RO120379B1 - Implant dentar tip şurub - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un implant de tip şurub, integrat tisular. Implantul conform invenţiei se compune dintr-o parte endoosoasă şi una orală, partea endoosoasă cuprinzând un corp cilindric (2), prevăzut, în partea inferioară, cu o uşoară conicitate şi cu spire (3) foarte subţiri, iar în partea superioară, cu un cap cilindric, în interiorul căruia se află nişte elemente de strângere-înşurubare a implantului, respectiv de fixare a părţii orale.

Description

Invenția se referă la un implant dentar tip șurub integrat tisular în os-osteoacceptat și în țesutul gingival - integrare epitelioconjunctivă, care se folosește ca suport pentru construcții protetice dentare, în vederea realizării de dinți sau grupuri de dinți artificiali.

Sunt cunoscute modalități de protezare, prin care fixarea lucrărilor se face prin cimentare pe diferite tipuri de bonturi sau mixt-bonturi și dinți naturali, folosindu-se materiale diferite.

Dezavantajul acestor metode constă în aceea că lucrările protetice se fixează pe bonturi protetice doar prin cimentare și nu mai pot fi înlăturate decât prin tăiere, dând naștere fenomenelor de bimetalism și coroziune.

Sunt cunoscute, de asemenea, implanturi dentare care sunt formate dintr-un corp metalic din titan pur, la partea superioară având o porțiune conică, unde se cuplează cu bontul protetic. Dezavantajele acestor implanturi constau în aceea că, la cuplarea bontului protetic cu implantul, în porțiunea conică, există riscul infiltrării secrețiilor și germenilor microbieni, care, având un mediu bun de cultură, pot afecta ulterior, la început, straturile gingivoperiostale, cu compromiterea inelului periimplantar, iar apoi osul cortical și cel spongios, cu compromiterea integrării osoase a implantului și eșecul total al acestuia.

Problema pe care o rezolvă invenția constă în aceea că implantul realizat din titan poate fi integrat tisular, împiedicând astfel infiltrarea secrețiilor și germenilor microbieni în interiorul implantului, în zona de fixare.

Implantul dentar tip șurub, conform invenției, rezolvă problema propusă și înlătură dezavantajul de mai sus prin aceea că se compune dintr-o parte inferioară endoosoasă și una superioară orală; partea endoosoasă a implantului se compune dintr-un șurub implant, al cărui corp, la partea inferioară, are forma unui cilindru conic de 1° și pe care există niște spire elicoidale foarte subțiri, iar în partea superioară, corpul are, la interior, o gaură în care sunt introduse elementele de strângere-înșurubare a implantului, respectiv de fixare a părții orale a implantului, constituite dintr-o porțiune hexagonală, pentru a putea fi înșurubată în os, și o porțiune înclinată la 45°, pe care se așază, intim, un șurub de cicatrizare-opercul, în partea superioară, componenta care formează partea orală a implantului putând fi un bont protetic drept, un bont protetic angulat sau un bont protetic intermediar.

Modalitatea de implant constă în aplicarea unor etape cunoscute și are ca finalitate montarea, la alegere, în funcție de situația clinică, fie a unui bont protetic intermediar, peste care se confecționează o lucrare protetică amovibilă și care se fixează cu ajutorul șurubului de fixare fie a unui bont protetic drept, fie a unui bont protetic angulat.

Implantul dentar tip șurub, conform invenției, prezintă următoarele avantaje:

- implantul se termină superior în secțiune transversală sub formă circulară, împiedicând astfel infiltrarea secrețiilor și germenilor microbieni în interiorul implantului, în zona de fixare;

- se ușurează intervenția medicului și se evită fenomenul de bimetalism, prin utilizarea de fiole din plastic, ale căror dopuri în care sunt prinse implanturile constituie instrumente de poziționare a acestora;

- se scurtează durata de execuție a protezei prin utilizarea bontului de transfer, a implantului omolog, care sunt fixate în lăcașul lor de amprentare din cavitatea orală;

- oferă posibilitatea realizării de lucrări protetice fixe și mobilizabile, permițând demontarea acestora pentru igienizare și recondiționare, la pacienții dispensarizați, de către medic, în cabinet, o dată la 6 luni sau când este nevoie, când se impune controlul stabilității implantului, prin teste de lovire cu sonda sau periotestul, controlul clinic al inelului periimplantar și al șanțului periimplantar, eventualele retușuri chirurgicale, medicale sau combinate, ale neajunsurilor apărute la nivelul integrării gingivale ale implantului, augmentarea periimplantară, cu refacerea înălțimii crestei osoase atunci când aceasta are o resorbție verticală nefiziologică.

RO 120379 Β1

Se dă, mai jos, un exemplu de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1...25, ce 1 reprezintă:

-fig. 1, secțiune longitudinală prin implantul cu bont protetic intermediar, constituit din 3 partea endoosoasă și partea orală;

- fig. 2, secțiune longitudinală prin implantul cu bont protetic drept;5

- fig. 3, secțiune longitudinală prin implantul cu bont protetic angulat;

- fig. 4, secțiune longitudinală prin șurubul implant;7

- fig. 5, secțiune longitudinală prin bontul protetic drept;

- fig. 6, secțiune longitudinală prin bontul protetic angulat;9

- fig. 7, secțiune longitudinală prin șurubul de fixare;

- fig. 8, secțiune longitudinală prin șurubul de cicatrizare-opercul;11

- fig. 9, secțiune longitudinală prin conformatorul gingival;

- fig. 10, secțiune longitudinală prin bontul protetic intermediar;13

- fig. 11, secțiune longitudinală prin implantul omolog;

- fig. 12 vedere a bontului de transfer;15

- fig. 13 vedere a burghiului penetrator;

- fig. 14, vedere a burghiului de finisare;17

- fig. 15, vedere a frezei teșitor;

- fig. 16, vedere a frezei de lărgire; - fig. 17, vedere a tarodului special;19

- fig. 18, secțiune longitudinală printr-o cheie digitală;

- fig. 19, secțiune longitudinală printr-o cheie manuală;21

- fig. 20, vedere a cheii cu clichet;

- fig. 21, vedere a unei chei digitale, pentru strângerea șurubului implant;23

- fig. 22, vedere a cheii digitale, pentru strângerea șurubului de fixare;

- fig. 23, vedere a bisturiului rotativ;25

- fig. 24, vedere a știftului de paralelizare;

- fig. 25, vedere a adaptorului pentru cheie cu clichet.27

Implantul dentar tip șurub, conform invenției, este realizat în patru variante dimensionale, implicit în patru componente endoosoase, în funcție de dimensiunile și poziția în care 29 sunt aplicate.

Implantul este constituit dintr-un șurub implant 1, prezentat în fig. 4, care este format 31 dintr-un corp 2, având forma unui cilindru conic de Γ la partea inferioară; pe corpul 2 al șurubului implant 1 sunt practicate, în funcție de varianta constructivă, niște spire elicoidale 3, 33 foarte subțiri, adânci de 2 mm pe diametru; numărul spirelor 3 poate fi de la 3 la 6. Șurubul implant 1 prezentat în fig. 4 constituie componenta endoosoasă a implantului conform inven- 35 ției și are un rol foarte important în timpul masticației, amortizând forțele care se exercită asupra țesuturilor osoase în care este integrat. Adâncimea pe diametru de 2 mm a spirelor 37 elicoidale 3 conferă implantului conform invenției, pe lângă o amortizare perfectă a forțelor ce apar în timpul masticației, și o integrare stabilă a acestuia în țesuturile osoase. 39 în partea superioară a corpului 2 se află un cap 4 care este prevăzut, la exterior, cu o porțiune netedă, circulară. Corpul 2 poate fi realizat în patru variante dimensionale în ce 41 privește diametrul, și anume: 3,7 mm; 4 mm; 4,3 mm; 4,5 mm. La interior, capul 4 are prevăzută o gaură 5 înfundată, filetată, o porțiune hexagonală 6, pentru a putea fi înșurubată în 43 os, și o porțiune 7 înclinată la 45°, pe care se așază intim un șurub de cicatrizare 8 - opercul, prezentat în fig. 8. în componenta endoosoasă se poate monta o componentă endobucală, 45 ce formează partea orală a implantului. Componenta endobucală poate fi un bont protetic drept 9, un bont protetic angulat 10 sau un bont protetic intermediar 11. 47

RO 120379 Β1

Bontul protetic drept 9, prezentat în fig. 5, are o formă tronconică la partea superioară, cu niște caneluri circulare 12, iar la partea inferioară are un profil rotunjit circular, care, la bază, poate fi realizat în patru variante dimensionale, și anume, cu diametrul de: 3,7 mm; 4 mm; 4,3 mm; 4,5 mm. Profilul 13 contribuie la formarea, în jurul său, a inelului periimplantar. La partea extremă inferioară, bontul 9 este prevăzut cu o porțiune 14, hexagonală, și o porțiune 15, înclinată la 45°, care se așază intim în partea superioară, în interiorul capului 4 al implantului 1. La interior, bontul protetic drept 9 este prevăzut cu o gaură străpunsă în trepte de două diametre prin care trece șurubul de fixare 16, prezentat în fig. 7.

Bontul protetic angulat 10, prezentat în fig. 6, are, la partea inferioară, aceeași construcție cu bontul protetic drept 9, iar la partea superioară, porțiunea tronconică este înclinată la diverse unghiuri, în funcție de situația clinică.

Bontul protetic intermediar 11, prezentat în fig. 10, are o formă cilindrică, cu un profil rotunjit circular 13, terminat, în partea inferioară, cu o înclinație de 45°, și o porțiune hexagonală, care se așază intim în partea superioară, în interiorul capului 4 al șurubului-implant 1. Bontul protetic intermediar 11 are, la partea inferioară, aceeași construcție, ca formă exterioară, cu bontul protetic drept 9, iar la partea superioară, după terminarea profilului rotunjit 13, este prevăzut cu o porțiune cilindrică 17, înaltă de 2 mm. La interiorul bontului protetic intermediar 11, se află o gaură 18 străpunsă, prin care trece șurubul de fixare 16.

Șurubul de fixare 16, prezentat în fig. 7, are, la partea inferioară, o formă cilindrică, ce se termină cu o tijă filetată 19, iar la partea superioară are o porțiune 20, netedă la exterior, la interior având o gaură hexagonală 21, înfundată, pentru strângerea șurubului de fixare 16 în corpul implantului 1, conform invenției.

Șurubul de cicatrizare 8 - opercul, prezentat în fig. 8, este în formă de cilindru și are, la partea inferioară, o tijă filetată 22. La partea superioară, acesta este prevăzut cu un cap conic 23, înclinat la 45° la exterior, care are, la interior, o gaură hexagonală 24, înfundată, pentru strângerea acestuia în capul 4 al implantului 1, șurubul așezându-se intim pe porțiunea 7, înclinată la 45°.

Implantul dentar conform invenției se compune dintr-o parte endoosoasă și una orală; partea endoosoasă a implantului se compune din șurubul implant 1, cu corpul cilindric 2 și capul 4. Corpul cilindric 2 este prevăzut, în partea inferioară, cu o ușoară conicitate și cu spirele elicoidale 3, foarte subțiri, iar în partea superioară, cu un cap cilindric 4, în interiorul căruia se află elementele de strângere-înșurubare a implantului, respectiv șurubul 16 de fixare a părții orale a implantului.

După etapa chirurgicală de integrare tisulară a implantului conform invenției, care durează 4 luni la mandibulă și, respectiv, 6 luni la maxilar, se descoperă implantul.

într-o altă etapă chirurgicală, se înlătură șurubul de cicatrizare 8 - opercul și se montează un conformator gingival 25, prezentat în fig. 9.

După 10-12 zile, în locul conformatorului gingival 25, se montează bontul de transfer 29, prezentat în fig. 12, care se amprentează împreună cu implantul omolog 30, prezentat în fig. 11, după care se toarnă, în laborator, modelul de lucru, care cuprinde copia fidelă a situației clinice. Invenția oferă și posibilitatea realizării de reconstrucții protetice, cu sprijin mixt, implant-dinte, fixate și pe dinții naturali.

în cazul unei reconstrucții protetice cu sprijin mixt, implant-dinte, bontul protetic, constituit din dintele natural, se amprentează, se reconstituie lucrarea pe o componentă orală, care constituie o capă de ancorare, ce se finisează și se cimentează pe dinte.

Conformatorul gingival 25, prezentat în fig. 9, are, la partea inferioară, o porțiune cilindrică 26, iar la partea superioară, are profilul 13 rotunjit, terminat, în partea superioară, cu

RO 120379 Β1 o parte cilindrică 27. La interior, are o gaură 28 străpunsă în trepte. Profilul rotunjit al contor- 1 maiorului gingival 25 are un rol important la formarea, în jurul său, a inelului periimplantar.

Trusa de instrumentar, necesară montării implantului dentar din prezenta invenție, 3 este alcătuită dintr-o cutie realizată din oțel inoxidabil, care conține:

- 4 fiole din plastic, cu 4 tipuri de implanturi sterilizate, cu diametrul 3,7 mm, 4 mm, 5 4,3 mm, 4,5 mm;

- 4 implanturi omoloage, cu diametrul 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm, 4,5 mm;7

- 4 bonturi de transfer, cu diametrul 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm, 4,5 mm;

- 2 burghie de penetrare, cu diametrul 1,6 mm;9

- 4 burghie de finisare, cu diametrul 1,7 mm, 1,9 mm, 2,2 mm, 2,4 mm;

- 2 freze-teșitor;11

- 4 freze de lărgire, cu diametrul 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm, 4,5 mm;

- 8 tarozi speciali pentru filtrare;13

-1 cheie digitală, cu octogon interior;

-1 cheie manuală, cu octogon interior;15

-1 cheie cu clichet;

-1 adaptor pentru cheia clichet;17

-1 cheie digitală, cu hexagon exterior S=2,5 mm;

-1 cheie digitală, cu hexagon exterior S= 1,4 mm;19

- 4 bisturiuri rotative, cu diametrul 3,8 mm, 4,1 mm, 4,4 mm, 4,6 mm;

Se dă mai jos o descriere pe scurt a instrumentelor din trusă.21

Implantul omolog 30, prezentat în fig. 11, are forma unui cilindru prevăzut, la exterior, în partea inferioară, cu trei caneluri circulare 31, terminate cu o porțiune conică 32. în partea 23 superioară, la exterior, este prevăzut cu o porțiune netedă cilindrică 33, care este realizată în patru variante dimensionale: cu diametru de 3,7 mm; 4 mm; 4,3; 4,5 mm. în partea supe- 25 rioară a implantului omolog 30, în interior, este prevăzut cu o gaură înfundată 34, filetată, o porțiune hexagonală 35 și o porțiune 36 înclinată la 45°. 27

Bontul de transfer 29, prezentat în fig. 12, este constituit dintr-o tijă 35, cilindrică, cu diametrul de 2,5 mm, care este în legătură cu o porțiune cilindrică 36, netedă, în patru va- 29 riante dimensionale: cu diametrul de 3,7 mm; 4 mm; 4,3 mm si 4,5 mm. Porțiunea cilindrica 36 se termină, la partea inferioară, cu o porțiune 37, ce are o înclinație la 45°. în extremitatea 31 inferioară, bontul de transfer este prevăzut cu o porțiune 38, netedă, și o tijă filetată 39.

Burghiul penetrator 40, prezentat în fig. 13, este executat din oțel inoxidabil 33 10TiNiCr180 și este prevăzut, la partea superioară, cu un sistem de prindere 41 în turbina dentară, iar la partea inferioară, cu niște canale elicoidale tăietoare 42, care se termină cu 35 un vârf ascuțit 43, ce poate puncta poziția execuției alveolei.

Burghiul de finisare 44, prezentat în fig. 14, este executat din oțel inoxidabil, în patru 37 variante dimensionale: cu diametrul 1,7 mm; 1,9 mm; 2,2 mm; 2,4 mm, și are aceeași construcție ca și burghiul penetrator. 39

Freza-teșitor 45, prezentată în fig. 15, este executată din oțel inoxidabil și prevăzută, la partea superioară, cu sistemul de prindere 41, în piesa contra unghi, cu reductor, iar în 41 partea inferioară, cu canale tăietoare 46, terminate cu un cap de centrare 47.

Freza de lărgire 48, cu irigare internă, prezentată în fig. 16, este executată din oțel 43 inoxidabil și este prevăzută, la partea superioară, cu sistemul 41 de prindere în turbina dentară. Partea cilindrică prezintă niște canale tăietoare 49 și se termină cu un cap de centrare 45 50. Partea cilindrică are canalele tăietoare 49, care sunt executate în patru variante dimensionale: cu diametrul de 3,7 mm; 4 mm; 4,3 mm și 4,5 mm. Prin interiorul frezei de lărgire 48, 47 este executată o gaură capilară 51, în vederea irigării interne, în timpul lărgirii alveolei.

RO 120379 Β1

Tarodul special 52, pentru filetare, prezentat în fig. 17, este executat din oțel inoxidabil, în patru variante dimensionale: cu diametrul de 3,7 mm; 4 mm, 4,3 mm; 4,5 mm. în partea inferioară, acesta are niște spire tăietoare 53, iar în partea superioară, este prevăzut cu o porțiune 54 pătrată în secțiune, pentru antrenarea circulară cu cheile digitale, manuale sau cu clichet.

Cheia digitală 55 este prezentată în fig. 18 și este executată din oțel inoxidabil. Cheia digitală 55 are o formă cilindrică 56 randalinată în partea superioară, iar în partea inferioară 57, este terminată cu o porțiune cilindrică netedă. La interior, în partea inferioară, are o gaură înfundată octogonală 58, pentru antrenarea tarozilor.

Cheia manuală 59, pentru strângerea șurubului implant 1, prezentată în fig. 19, este executată din oțel inoxidabil și are forma unei pârghii îndoite, la partea superioară, la 90°. La capătul superior, se termină cu o porțiune cilindrică 60, în care se află o gaură înfundată octogonală 61, pentru antrenarea tarozilor 52. Prin folosirea unui adaptor 62 prezentat în fig. 25, cu ajutorul unei chei manuale 59, se înșurubează corpul - șurub implant 1 în alveolă.

Cheia cu clichet 63, prezentată în fig. 20, este executată din oțel inoxidabil și se compune, la partea inferioară, dintr-un mâner 64 și un mecanism cu clichet 65, la partea superioară. La interior, în partea superioară, are o gaură înfundată pătrată 66, pentru antrenarea tarozilor 52 și înșurubarea corpului implant 1 în alveolă.

Cheia digitală 67, prezentată în fig. 21, este executată din oțel inoxidabil, are o formă cilindrică randalinată 68, în partea superioară, terminată, în partea inferioară, cu o porțiune 69, cilindrică în trepte, și o porțiune 70, hexagonală la exterior, pentru înșurubarea în os a corpului-implant 1.

Cheia digitală 71, prezentată în fig. 22, este executată tot din oțel inoxidabil, având, în partea superioară, o porțiune 72, cilindrică randalinată, terminată inferior cu o parte cilindrică 73, și o porțiune hexagonală 74, la exterior, pentru antrenarea șurubului de fixare 16 și a șurubului de cicatrizare-opercul 8.

Bisturiul rotativ 75, prezentat în fig. 23, este executat din oțel inoxidabil, în patru variante dimensionale la diametru interior: 3,8 mm; 4,1 mm; 4,4 mm si 4,6 mm. La partea superioară, este prevăzut cu un sistem de prindere 41 în piesa contraunghi a turbinei dentare.

Știftul de paralelizare 76, prezentat în fig. 24, este executat din oțel inoxidabil, cu diametrul exterior de 1,8 mm.

Adaptorul 62, pentru cheie cu clichet 63 și cheie manuală 59, prezentat în fig. 25, este executat din oțel inoxidabil, de formă cilindrică, prevăzut, la un capăt, cu o parte 77, pătrată la exterior, iar la celălalt capăt, cu o parte 78, hexagonală la exterior.

Modalitatea de implantare a implantului dentar constă în următoarele etape, cunoscute și aplicate și altor tipuri de implant;

a) incizia și decolarea lamboului muco-periostal;

b) evidențierea crestei osoase;

c) punctarea și penetrarea locului unde urmează a se executa alveola;

d) lărgirea și adâncirea alveolei, cu ajutorul burghielor și a frezelor de lărgire, cu irigare internă;

e) teșirea alveolei, cu ajutorul frezelor teșitor;

f) filetarea alveolei cu tarozii corespunzător porțiunii de înfiletare a implantului;

g) înșurubarea implantului în alveola pregătită, cu ajutorul cheilor din trusă;

h) fixarea șurubului de cicatrizare-opercul în partea superioară a implantului;

i) sutura lamboului muco-periostal peste ansamblul corp-implant-șurub-opercul;

j) integrarea tisulară a implantului, care durează 4 luni la mandibulă și, respectiv, 6 luni la maxilar;

RO 120379 Β1

k) descoperirea implantului; 1

l) înlăturarea șurubului de cicatrizare-opercul și montarea unui conformatorgingival;

m) montarea, după 10-12 zile, a bontului de transfer, în locul conformatorului gingival, 3 care se amprentează împreună cu implantul omolog;

n) turnarea, în laborator, a modelului de lucru, care cuprinde copia fidelă a situației 5 clinice;

o) montarea, la alegere, în funcție de situația clinică, fie a unui bont protetic interme- 7 diar, peste care se confecționează o lucrare protetică amovibilă și care se fixează cu ajutorul șurubului de fixare fie a unui bont protetic drept, fie a unui bont protetic angulat. 9

Invenția oferă, de asemenea, și posibilitatea realizării de reconstrucții protetice, cu sprijin mixt, fixate pe împlânte și pe dinții naturali. în cazul unei reconstrucții protetice, cu 11 sprijin mixt, implant-dinte, bontul protetic, constituit din dintele natural, se amprentează, se reconstituie lucrarea pe o componentă orală, care constituie o capă de ancorare, ce se fini- 13 sează și se cimentează pe dinte.

Corpul șurub-implant este prevăzut cu spire elicoidale foarte subțiri și foarte adânci 15 pe diametru de 2 mm adâncime, și conferă implantului o integrare stabilă în țesuturile osoase, precum și o amortizare perfectă a forțelor ce apar în timpul masticației. 17

Modalitatea de utilizare a implantului dentar conform invenției permite utilizarea implantului tip șurub, construit într-o gamă de patru diametre: 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm, 4,5 mm 19 și patru lungimi: 11 mm, 13 mm, 15 mm, 16,5 mm.

Operația chirurgicală de realizare a unei alveole pentru introducerea unui implant 21 dentar constă în incizia și decolarea lamboului mucoperiostal, pentru descoperirea crestei osoase și, cu ajutorul unui burghiu penetrator, ascuțit la vârf, prezentat în fig. 13, cu diame- 23 trul 1,6 mm, se punctează și trepanează locul unde urmează să se introducă implantul; în continuare, se fac operații succesive de lărgire și adâncire cu ajutorul burghielor elicoidale, 25 prezentate în fig. 14, de diametre 1,7 mm, 1,9 mm, 2,2 mm, 2,4 mm, și cu ajutorul frezelor de lărgire, cu irigare internă, prezentate în fig. 16, de diametre 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm și 27 4,5 mm. în cazurile de întrerupere accidentală a circuitului de răcire de la fiziodispenser, în vederea irigării interne sau externe, răcirea instrumentelor de găurire, lărgire și adâncire se 29 face cu oxigen lichid. De asemenea, oxigenul lichid se folosește la oxigenarea locală a alveolei create, gata de implantare, cu scopul reoxigenării și tonifierii celulelor osoase la interfața 31 cu implantul dentar. După operația de lărgire și adâncire a alveolelor, acestea se teșesc cu ajutorul frezelor teșitor, prezentate în fig. 14. Urmează operația de filetare a alveolei, pe 33 porțiunea diametrelor de 1,7 mm, 1,9 mm 2,2 mm și 2,4 mm, cu două seturi de tarozi speciali: un set de degroșare și altul de finisare, prezentate în fig. 17. Alveola astfel pregătită 35 se spală cu oxigen lichid sau cu ser fiziologic. Se scoate corpul șurub-implant corespunzător alveolei, din fiola de plastic, prin desfacerea dopului unde este fixat implantul, și se introduce 37 implantul în alveolă, printr-o ușoară răsucire a dopului și, implicit, a implantului, în sensul acelor de ceasornic, până se înșurubează primele spire, după care se desface dopul, se 39 cuplează cheia digitală, prezentată în fig. 21, în hexagonul interior din corpul implantului, și se înșurubează, în continuare, implantul în alveolă. După caz, dacă este nevoie, pentru 41 înșurubarea finală a corpului implant, se utilizează și cheia manuală din fig. 19 sau cheia cu clichet prezentată în fig. 20, folosind adaptorul cheii cu clichet din fig. 25. Corpul implant se 43 înșurubează până se fixează complet în alveola creată anterior, până când acesta ajunge la nivelul crestei osoase. După această fază, se introduce șurubul de cicatrizare - opercul, 45 prezentat în fig. 8, în lăcașul interior al corpului implantului, și se înșurubează cu ajutorul cheii digitale, prezentată în fig. 22, până când operculul se așază intim pe conicitatea cor- 47 pului implantului. Urmează faza finală de sutură a lamboului mucoperiostal peste ansamblul

RO 120379 Β1 corp-implant-șurub-opercul. După faza chirurgicală de integrare tisulară a implantelor, care durează 4 luni la mandibulă și 6 luni la maxilar, urmează o altă fază chirugicală, în care se descoperă implantul cu bisturiul circular, se înlătură șurubul de cicatrizare 8 și se montează conformatorul gingival prezentat în fig. 9, realizat într-o gamă de patru diametre, de 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm și 4,5 mm. Montarea conformatorului gingival, prezentat în fig. 9, se face prin intermediul șurubului de fixare, prezentat în fig. 7, cu cheia digitală, prezentată în fig. 22. După 10-12 zile, se montează bontul de transfer, prezentat în fig. 12, construit într-o gamă de patru diametre: 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm și 4,5 mm. Bontul de transfer 11, împreună cu implantul omolog 21, prezentat în fig. 11, construit într-o gamă de patru diametre: 3,7 mm, 4 mm, 4,3 mm si 4,5 mm, se amprentează, transferându-se situația clinică pe modelul de lucru, în laboratorul de tehnică dentară. Următoarele etape, în funcție de situația clinică, pot fi: ori montarea unui tip de bont protetic intermediar, prezentat în fig. 11, peste care se confecționează o lucrare protetică amovibilă, care se fixează cu ajutorul șurubului de fixare proteză, fie montarea unui bont protetic drept 8, prezentat în fig. 5, sau a unui bont protetic angulat 9, prezentat în fig. 6, peste care se va cimenta lucrarea protetică.

Claims (2)

1. Implant dentar tip șurub, caracterizat prin aceea că se compune dintr-o parte inferioară endoosoasă și una superioară orală endobucală, partea endoosoasă a implantului fiind alcătuită dintr-un șurub implant (1), al cărui corp (2) are forma unui cilindru conic de 1 ° la partea inferioară, și pe care există niște spire elicoidale (3) foarte subțiri, iar în partea superioară, corpul (2) având un cap (4) cu o gaură (5) la interior, în care sunt introduse elementele de strângere-înșurubare a implantului, respectiv de fixare a părții orale a implantului, constituite dintr-o porțiune hexagonală (6), pentru a putea fi înșurubată în os, și o porțiune (7) înclinată la 45°, pe care se așază intim un șurub de cicatrizare-opercul (8), în partea superioară, componenta endobucală ce formează partea orală a implantului putând fi un bont protetic drept (9), un bont protetic angulat (10) sau un bont protetic intermediar (11).

2. Implant dentar, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că bontul protetic drept (9) are o formă tronconică la partea superioară, în care sunt practicate niște caneluri circulare (12), iar la partea inferioară are un profil rotunjit circular (13), care contribuie la formarea, în jurul său, a inelului periimplantar, la partea extremă inferioară, bontul (9) fiind prevăzut cu o porțiune hexagonală (14) și o teșitură (15) înclinată la 45°, care se așază intim în partea superioară din interiorul corpului (2) implantului, la interior, bontul protetic drept (9) fiind prevăzut cu o gaură străpunsă în trepte de două diametre prin care trece șurubul de fixare (16).