2. Dacă din punct de vedere al absorbției la nivel gastro-intestinal, valoarea PSA este limitată la 120 A2, penetrarea prin bariera hemato-encefalică prezintă o valoare limită de 60-70 A2, ceea ce susține ideea restricționării accesului 9-HO-Ris la nivel central, prin polaritate.
Deasemenea, un parametru deosebit de important în cadrul procesului de transfer prin difuzie pasivă la nivelul barierei hemato-encefalice este reprezentat de fracția liberă, nelegată de proteine. Compensarea unei lipofilicități reduse este realizată în unele cazuri de substanțe psihotrope prin creșterea fracției libere, disponibile pentru partiția biologică, prin creșterea dozelor (având consecințe severe în plan farmacotoxicologic [van De Waterbeemd H. și colab., J.Comput.Aided Mol.Des. 2001;15:273-286.]).
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
CK2 Ο 1 Ο - Ο 1 3 Ο 4 - - qf
Ο 9 ίζ- ζϋΐυ
Analiza parametrilor farmacodinamici relevă afinitatea mai redusă pentru receptorii serotoninergici 5HT2a și dopaminergici D2 pentru paliperidonă [Pardridge WM„ Pharm.Res. 2007;24:1729-1732; Seeman P., Am.J.Psychiatry 2005;162:1984-1985]. Deosebit de semnificativă este și variația timpului de disociere la nivelul receptorilor dopaminergici D2, de 27 minute pentru Ris, comparativ cu 1 minut pentru metabolitul său hidroxilat, ceea ce pune sub semnul întrebării chiar și echivalența lor farmacodinamică [Seeman P., Am.J.Psychiatry 2005;162:1984-1985],
Tabelul 2. Caracteristici farmacocinetice și farmacodinamice ale Ris și 9-HO-Ris, cu relevanță terapeutică
1. Caracteristici farmacocinetice Ris 9-HO-Ris
1.1 Concentrațiile la echilibru Reduse = 22 mai mari
1.2 Profil de distribuție (raport plasma/creier) 6.7 0.22 32.9 0.04
1.3 LogBB, log(conc.creier/conc.sânge) la echilibru -0.02 -0.67
1.4 Coeficient de partiție (LogP), penetrabilitate 2.7 1.7
1.5 Distribuția cerebrală Inegală, superioară în cazul Ris
1.6 Timp mediu de rezidență în cortexul frontal și striat(h) 4-6 12
1.7 Legarea de proteine 90% 77%
1.8 Raportul expunerii globale (ASC pentru fiecare entitate) Dependent de statusul funcțional al Cyp 2D6
1.9 Afinitatea pentru transportorii de eflux Substrat, Inhibitor Substrat
1.10 Timp de înjumătățire, t1/2 (plasmă) (h) 3-4 (20 pentru PM) 20-22
1.11 Timp de atingere a concentrațiilor de echilibru (zile) 5 -
1.12 Clearance (ml/min/kg) 5 ± 1 -
1.13 Volum de distribuție (I) 201.15 282.16
2. Caracteristici farmacodinamice Ris 9-HO-Ris
2.1 2.2 2.3 Afinitatea pentru receptorii 5HT2A (Ki, nM) Afinitatea pentru receptorii D2 (Ki, nM) Viteza de disociere (off-rate) la nivelul receptorilor 0.16 3.3 4.9 27 0.25 4 9.4 1
dopaminergici D2 umani donați (min)
2.4 Raportul ocupanței receptorilor 5HT2A/D2 0.05 0.06
Din punct de vedere al profilului de siguranță, toate antipsihoticele tipice produc efecte hiperprolactinemice, relevante după câteva ore de la inițierea tratamentului (de exemplu, creșterea nivelului de prolactină cu un factor de 10 [Wieck A. și Haddad PM., Br.J.Psychiatry 2003;182:199-204.]). De remarcat faptul că recuperarea nivelului inițial pentru acest parametru biochimic de siguranță se realizează, după întreruperea tratamentului, într-un interval de timp dependent și de timpul de înjumătățire al agentului antipsihotic. Intensitatea efectelor de tip
Rector, Prof. Dr. Florian Popa λ - 2 Ο 1 Ο - Ο 1 3 Ο 4 ’ Ο 9 -12- 2010 hiperprolactinemic este mai redusă și temporară, în cazul antipsihoticelor atipice, remarcându-se din acest punct de vedere risperidona, paliperidona și amisulpridul.
Trebuie menționat un aspect deosebit de important din punct de vedere al proceselor de distribuție, și anume acțiunea unor xenobiotice la nivelul glandei pituitare, chiar în lipsa unei penetrarări prin bariera hemato-encefalică. Un exemplu în acest sens este reprezentat de domperidona, care induce hiperprolactinemie neînsoțită de efecte la nivel central [Turrone P. și colab., Am.J.Psychiatry 2002;159:133-135].
în acest sens, datele de literatură susțin corelarea nivelelor de prolactină cu concentrațiile de 9-HO-Ris, fără evidențierea unei relații directe cu expunerea la medicamentul părinte [Knegtering R. și colab., Am.J.Psychiatry 2005;162:1010-1012; Melkersson Kl, Hum.Psychopharmacol. 2006;21:529-532], Unele rapoarte sugerează un profil dependent de doză pentru incidența și intensitatea efectelor extrapiramidale și a hiperprolactinemiei [Citrome L., Int.J.CIin.Pract. 2007;61:653-662], Pe de altă parte, în cazul populațiilor speciale (copii), există o corelare directă între numărul de gene funcționale Cyp2D6, concentrațiile de 9-HO-Ris și doza raportată la masa corporală, remarcându-se corelarea negativă cu raportul metabolic Ris/9-HO-Ris [Troost PW. și colab., J.CIin.Psychopharmacol. 2007;27:52-57], Au fost raportate un număr redus de studii proiectate pentru evaluarea relației dintre concentrațiile 9-HO-Ris și nivelul prolactinei, acestea subliniind creșteri de 4 și 5 ori față de placebo, pentru subiecți bărbați, respectiv femei [Kramer M. și colab., J.CIin. Psychopharmacol. 2007;27:6-14],
Pentru monitorizarea terapeutică a risperidonei, una din abordările frecvente impune însumarea punctuală a concentrațiilor în fluidele biologice, ceea ce duce în final la ignorarea diferențelor farmacocinetice și farmacodinamice menționate anterior pentru medicamentul părinte și metabolitul său hidroxilat. Se nivelează implicit diferențele evidente între fenotipurile extreme.
Pentru fenotipul UM, generarea rapidă a 9-HO-Ris este însoțită de dublarea concentrației plasmatice și reducerea dramatică a nivelului de expunere la Ris. Acest fapt este ilustrat de aplicarea raportului metabolic înregistrat în datele experimentale proprii la nivelul externelor intervalelor de concentrație recomandate în prezent pentru procedurile de monitorizare terapeutică pe criteriu farmacocinetic [Baumann P. și colab., Pharmacopsychiatry 2004;37:243-265],
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
Ο 9 -12- 2il10
Metabolic ratio
Minimum
Average
Maximum ·
.o y
c o U
C/3 s
s.
I O
Figura 2. Calculul concentrației plasmatice a Ris și 9-HO-Ris pentru limitele inferioară (20 ng/ml) și superioară (60 ng/ml) ale concetrațiilor entității active (însumarea punctuală a concentrațiilor individuale). Rapoartele metabolice au fost calculate pe baza ariilor de sub curbă [Voicu și colab., Rev.Med.Farm.Targu-Mures 2007;53:265-270],
După cum am menționat anterior, generarea rapidă a metabolitului activ a fost corelata de propunătorii acestui brevet cu apariția unor reacții adverse specifice de tip distonic, în cazul fenotipului UM. De remarcat faptul că însumarea profilelor individuale la nivelul întregului grup de studiu nu a dus la evidențierea unor diferențe inter-individuale semnificative, ci dimpotrivă, a fost remarcată echivalența profilelor de expunere la entitatea activă [Voicu VA. și col., Acta Endocrinologica (Buc) 2010,6(2):265285]. Este subliniată astfel, încă odată ideea non-echivalenței terapeutice a celor entități, contribuția majoră a metabolitului la geneza reacțiilor adverse, nonsimilaritatea fenotipurilor extreme. Metabolizarea Ris accentuează profilul farmacotoxicologic, inducând totodată o variabilitate inter-individuală majoră prin dependența de polimorfismul genetic al enzimei implicate.
Ca ultim aspect invocat pentru a sublinia necesitatea existenței unor concentrații reduse ale metabolitului cu activitate hiperprolactinemică, amintim importanța rolului jucat de transportorii de eflux, în special de P-glicoproteină, în cinetica proceselor de absorbției la nivel intestinal, dar mai ales la nivelul barierei hemato-encefalîce [Hendset M. și colab., Pharmacopsychiatry 2006;39:121-127; Hiemke C., Eur.J.CIin.Pharmacol. 2008;64:159-166], Prin coexistența in-vivo a unor structuri
Rector, Prof. Dr. Flori an Popa δ-2 Ο 1 Ο - Ο 1 3 Ο 4 - ν 0 9 '12- 2010 moleculare cu diferențe structurale extrem de reduse cum ar fi cele induse metabolic, trebuie asumată o variație de afinitate ca substrat între medicamentul părinte și metaboliții săi de interes. Evaluările trebuie să includă și o posibilă interacțiune la nivelul sistemelor de transport.
Yasui-Furukori și colab. au raportat corelații între genotipul MDR-1, Cyp2D6, respectiv vârstă și concentrațiile plasmatice ale Ris și 9-HO-Ris. Nu a fost investigat influența MDR-1 asupra transportului la nivelul barierei hemato-encefalice. în cazul risperidonei, corelarea valorilor descriptorilor moleculari cu datele existente privind absorbția și distribuția in-vivo oferă încă un argument împotriva extrapolării profilului terapeutic la metabolitul său activ, 9-hidroxilat.
Dacă regula lui Lipiski CA. (Rule of five) [Lipinski CA. și colab., Adv.Drug Deliv.Rev. 2001;46:3-26] se aplică doar în cazul unui proces de difuzie pasivă, Didziapetris R. și colab. [J.Drug Target 2003;11:391-406] au corelat afinitatea pentru transportorii de eflux de tip PgP cu patru descriptori moleculari, respectiv marimea moleculară (evaluată prin masa sau volumul molecular), capacitatea de a accepta protoni (H-bond acceptor), lipofilicitatea și constanta de aciditate (Rule of four).
Tabelul 3. Afinitatea substratului de P-glicoproteină și valorile descriptorilor moleculari
Valorile descriptorilor moleculari
Interactie MW LogP N+O pKa acid
Substrat Pgp >400 - >=8 >4
Nonpsubstrat Pgp <400 - <=4 <8
Inhibitori PgP >400 >3 - >5
Se confirmă faptul că risperidona este un inhibitor PgP, iar metabolitul său activ, paliperidona, considerat o nouă entitate medicamentoasă cu acțiune antipsihotică similară, este substrat pentru transportorul considerat. Astfel, administrarea metabolitului ca entitate unică induce absența in vivo a inhibitorului, cu reducerea concentrației de expunere la nivel central (permeabilitate redusă prin bariera hematoencefalică). Din punct de vedere farmacografic, acest fapt se traduce în utilizarea unor doze mai mari, ceea ce duce la creșterea frecvenței și intensității reacțiilor adverse de tip hiperprolactinemic.
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
C\- 2 Ο * Ο - Ο 1 3 Ο 4 - 0 9 12 2010 V
Tabelul 4. Predicția afinității pentru P-glicoproteină
Compus Risperidonă 9-HO-Risperidona Risperidonă N-oxid Clozapina Clozapina N-desmeti Clozapina N-oxid Tramadol Tramadol ODM
MW 410.49 426.49 426.49 326.83 312.8 326.83 263.38 249.36
Voi 367.5 374.5 374.5 290.5 269.5 290.5 294 273
Descriptori LogP 3.03 2.02 1.82 3.58 3 3.58 2.82 2.16
N+O 6 7 5 4 4 4 3 3
pKa 24.61 14.45 31.77 33.02 33.22 32.56 18.48 9.85
MWt>400 + iiiisiBif + - - - - -
Substrat N+O>=8 - ΙΙΙΙΐΙΙ· - - - - - -
Pgp pKa>4 + BîliliBil + + + + + +
Concluzie *
MWt<400 - - - + + + + +
Non-substrat N+O<=4 - - - + + + + +
Pgp pKa<8 - - - - - - - -
Concluzie 0 0 0 0 0 0 0 0
MWt>400 + + + - - - - -
Inhibitor LogP>3 - - + + + - -
Pgp pKa>5 ΙΙΙ^ΒΙΙί + + + + + + +
Concluzie 0 0 0 0 0 0 0
* - valori calculate utilizând ADMET Prediction software, version 5.0.0012, Simulation Plus, Inc. ** - valori calculate utilizând SPARC September 2009 release w4.5.1529-S4.5.1529.
Descrierea invenției
Invenția se referă la utilizarea N-oxidului risperidonei ca pro-medicament (pro-drug) în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă, cu reducerea consecutivă a variabilității de expunere a pacienților aflați sub tratament cu acest agent antipsihotic atipic. Administrarea sub formă de prodrog reduce bioconversia metabolică a risperidonei la metabolitul 9-hidroxilat, corelat cu apariția mai frecventă a reacțiilor adverse de tip hiperprolactinemic. Prin caracteristicile fizicochimice, în special prin profilul de absorbție și distribuție dominate de solubilitatea mai accentuată în mediile biologice cu componentă apoasă semnificativă, structura de tip N-oxid poate genera o conversie lentă la entitatea activă, risperidonă. Astfel, poate fi obținut un timp de remanență in-vivo crescut, cu o expunere constantă la nivel central și reducerea variabilității interindividuale generată de polimorfismul genetic al enzimei de metabolizare.
Sinteza N-oxidului (RNO) a fost realizată printr-o reacție uzuală de oxidare (în prezență de apă oxigentă, in mediu metanolic, la temperatura camerei).
Rector, Prof. Dr. Florian Popa
Ο <1 Ί2~ 2 JW
Ulterior a fost evaluat coeficientul de distribuție n-octanol, respectiv ciclohexan / tampon fosfat pH=7.4 50 mM, ca indicator major al potențialului de penetrabilitate al membranelor biologice fosfo-lipidice (prin corelarea ALogP cu peremeabilitatea prin bariera hemato-encefalica, necesară manifestării efectului la nivel central).
Pentru determinările coeficienților de distribuție, 2 mg din fiecare compus analizat (Ris, 9-HO-Ris, RNO, precum și compuși psihotropi cu profil metabolic similar - clozapina, tramadol) au fost cântărite în balon cotat de 25 ml. Dizolvarea s-a realizat în 5 ml metanol, operație urmată de aducerea la semn cu același solvent (soluție stoc de 200 pg/ml).
Ulterior, 1 ml din cele 12 soluții stoc a fost transferat în balon cotat de 10 ml, operația fiind urmată de aducerea la semn cu sistem tampon. Astfel, nu au fost observate procese de precipitare în cadrul acestor standarde de lucru, având concentrația de 40 pg/ml.
Pentru determinarea coeficienților de distribuție, în tuburi de polipropilenă tip Eppendorf, cu volum util de 1.5 ml, au fost adăugate următoarele volume:
- 600 μΙ standard de lucru (în sistem tampon fosfat, pH=7.4, 50 mM);
- 600 μΙ solvent organic nemiscibil (n-octanol, respectiv ciclohexan).
Determinările au fost efectuate în triplicat.
Tuburile de polipropilenă au fost închise etanș, fiind apoi agitate timp de 240 de minute, la temperatura camerei, utilizând un agitator Biosan MultiBio RS 24. Parametrii de operare au fost următorii: vibrații 100%; 8 secunde rotire 90°; 170 secunde agitare la 5°.
La sfârșitul operației de agitare, tuburile au fost centrifugate timp de 10 minute la 14000 rpm, la 25°C, utilizând o centrifugă Sartorius Sigma 2-16K. Din startul inferior apos a fost prelevat un volum de 400 μΙ, s-au adăugat 1600 μΙ din sistemul tampon fosfat (factor de dilutie, 5), iar eprubetele de polipropilenă de 7 ml au fost agitate timp de 5 secunde la 6000 rpm, utilizând un dispozitiv IKA Vortex Genius
3.
Concentrațiile au fost determinate prin utilizarea unor metode spectrofotometrice adecvate (interpolare pe curbele de calibrare, urmată de corecția cu factorul de diluție). Coeficientul de distribuție a fost determinat prin logaritmarea raportului concentrațiilor în faza organică și faza apoasă (n-octanol / tampon fosfat pH=7.4 50 mM, respectiv ciclohexan / tampon fosfat pH=7.4 50 mM).
Rector, Prof. Dr. Florian Popa 1 ? - ? ‘ 3 C ·
O 9 -i2- 'IUI îs
Tabelul 5. Modificările valorilor descriptorilor moleculari induse de procesele metabolice si evidențierea caracteristicilor structurilor de tip N-oxid
Compus MW LogD72 exp. xLogP ALogP exp. HBD HBA PSA
Risperidona 410.48 2.2 2.7 2.62 0 6 61.9
Paliperidona 426.48 1.9 1.7 3.32 1 7 82.2
Diferență 16 -0.3 -1 0.7 1 1 20.3
Risperidona N-oxide 426.48 1.7 1.07 3.46 0 5 81.76
Diferență 16 -0.5 -1.63 0.84 0 -1 19.86
Clozapina 326.82 2.9 3.2 2.65 1 4 30.9
Clozapina N-desmetil 312.79 2.5 2.8 3.33 2 4 39.7
Diferență -14.03 -0.4 -0.4 0.68 1 0 8.8
Clozapina N-oxid 342.82 2.2 2.7 3.1 1 4 50.7
Diferență 16 -0.7 -0.5 0.45 0 0 19.8
Tramadol 263.37 1.3 2.6 2.18 1 3 32.7
Tramadol O-desmetil 249.34 0.9 2.3 2.02 2 3 43.7
Diferență -14.03 -0.4 -0.3 -0.16 1 0 11
Datele experimentale evidențiază menținerea potențialului de absorbție gastro-intestinală, cu o creștere a solubilității in mediile fiziologice apoase pentru compușii de tip N-oxid. Acest fapt permite reducerea impactului primului pasaj hepatic si conversia lentă la nivelul compartimentului plasmatic, cu descreșterea semnificativă a conversiei la metabolitul 9-hidroxilat, hiperprolactinemiant. Totodată, impactul polimorfismului genetic al enzimelor de metabolizare este minimizat, cu o presupusă reducere consecutivă a variabilității interindividuale, atât din punct de vedere al parametrilor farmacocinetici, cât si al efectului terapeutic. Suplimentar, este evitată necesitatea controlului cedării din formele farmaceutice solide cu administrare orală (caracteristice paliperidonei), ceea ce reduce costurile dezvoltării și producției pe scară industrială. Este redus și potențialul de dose-dumping caracteristic acestor forme de administrare, cunoscut fiind profilul consumului de alcool asociat schizofreniei.
Experimental a fost constatată o conversie lentă la risperidoria, prin meținere la 37°C la pH fiziologic, ceea ce susține ideea retro-conversiei in-vivo si comportamentul de pro-drug. Procese similare au fost semnalate în special în cazul clozapînei [Jann MW. și colab., Arch.Int.Pharmacodyn. 1994;328:243-250] și tramadolului, pentru ultimul fiind raportată o creștere a activității anti-nociceptive [Raffa rb. și colab., J.Pharmacol.Exp.Ther. 1996;278:1098-1104],

Claims (1)

  1. Revendicări
    1. Utilizarea N-oxidului risperidonei ca pro-medicament (pro-drug) în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă, cu reducerea consecutivă a variabilității de expunere a pacienților aflați sub tratament cu acest agent antipsihotic atipic.
ROA201001304A 2010-12-09 2010-12-09 Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă RO127724A2 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201001304A RO127724A2 (ro) 2010-12-09 2010-12-09 Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
ROA201001304A RO127724A2 (ro) 2010-12-09 2010-12-09 Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO127724A2 true RO127724A2 (ro) 2012-08-30

Family

ID=46724069

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA201001304A RO127724A2 (ro) 2010-12-09 2010-12-09 Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă

Country Status (1)

Country Link
RO (1) RO127724A2 (ro)

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Li et al. Toward the next generation EGFR inhibitors: an overview of osimertinib resistance mediated by EGFR mutations in non-small cell lung cancer
MacMillan et al. Development of proneurogenic, neuroprotective small molecules
Raman et al. Crystal structure of nitric oxide synthase bound to nitro indazole reveals a novel inactivation mechanism
Edmondson et al. Molecular and mechanistic properties of the membrane-bound mitochondrial monoamine oxidases
Froehlich et al. Progress and promise of attention-deficit hyperactivity disorder pharmacogenetics
Donella-Deana et al. Unique substrate specificity of anaplastic lymphoma kinase (ALK): development of phosphoacceptor peptides for the assay of ALK activity
Byeon et al. Effects of the CYP2D6* 10 allele on the pharmacokinetics of atomoxetine and its metabolites
EP3612519B1 (en) Phenyl-2-hydroxy-acetylamino-2-methyl-phenyl compounds
AU2017395704A8 (en) Methods for the administration of certain VMAT2 inhibitors
Pejchal et al. Structural perturbations in the Ala→ Val polymorphism of methylenetetrahydrofolate reductase: how binding of folates may protect against inactivation
WO2016145910A1 (zh) Nadh和nmn在制备帕金森病药物或保健品的应用
Keshipeddy et al. Nonracemic antifolates stereoselectively recruit alternate cofactors and overcome resistance in S. aureus
Schäkel et al. Protein kinase inhibitor ceritinib blocks ectonucleotidase CD39–a promising target for cancer immunotherapy
US12268690B2 (en) Treatments for mutations in acute myeloid leukemia
Sahu et al. Functional genetic variants of the catecholamine-release-inhibitory peptide catestatin in an Indian population: allele-specific effects on metabolic traits
Zhang et al. Gut microbiota induces high platelet response in patients with ST segment elevation myocardial infarction after ticagrelor treatment
US20220162610A1 (en) Novel rna transcript
Lenhart et al. Binding structures and potencies of oxidosqualene cyclase inhibitors with the homologous squalene− hopene cyclase
Campbell et al. Rare coding variants of the adenosine A3 receptor are increased in autism: on the trail of the serotonin transporter regulome
Sanghai et al. Current small molecule–based medicinal chemistry approaches for neurodegeneration therapeutics
Wang et al. Janus kinase 2 inhibitors. Synthesis and characterization of a novel polycyclic azaindole
RO127724A2 (ro) Utilizarea n-oxidului risperidonei ca promedicament, în tratamentul oral, parenteral, intrarectal sau transdermic cu risperidonă
Zang et al. The effect of UGTs polymorphism on the auto-induction phase II metabolism-mediated pharmacokinetics of dihydroartemisinin in healthy Chinese subjects after oral administration of a fixed combination of dihydroartemisinin-piperaquine
Zhu et al. The DOPA decarboxylase (DDC) gene is associated with alerting attention
Huang et al. The homocysteine associated variant rs548987 of SLC17A3 confers susceptibility to ischemic stroke in Chinese population