RO122272B1 - Echipament de comandă, control şi diagnoză pentru agregatul de condiţionare a aerului de pe vagoanele feroviare de călători - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un echipament de comandă, control şi diagnoză a mărimilor de stare dintr-un agregat de condiţionare a aerului din vagoanele de cale ferată. Echipamentul conform invenţiei este alcătuit dintr-un controler (1) principal, care asigură controlul şi reglarea condiţionării aerului dintr-un vagon, un bloc (2) de comandă local, ce asigură reglarea fină şi limitată la un compartiment al vagonului, precum şi dintr-un bloc (3) de diagnoză, care analizează permanent evenimentele şi le afişează, în general, într-un dulap de comandă al vagonului.

Description

Prezenta invenție se referă la un echipament de comandă, control și diagnoză pentru agregatul de condiționare a aerului de pe vagoanele feroviare de călători, echipament realizat cu microcontroler modular, ce este utilizat la comanda, reglarea și diagnoza mărimilor de stare din agregatele de condiționare a aerului de pe vagoanele feroviare, care conțin cel puțin următoarele echipamente: unitatea de condiționare a aerului, grupul de condensatoare, tubulatura de distribuție a aerului, grupurile de încălzire locală în compartimente și extractoare de aer uzat.

Programele rezidente permit realizarea a patru funcții de bază, și anume:

- control - prin citirea stărilor sistemului de condiționare a aerului;

- reglare - prin comenzi trimise la contactoarele și releele agregatului de condiționare a aerului;

- comunicație - atât la nivel intern, între cartelele de control Mașter și Slave, între compartimente/platforme și afișor, cât și cu un calculator extern, în vederea diagnozei;

- diagnoză - prin colectarea și memorarea datelor semnificative pentru starea întregului sistem de acționare și memorarea lor într-o memorie nevolatilă; suplimentar, este disponibil un afișaj cu patru sau mai multe linii cu caractere alfanumerice, care reflectă situația curentă a întregului sistem.

Echipamentul asigură următoarele funcții principale:

- măsurarea temperaturii aerului extern, a aerului tratat, a aerului recirculat și a tensiunii bateriei;

- comunicarea cu modulele de reglare locale (compartimente/platforme) pentru achiziția valorilor de temperatură locală și validarea reglării la nivel de compartiment;

- alegerea regimului de funcționare în concordanță cu normele UIC legate de temperatură și ventilație;

- comanda elementelor de forță corespunzător cu regimul ales;

- memorarea de evenimente și stocarea lor într-o memorie nevolatilă;

- semnalizarea locală a regimurilor de lucru, avariilor și intervalelor caracteristice de temperatură;

- măsurarea temperaturii la nivelul compartimentului/platformei;

- comanda încălzirii locale în funcție de poziția comutatorului de panou;

- indicarea regimului curentului de lucru și a principalelor temperaturi;

- afișarea avertizărilor și erorilor curente;

- monitorizarea stării unităților de compartiment/platformă și a temperaturilor locale;

- prezentarea principalelor acționări;

- prezentarea ultimelor 254 de evenimente;

- indicarea codului de identificare a unității principale (UCP) și a versiunii software active;

- stabilire comunicație pe magistrala serială (tip RS485) și examinarea componentei sistemului;

- monitorizarea tuturor intrărilor și ieșirilor digitale și starea modulelor de reglare locală;

- prezentarea valorilor de temperatură și a valorilor prescrise la nivel de compartiment/platformă;

- examinarea și modificarea principalilor parametri ai sistemului de reglare;

- comanda manuală a tuturor ieșirilor digitale;

- culegerea și interpretarea datelor din cutia neagră și din memoria de evenimente.

Sunt cunoscute diferite blocuri de comandă pentru comanda agregatelor de condiționare a aerului.

RO 122272 Β1

Majoritatea sunt realizate cu plăci electronice ce conțin elemente logice și analogice 1 care au gabarit mare și fiabilitate redusă. în general, acestea nu conțin blocuri de diagnoză pentru întregul echipament de comandă. 3

Mai nou, au apărut și blocuri de comandă cu microprocesoare, care realizează doar o parte din funcțiile blocului de comandă conform invenției și doar o parte mică din 5 evenimente sunt diagnosticate.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția este realizarea următoarelor funcții 7 principale:

- control - prin citirea stărilor sistemului de reglare și condiționare a aerului din vagon 9 și comenzi date către sistem;

- reglare - prin comenzi trimise contactoarelor, releelor și altor echipamente de 11 comandă din agregatul de condiționare a aerului din vagon;

- comunicație - atât la nivel intern, între calculatorul principal de control și comandă 13

Mașter și cele Slave din compartimente/platforme și, respectiv, cel din afișaj, cât și cu un calculator extern, în vederea diagnozei; 15

- diagnoză - prin colectarea și memorarea datelor semnificative pentru starea întregului sistem de comandă și reglare și memorarea lor într-o memorie nevolatilă; 17 suplimentar, este disponibil un afișaj cu mai multe rânduri de semne alfanumerice, care reflectă situația curentă a întregului sistem. 19

Echipamentul de comandă, control și diagnoză pentru agregatul de condiționare a aerului de pe vagoanele feroviare înlătură dezavantajele arătate mai sus, prin aceea că 21 blocul de comandă este realizat dintr-un controler principal, realizat cu un microprocesor, ce asigură funcțiile, controlul și reglajul de bază pentru condiționarea aerului, blocuri de 23 comandă și reglare locală fină pe compartimente sau salon și un bloc de diagnoză care analizează permanent evenimentele și le afișează; controlerul principal fiind de regulă realizat 25 din cel puțin: o sursă de alimentare, o unitate de control principală, o unitate de condiționare, o unitate de intrări digitale, un afișaj local și o unitate de ieșire pentru comenzi; fiecare bloc 27 de comandă local conține cel puțin: o unitate de control redusă, care servește de obicei două compartimente, o sursă de comutație și o unitate de ieșire comenzi; blocul de diagnoză 29 conține cel puțin o unitate microcontroler de afișaj, o unitate de afișaj alfanumeric, o sursă de alimentare și o tastatură meniuri afișaj; legătura dintre controlerul principal, blocurile de 31 comandă locală și blocul de diagnoză se face printr-o magistrală de date, semnalele de intrare în controlerul principal sunt de regulă analogice și digitale, iar dacă agregatul de 33 condiționare a aerului este de putere corespunzătoare - asigură o temperatură relativ constantă în compartiment/vagon, în jurul valorii de 24°C, în funcție și de temperatura cerută 35 în fiecare compartiment, cu condiționarea aerului în funcție de temperatura exterioară vagonului, ce poate fi: -33 ...+ 21 °C pentru funcționarea în regim de încălzire, +23...+40°C 37 pentru funcționarea în regim de răcire și, respectiv, în funcție de temperatura aerului din canal, ce poate fi: -4O...+5°C, cu blocarea temporară a răcirii, +5...+8°C cu reducerea răcirii, 39 +9...+65°C funcționarea cu reglaj încălzire/răcire, +66...+75°C funcționare cu reducerea încălzirii și mai mare de +75°C cu blocarea temporară a încălzirii; unitatea de control în 41 alegerea regimurilor de lucru este ghidată de logica mașinilor de stare: a climatizării, a ventilației, a senzorilor de ventilație, a testărilor de încălzire și răcire; asigurând o răcire 43 rapidă (brută) sau fină sau, respectiv, o încălzire rapidă (brută) sau fină, în funcție de necesități, verificându-se existența ventilației în acest timp, inclusiv ventilația suplimentară 45 tranzitorie.

RO 122272 Β1

Echipamentul conform invenției prezintă următoarele avantaje:

- toate funcțiile logice de comandă, control și diagnoză sunt realizate de către microcontrolerele cu microprocesoare cu care este dotat echipamentul, și deci se asigură o fiabilitate ridicată a echipamentului și un preț mai redus, întrucât nu mai sunt utilizate plăci echipate cu circuite integrate, analogice și digitale, și respectiv cu relee pentru asigurarea funcțiilor de control și de interblocări;

- utilizându-se microcontrolerele pentru control și diagnoză, au fost introduse funcții și semnalizări suplimentare, care îmbunătățesc performanțele de ansamblu ale agregatului de condiționare a aerului;

- poate fi utilizat ușor la toate agregatele de condiționare a aerului, prin modificarea programelor de lucru ale microcontrolerelor.

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției, în legătură cu fig. 1 la 12, care reprezintă:

-fig. 1, structura echipamentului de comandă, control și diagnoză, și respectiv schema de conexiuni prin magistrala de date între cele trei blocuri principale, componente ale echipamentului:

- fig. 2, structura semnalelor de intrare sosite de la traductoare și de ieșire prin relee (la agregatul de condiționare a aerului) din controlerul principal;

- fig. 3, schema logică a mașinii de stare demonstrativă, cu trei stări;

- fig. 4, schema logică a mașinii de stare a climatizării;

- fig. 5, schema logică a mașinii de stare a ventilației;

- fig. 6, schema logică a mașinii de stare test încălzire;

- fig. 7, schema logică a mașinii de stare test răcire;

- fig. 8, schema logică a mașinii de stare monitorizare senzor ventilație;

- fig. 9, schema de logică de decizie pentru comanda releului de acționare locală a unui compartiment;

- fig. 10, schema bloc de reglare a temperaturii aerului din canal și comanda compresorului;

- fig. 11, schema logică de condiționare a comenzilor de încălzire sau răcire;

- fig. 12, schema logică de reglare locală temperatură compartiment.

în fig. 1 este prezentat un exemplu de realizare a echipamentului de control, reglare și diagnoză pentru instalația de condiționare a aerului și schema de conexiuni prin magistrala de date dintre principalele blocuri componente ale echipamentului și, respectiv, între unitățile componente ale acestor blocuri.

Echipamentul este format din următoarele blocuri principale:

- controlerul principal 1, care asigură funcțiile, controlul și reglajul de bază pentru condiționarea aerului dintr-un vagon de călători feroviar;

- blocul comandă local 2, care asigură reglajul fin și limitat într-un compartiment;

- blocul de diagnoză 3, care analizează permanent evenimentele și le afișează de obicei în dulapul de comandă al vagonului.

Controlerul principal 1 conține următoarele unități:

- sursa de comutație 4 pentru alimentarea controlerului;

- unitatea de control principală (UCP) 5, cu microprocesor și care mai conține interfața RS485;

- unitatea de condiționare 6 pentru 3...6 intrări analogice;

- unitatea de intrări digitale (UID) 7;

- afișajul local cu două cifre 8 arată coduri și erori de funcționare;

- unitatea de ieșire prin relee (URE) 9.

RO 122272 Β1

Alimentarea sursei de comutație 4 a controlerului principal și a celorlalte blocuri ale 1 echipamentului poate fi asigurată de la o baterie de acumulatoare 10.

Blocul de comandă local 2 conține următoarele unități: 3

- unitatea de control redusă (UCR) 11, care conține o interfață RS485, un microcontroler cu canale analogice prin care sunt transmise valorile temperaturii din compar- 5 timent/platformă, comenzi pentru relee și un multiplexor pentru codul valorilor prescrise de temperatură pentru compartiment. Această unitate de obicei deservește două corn- 7 partimente, din motive de cost, utilizându-se un singur microcontroler pentru reglarea fină a temperaturii pentru două compartimente vecine. în cazul utilizării pentru reglarea tempe- 9 raturii pe platforme, un controler poate servi o singură platformă, din motive de amplasare. Programul este independent pentru fiecare compartiment/platformă; 11

- sursa de comutație 12 pentru alimentarea blocului de comandă local;

- unitatea de ieșiri cu relee 13. 13

Blocul de diagnoză 3 conține următoarele unități:

- unitatea microcontroler de afișaj 14, care conține o interfață RS485; 15

- unitatea de afișaj alfanumeric 15;

- sursa de comutație 16 pentru alimentarea blocului de diagnoză 3; 17

- unitatea minitastatură meniuri afișaj 17.

Cele trei blocuri de comandă 1, 2 și 3 transmit datele între ele printr-o magistrală de 19 date 18.

în fig. 2 este prezentată structura semnalelor de intrare și de ieșire din controlerul 21 principal 1. Semnalele de intrare analogice 19,20 și 21 sosite de la traductoarele analogice sunt: 23

- tensiunea bateriei de acumulatoare, măsurată de un voltmetru 19, în gama

0...24 Vcc; 25

- temperatura aerului nou, măsurată de un termometru 20, într-o gamă ce poate cuprinde valorile -45...+100°C; 27

-temperatura aerului suflat în canal, măsurată de un termometru 21, în gama -38...+90°C;

- temperatura aerului recirculat, măsurată de un alt termometru (nereprezentată), 29 într-o anumită gamă, care poate fi -38...+90°C.

Aceste semnale intră în blocul de condiționare 6, unde fiecare din aceste semnale 31 este filtrat, scalat și apoi este aplicat la câte un convertor analog-digital, astfel că semnalele de ieșire din blocul de condiționare 6, care intră apoi în unitatea de control 5, să fie de 33 tipul TTL.

Semnalele digitale sosite de la diferite contacte sau traductoare digitale pot fi: 35

- prezența tensiunii de forță 22, de 230 sau 400 V, semnal 1 = adevărat, activ de la contactorul (AIT); 37

- încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, semnal 1 (ATB) de la 23;

- semnal 1 (CSV) de la butonul (comutator) pornire ventilație 24; 39

- semnal 1 (CSC) de la butonul (comutator) pornire climatizare 25;

- semnal 1 (CSU) de la butonul de oprire de urgență climatizare 26; 41

- semnal 1 (CTH) de la butonul de test încălzire 27;

- semnal 1 (CTC) de la butonul de test răcire 28; 43

- semnal 1 (APL) de la contactul presostatului de joasă tensiune de la intrarea în compresor, 29; 45

- semnal 1 (APOK) de la contactul traductorului sesizare presiune freon în gamă, 30;

- semnal 1 (ACFL) de la contactul sesizorului 31 de lipsă o fază tensiune alimentare 47 motor compresor;

RO 122272 Β1

- semnal 1 (ATC) de la contactul termometrului 32 de sesizare supraîncălzire compresor;

- semnal 1 (AIC) de la releul termic 33 de sesizare supracurent motor compresor;

- semnal 1 (AWR) de la releul de vânt 34;

- semnal 1 (AIV) de la contactul releului termic 35 de sesizare supracurent convertizor ventilație;

- semnal 1 (ATOV) de la contactul termocontactului 36 de sesizare supratemperatură cuptor.

Aceste semnale intră în unitatea de intrări digitale 7, unde fiecare semnal este aplicat unui optocuplor și astfel fiecare mărime de ieșire din unitatea 7 este aplicată apoi unității de control 5 în semnal TTL.

Semnalele digitale de comandă și semnalizare spre exterior sunt transmise prin intermediul unor relee din unitatea 9, după cum urmează:

- semnal 1 (BCP) de comandă 37 pentru conectarea contactorului compresorului;

- semnal 1 (BH1) de comandă 38 pentru conectarea contactorului de încălzire pentru treapta I a rezistoarelor de încălzire;

- semnal 1 (BH2) de comandă 39 pentru conectarea contactorului de încălzire pentru treapta a I l-a a rezistoarelor de încălzire;

- semnal 1 (BCV) de comandă 40 pentru conectarea contactorului convertizorului de ventilație sau comandă turație minimă motoventilator;

- semnal (BTAV) 41 de comandă turație medie la blocul electronic al convertizorului de alimentare motoventilator;

- semnal (BTMAX) 42 de comandă turație maximă la blocul electronic al convertizorului de alimentare motoventilator;

- semnal comandă răcire 43 treapta 1 (BC1) la electrovalve compresor și freon;

- semnal comandă răcire 44 treapta 2 (BC2) la electrovalve compresor și freon;

- semnal comandă volet 45 poziția 1 (BV1) sau deschidere volet;

- semnal comandă volet 46 poziția 2 (BV2) sau închidere volet;

- semnal comandă volet 47 poziția 3 (BV3).

Tot prin intermediul unor relee din unitatea de ieșire comenzi 9, sunt transmise tensiuni de alimentare unor lămpi de semnalizate de la o unitate de semnalizare 48, dispusă, de regulă, într-un panou central din cadrul vagonului. La lămpile de semnalizare sunt transmise următoarele tensiuni, prin închiderea releelor:

- tensiune 24 Vcc la lampa de semnalizare funcționare încălzire (BHON) 49;

- tensiune 24 Vcc la lampa de semnalizare funcționare răcire (BCON) 50;

- tensiune 24 Vcc la lampa de semnalizare defect ventilație (BVFL) 51;

- tensiune 24 Vcc la lampa de semnalizare defect încălzire (BHFL) 52;

- tensiune 24 Vcc la lampa de semnalizare defect răcire (BCFL) 53.

Unitatea de control 5, dacă agregatul de condiționare a aerului este de putere corespunzătoare, asigură un control corect, încât să se obțină condiții bune de mediu în vagon, în gama de temperatură a mediului ambiant exterior vagonului, care poate fi, de exemplu în România, de -33...+40°C.

Regimurile normale de lucru ale agregatului de condiționare a aerului în funcție de temperatura exterioară vagonului sunt:

33...+21 °C: funcționare în regim de încălzire;

+21...+23°C: funcționare în regim de ventilație;

+23...+40°C: funcționare în regim de răcire.

RO 122272 Β1

Pentru a se obține alegerea corectă a regimului de lucru al agregatului de condițio- 1 nare a aerului, în unitatea de control 5 intră informația de temperatură a aerului, nou măsurată de termometrul 20, care o transmite la unitatea de control 5, prin intermediul unității de 3 condiționare 6.

Unitatea de control 5 supraveghează și temperatura aerului tratat din canal, care este 5 introdus în vagon, conform unui algoritm, care poate fi, de exemplu:

sub 5°C: blocarea temporară a răcirii; 7 +5...+8°C: funcționare cu reducerea răcirii;

+9...+65°C: funcționare cu reglaj încălzire/răcire; 9 +66...+ 75°C: funcționare cu reducerea încălzirii;

peste +75°C: blocarea temporară a încălzirii. 11

Pentru a se obține alegerea corectă a algoritmului de lucru pentru supravegherea temperaturii aerului tratat din canal, în unitatea de control 5 intră informația de temperatură 13 a aerului suflat în canal, măsurată de termometrul 21, pe care o transmite la unitatea de control 5, prin intermediul unității de condiționare 6. 15 în fig. 3 sunt prezentate convențiile utilizate în prezentarea algoritmilor mașinilor de stare, ca exemplu este prezentată schema logică a mașinii de stare demonstrativă, cu trei 17 stări: starea inițială MS_stO, starea 1 de funcționare MS_st1 și starea 2 de funcționare MS_st2, având trei variabile de stare: A, B și C. Stările sunt prezentate sub forma unor elipse, în interiorul 19 cărora se face o descriere pe scurt a stării, care este totodată însoțită și de denumirea acesteia.

Tranzițiile sunt exprimate prin intermediul unor arce de elipsă, având săgeata 21 direcționată spre starea următoare, iar originea arcului se află pe conturul stării din care pleacă. 23

Fiecare tranziție are ca efect executarea unor acțiuni. Acestea se descriu prin caractere îngroșate cuprinse între paranteze drepte. în cazul în care acțiunea nu presupune nici 25 o modificare a mărimilor de ieșire, aceasta înseamnă că se execută acțiunea nulă codată [nuli). Funcțiile logice folosite: 27

- Șl logic: &

- SAU logic:+ 29

- Negația:/ în fig. 4 este prezentată diagrama de lucru a mașinii de stare a climatizării CLMS. 31 Starea inițială pentru mașina de stare este CLMSO, când blocul de comandă este alimentat și încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, prin informația sosită de la 33 traductorul 23. Din această stare, mașina de stare poate trece în starea de trecere de la rece la cald CLMS1, dacă sunt îndeplinite condițiile: 35

- este îndeplinită condiția de încălzire COND_H, fiind îndeplinită, respectiv funcția Șl pentru semnalele: există semnal 1 de la butonul 25 de pornire climatizare, există comandă 37 pentru încălzire și nu există eroare de încălzire;

- precedentul regim a fost cel de răcire. 39 în mod normal, din această stare se trece în starea CLMS2, încălzire reglaj fin, dacă sunt îndeplinite condițiile: comandă reglaj fin și, respectiv, comandă încălzire. 41

Revenirea din starea CLMS1 în starea CLMSO se produce dacă se comandă răcire și, respectiv, nu mai există semnal 1 de la pornirea climatizării 25. 43

Din starea CLMS2 se poate trece direct în starea CLMSO, dacă microprocesorul 5 a cerut răcirea sau nu mai există semnal de la comutatorul 25 de pornire a climatizării. 45

RO 122272 Β1

Dacă diferența dintre temperatura prescrisă și temperatura medie a interioarelor este mai mică, de exemplu, de 5°C, și temperatura exterioară este mai mică, de exemplu, de 26°C, se trece în starea CLMS3. în această stare, se dă comandă spre exterior, pentru ca aerul nou să fie încălzit puternic (brut), prin alimentarea rezistoarelor de încălzire din agregat, alimentându-se toate rezistoarele: treapta 1 și treapta 2.

Din starea CLMS3 se poate trece din nou în starea CLMS2, dacă diferența între temperatura prescrisă și temperatura medie a interioarelor este, de exemplu, mai mare de 0°C și mai mică de 5°C, și temperatura externă este mai mică, de exemplu, de 26°C.

Tot din starea CLMS3 se poate trece în starea CLMSO, dacă microprocesorul 5 nu mai cere încălzire sau nu mai există semnal de la comutatorul 25 de pornire a climatizării.

Dacă microprocesorul 5 sesizează eroare de încălzire, se trece în starea CLMS4, care este o stare de erori. în această stare, se poate trece și din starea CLMS2, dacă la fel microprocesorul 5 sesizează eroare de încălzire.

Din starea CLMS4 se trece în starea inițială CLMSO, dacă nu mai există una din erorile clasificate: eg1 - eroare alimentare sau eg3 - eroare încălzire sau eg4 - eroare răcire sau nu mai există semnal de la comutatorul 25 de pornire a climatizării.

Din starea inițială CLMSO se poate trece și direct în starea CLMS2, dacă nu a fost o stare inițială de comandă răcire și se comandă direct încălzirea.

în mod similar, din starea CLMSO, mașina de stare poate trece în starea de trecere de la cald la rece CLMS5, dacă sunt îndeplinite condițiile:

- există condiția de răcire COND-C, fiind îndeplinită funcția Șl pentru semnalele: există semnal 1 de la butonul 25 de pornire climatizare, există comandă pentru răcire și nu există eroare de răcire;

- precedentul regim a fost cel de încălzire.

în mod normal, din această stare, se trece în starea CLMS6, răcire reglaj fin, dacă sunt îndeplinite condițiile: comandă reglaj fin și, respectiv, comandă răcire.

Revenirea din starea CLMS5 în starea CLMSO se produce dacă se comandă încălzire și, respectiv, nu mai există semnal 1 de la pornirea climatizării 25.

în această stare, diferența dintre temperatura medie a interioarelor și temperatura prescrisă poate fi aleasă să fie mai mare de 0°C și mai mică de 5°C, și temperatura exterioară, de exemplu, este mai mare de 15°C și se face un reglaj fin al temperaturii din fiecare compartiment, prin comutatorul local din compartiment care, prin intermediul unității de control 11, comandă alimentarea rezistoarelor din compartiment.

Din starea CLMS6 se poate trece direct în starea CLMSO, dacă microprocesorul 5 a cerut încălzirea sau nu mai există semnal de la comutatorul 25 de pornire a climatizării.

Dacă diferența dintre temperatura medie a interioarelor și temperatura prescrisă este mai mare, de exemplu de 5°C, și temperatura exterioară este mai mare, de exemplu de 15°C, se trece în starea CLMS7. în această stare, se dă comandă spre exterior, pentru ca aerul nou să fie răcit puternic (brut) prin pornirea agregatului de răcire, comandându-se ambele electrovalve de admisie a freonului, după trecerea timpului inițial de pornire a compresorului.

Din starea CLMS7 se poate trece din nou în starea CLMS6, dacă diferența dintre temperatura medie a interioarelor și temperatura prescrisă este mai mare de 5°C și temperatura exterioară este mai mare de 15°C.

Tot din starea CLMS7 se poate trece în starea CLMSO, dacă microprocesorul 5 nu mai cere răcire sau nu mai există semnal de la comutatorul 25 de pornire a climatizării.

RO 122272 Β1

Dacă microprocesorul 5 sesizează eroare de răcire, se trece din stările CLMS6 sau 1

CLMS7 în starea CLMS4, care este o stare de erori.

Din starea inițială CLMSO se poate trece și direct în starea CLMS6, dacă nu a fost 3 o stare inițială de comandă încălzire, și se comandă răcirea.

în fig. 5 este prezentată diagrama de lucru a mașinii de stare a ventilației VENTS. 5

Starea inițială pentru mașina de stare este VENTSO, când blocul de comandă este alimentat și încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, prin informația sosită 7 de la traductorul 23.

Din această stare, se trece în starea VENTS1 (funcționare ventilatoare), dacă la 9 nivelul executării operației logice Șl, sunt îndeplinite simultan condițiile: există semnal 1 de la butonul 24 de pornire ventilație CSV, nu există comandă de oprire de urgență CSU și nu 11 există erorile clasificate eg1 - de alimentare și, respectiv, eg2 - regim de ventilație. în această stare se comandă spre exterior funcționarea ventilației. Această stare se menține 13 atâta timp cât sunt îndeplinite simultan condițiile: există comandă ventilație CSV 25 și nu există comandă climatizare de la cheie CSC. 15

Din starea VENTS1 se revine în starea VENTSO, dacă la nivelul executării operației logice SAU, există una din situațiile: erorile clasificate eg1 sau eg2 comandă oprire de 17 urgență sau nu mai există comandă climatizare.

Din starea VENTS1 se trece în starea VENTS2 (starea de ventilație climă), dacă sunt 19 îndeplinite simultan condițiile: există comandă climatizare CSC și nu există erorile clasificate eg1 și eg2. în această stare VENTS2, se menține în funcțiune sistemul de ventilație. 21

Din starea VENTS2 se trece în starea VENTS3 (starea de prelungire a ventilației), dacă sunt îndeplinite simultan condițiile: nu mai există comandă climatizare CSC și nu există 23 erorile eg1 și eg2, clasificate. în această stare, pe durata unui timp de prelungire ventilație, se menține ventilația, pentru stabilizarea temperaturilor și a funcționării agregatului de 25 climatizare.

După trecerea timpului de prelungire ventilație, se trece în starea VENTS1, dacă revine 27 comanda de climatizare CSC. Din starea VENTS3 se poate trece direct în starea VENTSO, dacă s-a comandat oprirea de urgență CSU sau tensiunea de la baterie nu este OK. 29 în fig. 6 este prezentată diagrama de lucru a mașinii de stare pentru testarea încălzirii TSTH. Această testare se face când este necesară verificarea funcționării agregatului de 31 condiționare a aerului, conform unui grafic de întreținere.

Starea inițială pentru mașina de stare este TSTH 0, când blocul de comandă este 33 alimentat și încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, prin informația sosită de Ia traductorul 23. Dacă se apasă pe butonul test CTH 27, se trece în starea TSTH1, care 35 verifică faptul că butonul a fost apăsat pe durata a minimim 1 s.

Din această stare TSTH1, se trece în starea TSTH2 (așteptare trecere rece-cald), 37 dacă sunt îndeplinite simultan condițiile: butonul start test încălzire CTH este acționat, nu sunt erorile eg1 - lipsă alimentare bloc comandă și eg3 - lipsă regim încălzire, ventilația este 39 în funcțiune și, respectiv, anterior, a fost regimul de răcire.

în această stare se stă un timp limitat, propus pentru încălzirea naturală a canalului. 41 Permanent se verifică trecerea înapoi în starea TSTHO, dacă se asigură pe rând una din condițiile: eroare alimentare bloc comandă (eg1), eroare regim căldură (eg3), lipsă ventilație 43 (vent_on) și, respectiv, temperatura canalului nu permite încălzirea (tcheat), adică temperatură canal mai mare de 75°C. 45

Din starea TSTH2, după un timp limitat, se trece în starea TSTH3, stare de test încălzire, pentru o durată de testare limitată prin program. Din starea TSTH3 se trece apoi în starea 47 TSTHO, verificându-se pe rând că acest lucru se produce când apare una din condițiile:

RO 122272 Β1 eroare alimentare bloc comandă (eg1), eroare regim căldură (eg3), lipsă ventilație (vent_on) și, respectiv, temperatura canalului nu permite încălzirea (tcheat), adică temperatură canal mai mare de 75°C.

în fig. 7 este prezentată diagrama de lucru a mașinii de stare pentru testarea răcirii TSTC. Această testare se face când este necesară verificarea funcționării agregatului de condiționare a aerului, conform unui grafic de întreținere.

Starea inițială pentru mașina de stare este TSTCO, când blocul de comandă este alimentat și încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, prin informația sosită de la traductorul 23. Dacă se apasă butonul start test răcire CTC 28, se trece în starea TSTC1, dacă butonul este apăsat pe durata a minimim 1 s.

Din această stare TSTC1, se trece în starea TSTC2 (așteptare trecere cald-rece), dacă sunt îndeplinite simultan condițiile; butonul start test răcire CTC este acționat, nu sunt prezente erorile: lipsă alimentare bloc comandă (eg1) și lipsă regim răcire (eg4); ventilația este în funcțiune și, respectiv, regimul anterior a fost regimul de încălzire.

în această stare se stă un timp limitat, propus pentru răcirea naturală a canalului. Permanent se verifică trecerea înapoi în starea TSTCO, dacă se asigură pe rând una din condițiile: eroare alimentare bloc comandă (eg1), eroare regim răcire (eg4), lipsă ventilație (vent_on).

Din starea TSTC2, după un timp limitat se trece în starea TSTC3 (stare de test răcire), pentru o durată de testare limitată prin program.

Din starea TSTC3 se trece apoi în starea TSTCO, verificându-se pe rând că acest lucru se produce când apare una din condițiile: lipsă alimentare bloc comandă (eg1) și lipsă regim răcire (eg4), lipsă ventilație (vent_on) și, respectiv, nu există comandă de răcire.

în fig. 8 este prezentată diagrama de lucru a mașinii de stare pentru monitorizarea permanentă a senzorilor de ventilație.

Starea inițială pentru mașina de stare este MONVENO, când blocul de comandă este alimentat și încărcarea bateriei de acumulatoare de pe vagon este OK, prin informația sosită de la traductorul 23.

Din starea MONVENO se trece în starea MONVEN1 (starea de așteptare pentru confirmarea ventilației), dacă sunt îndeplinite simultan condițiile: s-a dat comanda de ventilație 40 de la microprocesorul 5 și nu a apărut încă semnal de confirmare de la releul de vânt 34. Din starea MONVEN1 se revine înapoi în starea MONVENO, dacă nu mai există semnalul 40.

Din starea MONVEN1 se trece în starea de bază MONVEN2 (există ventilație), după ce apare semnalul de confirmare că există ventilație de la senzorul de vânt 34, într-o perioadă de aproximativ 90 s.

Din starea de bază MONVEN2 se revine în starea MONVEN1, dacă există comandă de ventilație, dar nu se mai confirmă că există ventilație de la senzorul de vânt 34 (într-un timp mai lung, de obicei, de 2 s).

Din starea de bază MONVEN2 se poate trece în starea MONVEN3 (starea de așteptare comandă), dacă nu mai există comandă de la microprocesorul 5, pentru ventilație. Dacă nu mai există nici semnal de confirmare a ventilației de la releul de vânt 34, se trece din starea MONVEN3 în starea MONVENO. Revenirea în starea MONVEN3 se poate face dacă a revenit semnalul de confirmare a ventilației, fără să existe comanda de ventilație de la microprocesorul 5.

în starea de eroare MONVEN4 se ajunge din stările MONVEN1 sau MONVEN3, dacă după un timp de așteptare de aproximativ 90 s, nu apare confirmarea ventilației de la sesizorul de vânt 34. Apoi din starea MONVEN4 se trece în starea inițială MONVENO, dacă nu există ventilație și nici comandă de ventilație de la microprocesorul 5.

RO 122272 Β1

Din starea MONVEN3 se poate trece în starea MONVEN5, dacă există simultan con- 1 dițiile: există comandă de ventilație. După aproximativ 90 s, dacă se menține confirmarea de ventilație, se trece în starea de bază MONVEN2, sau dacăîn acest timp a dispărut ventilația, 3 se trece în starea MONVEN1. Din starea MONVEN5 se poate trece și în starea MONVEN3, dacă în perioada de așteptare de aproximativ 90 s, a dispărut comanda de ventilație. 5 în fig. 9 este prezentată structura semnalelor de intrare sosite de la traductoarele de temperatură compartiment și comenzile de intrare și ieșire în blocul de comandă 2, local. în 7 cazul exemplului prezentat în continuare, un bloc de comandă 2 asigură reglarea fină a temperaturii pentru două compartimente. 9

Fiecare bloc de comandă 2-1, ...2-n, local, conține câte un bloc de prelucrare semnale 54, unde intră semnale 55 și 56, de tip digital, care reprezintă valorile de temperatură cerute în 11 două compartimente, în cazul exemplului de față. De obicei, în fiecare compartiment, printr-un selector ce poate avea cinci poziții, se poate cere o încălzire de câteva grade, de obicei între 13 două poziții fiind o diferență de 1°C. în blocul 54, aceste semnale sunt filtrate prin mijloace software, adică sunt citite câteva valori succesive, iar acestea sunt validate, dacă respectivele 15 valori sunt identice; de exemplu dacă trei citiri succesive sunt identice, valoarea de intrare este validată. 17

Alte semnale 57 și 58, de tip analogic, care reprezintă temperatura în cele două compartimente de la care au sosit semnalele 55 și 56, intră de asemenea în blocul de prelucrare 19 semnale 54, care conține pentru fiecare semnal un convertor analogic/digital, și apoi se face o mediere a valorilor, pentru un anumit timp dat, ce poate fi cuprins între 0,5 și 1 s. 21

Semnalele 55-1, 56-1, 57-1 și 58-1, prelucrate de blocul de prelucrare semnale 54, sunt transmise, pe de o parte, la magistrala 18, iar pe de altă parte, intră într-un bloc logic 23 de decizii 59, care, dacă există o diferență între temperatura cerută și cea din compartiment, iar dacă temperatura din compartiment este mai mică decât cea cerută, comandă un releu 25 de acționare încălzire locală 85 (fig. 12), ce poate fi un rezistor de încălzire locală compartiment, așezat de obicei sub fereastră. 27 în fig. 10 este prezentată schema logică de reglaj a condiționării aerului (încălzire, răcire și ventilație) pentru un vagon. în cazul prezentat, se dă ca exemplu reglajul pentru cazul 29 cel mai complicat, și anume pentru un vagon care are 12 compartimente (blocurile de comandă locală 2-1.....2-6 ce asigură, fiecare, controlul pentru câte două compartimente). 31

Pentru vagoanele cu mai puține compartimente sau vagoane salon sau mixte, la intrarea în magistrala 18 vor fi mai puține mărimi de intrare digitale și, respectiv, analogice. 33

O multitudine de semnale 55-1,56-1,..., 55-6,56-6, reprezentând mărimile digitale ale temperaturilor de referință din compartimente, sau pe scurt mărimi de referință, de valori 35 impuse pentru fiecare dintre compartimente, intră într-un bloc de mediere semnale 60 pentru temperaturile de referință din compartimente, ce determină media aritmetică a respectivelor 37 mărimi de referință, impuse la nivel de compartiment.

în mod similar, o multitudine de semnale 57-1, 58-1, ..., 57-6, 58-6, reprezentând 39 mărimile digitale ale temperaturilor măsurate din compartimente, sau pe scurt temperaturi ale căror valori sunt măsurate pentru fiecare dintre compartimente, intră într-un bloc de mediere 41 semnale 61 pentru temperaturile măsurate din compartimente, care determină media aritmetică a respectivelor temperaturi, măsurate la nivel de compartiment. 43

Mărimile de ieșire din blocurile de mediere semnale 60 și, respectiv, 61, intră, cu semnele plus și, respectiv, minus, într-un prim bloc sumator 62 de determinare a mediei 45 ecartului de temperatură din compartimente. Mărimea de ieșire de la primul bloc sumator 62, menționat, și, respectiv, o mărime impusă At prag brut, furnizată de un bloc de gestionare 47

RO 122272 Β1 ecart temperatură 63, intră cu semnul plus și, respectiv, minus, într-un al doilea bloc sumator 64 de determinare a ecartului de temperatură din compartimente. Mărimea de ieșire din cel de-al doilea bloc sumator 64 intră într-un bloc cu histerezis 65, care furnizează, la ieșire, un semnal de acționare ce comandă o primă poartă 66 de transmitere a comenzilor de reglaj brut, la a cărei intrare este aplicat un semnal de comandă, ce permite reglajul maxim brut, în trepte, al climatizării, trepte max, furnizat de către un bloc de comandă 67 pentru pornirea instalației de climatizare, semnalul de la ieșirea porții 66, menționate, intrând într-un bloc de reglaj climă 68.

Mărimile de ieșire de la blocurile de mediere semnale 60 și, respectiv, 61, intră cu valori, pozitivă și, respectiv, negativă, și în două regulatoare 69 și 70, proporțional și, respectiv, integral. Mărimile de la ieșirea celor două regulatoare 69 și 70, proporțional și integral, intră într-un al treilea bloc sumator 71, a cărui mărime de ieșire intră într-un limitator 72, ce furnizează la ieșire un semnal ce este transmis, prin intermediul unei a doua porți 73 de transmitere a comenzilor de reglaj fin, la intrarea bloculului de reglaj climă 68. Semnalul de ieșire de la blocul cu histerezis 65, trecut printr-un inversor 74, se constituie la ieșirea acestuia, de asemenea, într-un semnal de acționare, ce comandă cea de-a doua poartă 73, astfel că, după stabilizarea întregului sistem, prima poartă 66 de transmitere a comenzilor de reglaj brut se blochează, intrând în funcțiune cea de-a doua poartă 73 de transmitere a comenzilor de reglaj fin.

în fig. 11 este prezentată schema bloc de condiționare a comenzilor de încălzire sau răcire.

în cazul în care multitudinea de semnale de intrare 19,..., 23, 25, 27, 34 și 36, care intră într-un bloc de decizie încălzire 75, sunt corespunzătoare, se comandă încălzirea vagonului, pentru care se transmite un semnal 76 COND_H care intră în blocul de reglaj climă 68, ce va da la ieșire comenzile de încălzire 38 ΒΗΓ și/sau 39 BH2. De obicei la pornirea instalației de climatizare, comanda primită de la poarta 66 de transmitere a comenzilor de reglaj brut va declanșa la început comanda de încălzire maximă, adică apar la ieșirea blocului de reglaj climă 68 ambele semnale 38 și 39 (fig. 10).

în cazul în care mărimile 19.....23,25, 28.....34, 37, care intră într-un bloc de decizie răcire 77, sunt corespunzătoare, se comandă răcirea vagonului, pentru care se transmite un semnal 78 care intră în blocul de reglaj climă 68, care va da la ieșire comenzile de răcire 43 sau 44 sau amândouă. De obicei, la pornirea instalației de climatizare, comanda brută de la poarta 66 va da, la început, comanda pentru răcire maximă, adică apar la ieșirea blocului blocul de reglaj climă 68 ambele semnale 43 și 44 (fig. 10).

La ieșirea blocurilor 75 (încălzire) și 77 (răcire) apare și câte o mărime logică de condiție permanentă de acționare 79 și, respectiv, 80, care intră într-un bloc logic SAU 81, iar mărimea de ieșire 82 din acest bloc intră în blocul de reglaj climă 68, având posibilitatea să blocheze, la ieșirea blocului de reglaj climă 68, apariția semnalelor de ieșire.

în fig. 12 este prezentată schema logică de reglare locală a temperaturii într-un compartiment, adică funcționarea blocului 59. Pentru cel de-al doilea compartiment, schema logică este similară.

Semnalele 55-1 și 55-2 prelucrate în blocul 54 intră într-un sumator 83 și semnalul de ieșire din sumator intră într-un bloc de decizie cu histerezis 84. Histerezisul are ecartul At₁ de obicei 1...2°C. Semnalul de ieșire din blocul 84 comandă releul de încălzire locală 85, care conectează de obicei un rezistor, ce poate fi montat sub geam.

Claims (8)

1. Revendicări

   1. Echipament pentru comanda agregatelor de condiționare a aerului de pe vagoanele 3 feroviare, care utilizează o unitate de condiționare a aerului, un grup de condensatoare, o tubulatură de distribuție a aerului, mai multe grupuri de încălzire locală compartimente și 5 extractoare de aer uzat, caracterizat prin aceea că are în alcătuire:

   (a) un controler principal (1) realizat cu un microprocesor (5), ce asigură funcțiile, con- 7 trolul și reglajul de bază pentru condiționarea aerului, (b) niște blocuri de comandă (2) cu reglare locală fină, la nivel de compartiment; și 9 (c) un bloc de diagnoză (3) care analizează și afișează permanent evenimentele sesizate, 11 microprocesorul (5) menționat realizând alegerea regimurilor de lucru în conformitate cu logica mașinii de stare pentru climatizare: 13 (i) de la o stare (CLMSO), inițială, de climatizare, regimul de lucru ajunge fie într-o primă stare (CLMS1, respectiv CLMS5), de trecere, rece-cald, respectiv cald-rece, fie într-o 15 a doua stare (CLMS2, respectiv CLMS6), de încălzire, respectiv, de răcire, cu reglaj fin, atunci când sunt îndeplinite, simultan, condițiile unui prim set de condiții de climatizare, în caz con- 17 trar, regimul de lucru rămânând în starea (CLMSO), curentă, de climatizare;

   (ii) de la prima stare (CLMS1, respectiv CLMS5), de trecere, rece-cald, respectiv cald- 19 rece, regimul de lucru ajunge într-o a doua stare (CLMS2, respectiv CLMS6), de încălzire, respectiv de răcire, cu reglaj fin, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al doilea set de 21 condiții de climatizare, în caz contrar, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (CLMSO), inițială, fie rămânerea lui în starea (CLMS1, respectiv CLMS5), curentă, de 23 climatizare;

   (iii) de la cea de-a doua stare (CLMS2, respectiv CLMS6), de încălzire, respectiv de 25 răcire, cu reglaj fin, regimul de lucru trece într-o a treia stare (CLMS3, respectiv CLMS7), de încălzire, respectiv de răcire, cu reglaj brut, corespunzătoare alimentării a două trepte de 27 încălzire, respectiv de răcire, brută, trecerea având loc atunci când este îndeplinit un al treilea set de condiții de climatizare, în caz contrar, fie are loc trecerea regimului de lucru într-o stare 29 (CLMS4), de erori, atunci când microprocesorul (5) sesizează o eroare de încălzire, respectiv de răcire, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (CLMSO), inițială, sau rămânerea 31 lui în starea (CLMS2, respectiv CLMS6), curentă, de climatizare;

   (iv) de la cea de-a treia stare (CLMS3, respectiv CLMS7), de încălzire, respectiv de 33 răcire, cu reglaj brut, corespunzătoare alimentării a două trepte de încălzire, respectiv de răcire, brută, are loc, după caz, fie trecerea regimului de lucru în starea (CLMS2, respectiv 35 CLMS6), anterioară, de încălzire, respectiv de răcire, cu reglaj fin, fie revenirea regimului de lucru la starea (CLMSO), inițială, fie rămânerea lui în starea (CLMS3, respectiv CLMS7), 37 curentă, de climatizare.
2. 2. Echipament conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că microprocesorul 39 (5) menționat mai realizează alegerea regimurilor de lucru în conformitate cu logica mașinii de stare pentru ventilație: 41 (i') de la o stare (VENTSO), inițială, de ventilație, regimul de lucru ajunge într-o primă stare (VENTS1), de funcționare ventilație, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui prim set 43 de condiții de ventilație, în caz contrar, regimul de lucru rămânând în starea (VENTSO), curentă, de ventilație; 45

   RO 122272 Β1 (ii') de la prima stare (VENTS1), de funcționare ventilație, regimul de lucru ajunge întro a doua stare (VENTS2), de ventilație, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al doilea set de condiții de ventilație, în caz contrar, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (VENTSO), inițială, fie are loc rămânerea lui în starea (VENTS1), curentă, de ventilație;

   (iii') de la cea de-a doua stare (VENTS2), de ventilație, regimul de lucru ajunge într-o a treia stare (VENTS3), de prelungire ventilație, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al treilea set de condiții de ventilație, în caz contrar, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (VENTSO), inițială, fie are loc rămânerea lui în starea (VENTS2), curentă, de ventilație;

   (iv') de la cea de-a treia stare (VENTS3), de prelungire ventilație, are loc, după caz, fie trecerea regimului de lucru în starea (VENTS1), anterioară, de funcționare ventilație, fie revenirea lui la starea (VENTSO), inițială, fie rămânerea lui în starea (VENTS3), curentă, de ventilație.
3. 3. Echipament conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că microprocesorul (5) menționat mai realizează alegerea regimurilor de lucru în conformitate cu logica mașinii de stare pentru testare încălzire, respectiv răcire:

   (i) de la o stare (TSTHO, respectiv TSTCO), inițială, de testare încălzire, respectiv răcire, are loc trecerea regimului de lucru într-o primă stare (TSTH1, respectiv TSTC1), de așteptare confirmare încălzire, respectiv răcire, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui prim set de condiții de testare încălzire, respectiv răcire, în caz contrar, regimul de lucru rămânând în starea (TSTHO, respectiv TSTCO), curentă de testare încălzire, respectiv răcire;

   (ii) de la prima stare (TSTH1, respectiv TSTC1), de așteptare confirmare încălzire, respectiv răcire, are loc fie trecerea regimului de lucru într-o a doua stare (TSTH2, respectiv TSTC2), de așteptare trecere rece-cald, respectiv cald-rece, fie trecerea lui într-o a treia stare (TSTH3, respectiv TSTC3), de test încălzire, respectiv răcire, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al doilea set de testare încălzire, respectiv răcire, în caz contrar, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (TSTHO, respectiv TSTCO), inițială, de testare încălzire, respectiv răcire, fie are loc rămânerea lui în starea (TSTH1, respectiv TSTC1), curentă, de așteptare confirmare încălzire, respectiv răcire;

   (iii) de la cea de-a doua stare (TSTH2, respectiv TSTC2), de așteptare trecere rececald, respectiv cald-rece, are loc trecerea regimului de lucru în cea de-a treia stare (TSTH3, respectiv TSTC3), de test încălzire, respectiv răcire, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al treilea set de condiții de test încălzire, respectiv răcire, în caz contrar, fie are loc revenirea regimului de lucru la starea (TSTHO, respectiv TSTCO), inițială, de testare încălzire, respectiv răcire, fie are loc rămânerea lui în starea (TSTH2, respectiv TSTC2), curentă, de așteptare trecere rece-cald, respectiv cald-rece;

   (iv) de la cea de-a treia stare (TSTH3, respectiv TSTC3), de test încălzire, respectiv răcire, are loc, după caz, fie revenirea regimului de lucru la starea (TSTHO, respectiv TSTCO), inițială, de testare încălzire, respectiv răcire, fie rămânerea lui în starea (TSTH3, respectiv TSTC3), curentă, de test încălzire, respectiv răcire.
4. 4. Echipament conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că microprocesorul (5) menționat mai realizează alegerea regimurilor de lucru în conformitate cu logica mașinii de stare pentru monitorizarea ventilației:

   (i') de la o stare (MONVENO), inițială, de monitorizare a ventilației, are loc trecerea regimului de lucru într-o primă stare (MONVEN1), de așteptare confirmare 1 senzor vânt, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui prim set de condiții de monitorizare a ventilației, în caz contrar, regimul de lucru rămânând în starea (MONVENO), curentă de monitorizare a ventilației;

   RO 122272 Β1 (ii') de la prima stare (MONVEN1), de așteptare confirmare 1 senzor vânt, are loc 1 trecerea regimului de lucru într-o a doua stare (MONVEN2), de confirmare semnal OK senzor vânt, atunci când sunt îndeplinite condițiile unui al doilea set de condiții de moni- 3 torizare a ventilației, în caz contrar, fie are loc trecerea regimului de lucru în starea (MONVENO), anterioară, de monitorizare a ventilației, fie are loc trecerea lui într-o stare 5 (MONVEN4), de eroare senzor vânt;

   (iii') de la cea de-a doua stare (MONVEN2), de confirmare semnal OK senzor vânt, 7 are loc trecerea regimului de lucru într-o a treia stare (MONVEN3), post ventilație, de așteptare comandă, trecerea având loc atunci când este îndeplinit un al treilea set de condiții 9 de monitorizare a ventilației, în caz contrar, fie are loc trecerea regimului de lucru în starea (MONVEN1), anterioară, de așteptare confirmare 1 senzor vânt, fie are loc rămânerea lui 11 în starea (MONVEN2), curentă, de confirmare semnal OK senzor vânt;

   (iv') de la cea de-a treia stare (MONVEN3), post ventilație, de așteptare comandă, 13 are loc trecerea regimului de lucru într-o a patra stare (MONVEN5), de așteptare confirmare 2 senzor vânt, trecerea având loc atunci când este îndeplinit un al patrulea set de condiții 15 de monitorizare a ventilației, în caz contrar, fie are loc trecerea regimului de lucru în starea (MONVEN4), de eroare senzor vânt, fie are loc trecerea lui în starea (MONVENO), inițială, de 17 monitorizare a ventilației, fie are loc rămânerea lui în starea (MONVEN3), curentă, post ventilație, de așteptare comandă; 19 (ν') de la cea de-a patra stare (MONVEN5), de așteptare confirmare 2 senzor vânt, are loc, după caz, fie trecerea regimului de lucru într-una din stările (MONVEN1, MONVEN2, 21 MONVEN3), anterioare, de așteptare confirmare 1 senzor vânt, respectiv de confirmare semnal OK senzor vânt și, respectiv, post ventilație, de așteptare comandă, fie are loc 23 rămânerea regimului de lucru în starea (MONVEN5), curentă, de așteptare confirmare 2 senzor vânt; 25 (vi') de la starea (MONVEN4), de eroare senzor vânt, are loc, după caz, fie trecerea regimului de lucru în starea (MONVENO), inițială, de monitorizare a ventilației, fie are loc 27 rămânerea lui în starea (MONVEN4), curentă, de eroare senzor vânt;

   (vii') de la starea (MONVENO), inițială de monitorizare a ventilației, poate avea loc 29 trecerea directă a regimului de lucru în starea (MONVEN3), post ventilație, de așteptare comandă, trecerea având loc atunci când este îndeplinit un al cincilea set de condiții de 31 monitorizare a ventilației.
5. 5. Echipament conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că blocurile de 33 comandă (2-1, ...2-n), cu reglare locală fină, cuprind un bloc de prelucrare semnale (54) care primesc la intrare semnale (55, 56), digitale, și, respectiv, semnale (57, 58), analogice, 35 reprezentând mărimile de temperatură cerute și, respectiv, măsurate, la nivel de compartiment sau salon, la ieșirea blocului de prelucrare semnale (54) fiind obținute semnale 37 (55-n, 56-n, 57-n, 58-n) care sunt furnizate unui bloc de decizie (59) și totodată transmise prin magistrala de date (18). 39
6. 6. Echipament conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că blocul de decizie (59) cuprinde un sumator (83) care primește semnale (55-n, 56-n și, respectiv, 57-n, 58-n) 41 reprezentând mărimile de temperatură cerute și, respectiv, măsurate, la nivelul compartimentelor, furnizând la ieșire un semnal aplicat unui bloc cu histerezis (84) având 43 valoarea histerezisului dat, care atunci când este depășită, se generează un semnal, care transmis unui bloc comandă (85), realizează comanda unui releu de acționare încălzire locală. 45
7. 7. Echipament conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că controlerul principal (1) mai cuprinde două blocuri de mediere semnale (60 și, respectiv, 61) care, pe baza 47 semnalelor (55-n, 56-n și, respectiv, 57-n, 58-n) primite prin magistrala de date (18) de la

   RO 122272 Β1 blocurile de comandă (2-n), realizează medierea respectivelor semnale (55-n, 56-n și, respectiv, 57-n, 58-n) reprezentând mărimile de temperatură cerute și, respectiv, măsurate, la nivelul compartimentelor, cu furnizarea la ieșirea blocurilor de mediere semnale (60 și, respectiv, 61) a mediilor aritmetice ale mărimilor menționate, pe de o parte, aplicate cu semne contrare, unui prim sumator (62) al cărui semnal de ieșire este aplicat, cu semn pozitiv, unui al doilea sumator (64), în care intră, cu semn negativ, un semnal furnizat de către un bloc de gestionare ecart temperatură (63), iar pe de altă parte, aplicate la intrările unor regulatoare (69,70), de tip proporțional și integral, ale căror semnale de ieșire sunt aplicate unui al treilea sumator (71), semnalele, furnizate de către fiecare dintre sumatoarele (64,71) finale, ce sunt supuse prelucrării într-un bloc cu histerezis (65) și, respectiv, în cadrul unui bloc limitator (72), fiind aplicate la intrarea a două porți de transmisie (66 și, respectiv, 73), ce lucrează alternativ, dintre care o primă poartă de transmisie (66), având rol de transmitere a unei comenzi de reglaj brut, ce primește, de asemenea, un semnal de comandă maximă, furnizat de către un bloc de pornire în trepte (67), precum și o a doua poartă de transmisie (73), având rol de transmitere a unei comenzi de reglaj fin, ce primește, de asemenea, semnalul de la ieșirea blocului cu histerezis (65) inversat într-un bloc inversor (74), comanda alternativă a reglajului brut și, respectiv, fin, fiind realizată de către un bloc de reglaj climă (68), care primind semnalele de la cele două porți de transmisie (66 și, respectiv, 73), precum și semnale (76, 78) de condiționare a aerului, furnizează în mod corespunzător semnale de comandă (38,39 și, respectiv, 43, 44) de încălzire și, respectiv, de răcire.
8. 8. Echipament conform revendicării 7, caracterizat prin aceea că controlerul principal (1) mai cuprinde un ansamblu de două blocuri de decizie (75 și, respectiv, 77) de încălzire și, respectiv, de răcire, care pe de o parte, furnizează semnalele (76, 78) de condiționare a aerului, necesare asigurării comenzilor de încălzire și, respectiv, de răcire, de către blocul de reglaj climă (68), iar pe de altă parte, care furnizează niște semnale (79,80) ce se însumează într-un bloc logic SAU (81), pentru a furniza, de asemenea, blocului de reglaj climă (68), un semnal (82) pentru blocarea comenzilor de încălzire și, respectiv, de răcire.