RO125012B1 - Perete de rezervor, dublu complementar - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un rezervor cu perete dublu complementar, folosit pentru depozitarea materialelor periculoase. Rezervorul conform invenţiei este realizat din oţel, beton sau dintr-o masă plastică, şi are în interior un perete (1) pe care este aplicat un strat (2) de demulant, peste care este aplicat un material (3) compozit în trei straturi, cu ajutorul stratului (2) de demulant fiind detaşate cele trei straturi de material (3) compozit, luând astfel naştere un prim spaţiu (4) intermediar; în acest spaţiu (4) se introduce o sondă (5) care poate detecta prezenţa fluidului, pe suprafaţa exterioară a celor trei straturi de material (3) compozit fiind aplicat un strat (6) complementar şi un strat (8) de închidere, între cele două straturi (6 şi 8) complementar şi de închidere, prin polimerizare, fiind realizat un al doilea spaţiu (7) intermediar, care este străbătut de nişte fire de compozit.

Description

Invenția se referă la structura peretelui de rezervor, dublu complementar, utilizat la rezervoarele de mărimi mari, realizate din oțel, beton sau mase plastice, pentru depozitarea materialelor periculoase. Astfel de rezervoare sunt de formă cilindrică și, în general, sunt amplasate orizontal sau vertical.

Obiectul invenției constă în descrierea structurii unui perete de rezervor, cu perete dublu complementar, ce are aplicată o structură pe peretele acestuia, realizată dintr-un material compozit, astfel încât între peretele rezervorului și pereții complementari sunt create niște spații.

Sunt cunoscute diferite procedee ce realizează repararea rezervoarelor amplasate în pământ sau în afara pământului, rezervoare realizate din oțel, beton sau mase plastice, al căror perete este găurit sau a suferit defecțiuni, în special în urma corodării, sau pentru prevenirea coroziunii acestora. Astfel, pentru realizarea peretelui dublu la un rezervor din oțel, beton sau masă plastică, este cunoscută o structură (WO 02/090101) obținută prin aplicarea, pe interiorul peretelui rezervorului, a unui strat de material complementar, ce are rolul de a preveni defecțiunile care apar în urma corodării. în general al doilea perete este realizat din rășini sintetice sau materiale compozite, între peretele rezervorului și peretele complementar existând spații.

Spațiul între peretele original și stratul complementar se realizează prin aplicarea, pe peretele din oțel, beton sau masă plastică, a unui strat de rășină sintetică, după care se aplică un strat de demulant, peste care se aplică un alt stat de rășină sintetică, între ele realizându-se spațiul intermediar.

în urma utilizării structurii cunoscute, detectarea fluidelor ajunse în spațiul intermediar este rezolvată, dar în cazul rezervoarelor amplasate în pământ nu poate fi localizată defecțiunea. Fluidul pătruns poate fi apă freatică, ce a pătruns din exterior, sau un fluid scurs din interiorul rezervorului, de exemplu, un produs petrolier.

în această situație nu există posibilitatea constatării locului de unde provine fluidul, adică dacă nu cumva peretele creat s-a găurit.

Dacă rezervorul va ajunge să fie casat, primul strat de rășină sintetică, aplicată pe interiorul peretelui rezervorului, nu poate fi separat de peretele rezervorului. Astfel apar probleme legate de protecția mediului.

Prezenta invenție se bazează pe faptul că structura dublu complementară se poate realiza simplu și economic, aceasta putând fi detașată ușor. în structura de perete triplu se creează două spații intermediare, în fiecare putând fi introduse, separat, sonde pentru evidențierea prezenței fluidului.

Un prim avantaj este că se poate stabili de unde provine fluidul, din partea cărui perete al rezervorului, după care putem determina și natura fluidului. Din afara rezervorului poate pătrunde numai apă freatică, iar din interior numai fluidul depozitat poate pătrunde în spațiul intermediar cel mai apropiat.

Problema tehnică rezolvată de invenție constă în detectarea defecțiunilor apărute în structura peretelui rezervorului.

Avantajele principale la realizarea unui rezervor cu perete dublu complementar, adică având triplu perete, sunt prezentate în continuare.

Cele două spații intermediare create dau posibilitatea constatării integrității rezervoarelor, deci se poate sesiza dacă există o găurire pe peretele exterior al acestuia sau pe peretele interior complementar, construit ulterior, din materialul compozit.

în cazul refolosirii rezervorului, rezervorul inițial și căptușeala realizată ulterior se pot separa, datorită spațiului intermediar creat.

RO 125012 Β1

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură cu fig. 1...3, ce 1 reprezintă:

- fig. 1, secțiune parțială prin peretele rezervorului, după aplicarea primului strat 3 complementar;

- fig. 2, secțiune parțială prin peretele rezervorului, după detașarea primului strat 5 complementar;

- fig. 3, secțiune parțială prin peretele rezervorului în forma finală, după aplicarea 7 celui de-al doilea strat complementar.

Peretele de rezervor, conform prezentei invenții, este recomandat pentru prevenirea 9 sau remedierea găuririi rezervoarelor din oțel, beton sau mase plastice, amplasate în pământ. 11 în fig. 1 se prezintă un perete 1 al rezervorului, realizat din oțel, beton sau masă plastică, pe care este aplicat un strat de demulant 2, peste care este pus un strat de materialul 13 compozit 3, în trei straturi subțiri suprapuse.

Conform fig. 2, stratul de demulant 2 este îndepărtat de pe stratul de material corn- 15 pozit 3, în urma căruia se formează primul spațiu intermediar 4. în acest spațiu se introduce o sondă 5, care poate detecta prezența fluidului în spațiul intermediar 4. Sonda 5 nu poate 17 detecta natura fluidului, doar prezența sa în spațiul intermediar 4.

Conform fig. 3, pe suprafața exterioară a stratului de material compozit 3 este aplicat 19 un stat complementar 6 și un strat de de închidere 8. între cele două straturi 6 și 8 a fost realizat, prin polimerizare, un al doilea spațiu intermediar 7, care este străbătut de fire de 21 compozit.

Pe lângă sonda 5 se mai poate introduce o altă sondă 9, care poate detecta fluidul 23 pătruns în al doilea spațiu intermediar 7.

Și această sondă 9 poate detecta doar prezența fluidului, nu și natura acestuia. în 25 urma semnalului dat de sondele 5 sau 9, putem deduce natura fluidului. Dacă sonda 5, amplasată în spațiul intermediar, apropiat de peretele exterior al rezervorului, dă un semnal, 27 atunci, cu o probabilitate suficient de mare, avem apă freatică. Dacă sonda 9 dă semnal, aceasta fiind în spațiul intermediar apropiat interiorului, atunci avem fluid din rezervor. 29 Cunoașterea acestui fapt este important pentru cei care exploatează aceste rezervoare.

Spațiile intermediare 4 și 7 formează o structură, astfel încât se poate determina din 31 partea cărui perete al rezervorului a pătruns fluidul, deducând și natura acestuia.

Dacă rezervorul este amplasat în pământ, din exterior poate pătrunde în rezervor 33 numai apă freatică, iar din interior, fluidul din rezervor poate pătrunde în spațiul cel mai apropiat. Dacă urmărim, cu ajutorul sondelor, primul semnal dat de una dintre acestea, vom 35 ști și natura fluidului.

La amortizare, la terminarea ciclului de viață, la schimbarea rezervorului, materialul 37 compozit cu care a fost căptușit rezervorul poate fi separat de rezervor, astfel rezervorul poate fi refolosit. 39

Claims (6)

1. 3 Perete de rezervor, dublu complementar, din oțel, beton sau masă plastică, ce are aplicat, la interior, un prim strat complementar (3), din material compozit, astfel încât este
2. 5 realizat un spațiu intermediar (4), caracterizat prin aceea că pe primul strat complementar (3) este prevăzut un alt strat complementar (
3. 6), din material compozit, și un strat de închidere
4. 7 (
5. 8), ce delimitează un alt spațiu intermediar (7), în spațiile intermediare (4,7) fiind prevăzute niște sonde (5, 9) pentru detectarea fluidelor pătrunse din cauza deteriorării peretelui, în
6. 9 timpul utilizării rezervorului.