RO117576B1 - Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar - Google Patents
Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar Download PDFInfo
- Publication number
- RO117576B1 RO117576B1 RO97-00380A RO9700380A RO117576B1 RO 117576 B1 RO117576 B1 RO 117576B1 RO 9700380 A RO9700380 A RO 9700380A RO 117576 B1 RO117576 B1 RO 117576B1
- Authority
- RO
- Romania
- Prior art keywords
- circuit
- phase
- economic
- order
- procedure
- Prior art date
Links
- 238000000034 method Methods 0.000 title claims abstract description 51
- 230000009189 diving Effects 0.000 title 1
- 239000011159 matrix material Substances 0.000 claims description 32
- 230000009467 reduction Effects 0.000 claims description 19
- 230000000737 periodic effect Effects 0.000 claims 1
- 230000008569 process Effects 0.000 abstract description 18
- 230000003247 decreasing effect Effects 0.000 abstract description 3
- 230000000903 blocking effect Effects 0.000 abstract 1
- 230000003467 diminishing effect Effects 0.000 abstract 1
- 239000003795 chemical substances by application Substances 0.000 description 21
- 230000008901 benefit Effects 0.000 description 9
- 238000010586 diagram Methods 0.000 description 6
- 230000000694 effects Effects 0.000 description 4
- 230000006870 function Effects 0.000 description 3
- 238000004364 calculation method Methods 0.000 description 2
- 230000006872 improvement Effects 0.000 description 2
- 238000004519 manufacturing process Methods 0.000 description 2
- 230000006978 adaptation Effects 0.000 description 1
- 238000004458 analytical method Methods 0.000 description 1
- 238000010276 construction Methods 0.000 description 1
- 230000001934 delay Effects 0.000 description 1
- 238000009826 distribution Methods 0.000 description 1
- 230000004064 dysfunction Effects 0.000 description 1
- 239000000463 material Substances 0.000 description 1
- 230000007246 mechanism Effects 0.000 description 1
- 238000010606 normalization Methods 0.000 description 1
- 238000011084 recovery Methods 0.000 description 1
- 238000010845 search algorithm Methods 0.000 description 1
- 238000003860 storage Methods 0.000 description 1
- 239000004557 technical material Substances 0.000 description 1
- 230000001131 transforming effect Effects 0.000 description 1
Landscapes
- Financial Or Insurance-Related Operations Such As Payment And Settlement (AREA)
Abstract
Invenţia se referă la un procedeu pentru diminuarea blocajului financiar la nivelul economiei naţionale. Procedeul conform invenţiei are la bază alcătuirea unei reţele de unităţi economice interconectate prin debite şi creanţe, iar prin utilizarea conceptului de circuit hamiltonian optim, se identifică circuitele din graf, începând cu cel de ordinul n, n fiind numărul total al unităţilor din reţea, iar apoi, descrescător, cel de ordinul n-1, n-2,...3, după care are loc deblocarea prin stabilirea debitului minim pe fiecare circuit, scăzându-se acesta din urmă din toate debitele circuitului.
Description
RO 117576 B
Invenția se referă la un procedeu pentru reducerea blocajului economico-financiar la nivel macro și/sau microeconomic.
Blocajul economico-financiar reprezintă un fenomen specific economiei moderne, caracterizată prin existența unei multitudini de relații tehnico-materiale și financiare între numeroși agenți economici. Acest fenomen este consecința unor disfuncționalități în desfășurarea operațiilor tehnice și contabile, având drept urmare stocarea excesivă a resurselor și produselor, precum și întârzieri în decontarea sumelor pe care și le datorează agenții economici (așa-numitele arierate).
Sunt cunoscute procedee de intervenție la nivel macro sau micro, pentru diminuarea blocajului economico-financiar, care constau în preluarea datoriilor dintre agenții economici de către un organism coordonator.
Dezavantajele acestor procedee constau în aceea că marea majoritate a arieratelor rămân nerezolvate, în condițiile în care, prin preluarea datoriilor agenților econimici care beneficiază de aceasta, ei sunt încurajați să desfășoare activități neperformante, ceea ce conduce la creșterea în continuare a blocajului economico-financiar.
Procedeul conform invenției constă în alcătuirea unei rețele (graf) de unități interconectate prin debite și creanțe, iar prin utilizarea conceptului de circuit hamiltonian optim se identifică circuitele din graf, începând cu cel de ordinul n (n fiind numărul total al unităților din rețea), iar apoi, descrescător, cel de ordin n-1, n-2,...3, după care are loc deblocarea prin stabilirea debitului minim pe fiecare circuit, scăzându-se acesta din urmă din toate debitele circuitului.
Procedeul pentru reducerea blocajului economico-financiar la nivelul economiei naționale, procedeu care face obiectul prezentei invenții, reprezintă un sistem de metode și tehnici care oferă posibilitatea de a obține o spectaculoasă scădere a nivelului arieratelor, într-un timp scurt, cu cheltuieli rezonabile de materiale și resurse umane, și fără perturbarea procesului economic în curs de desfășurare.
Un alt avantaj îl reprezintă faptul că reducerea arieratelor, și deci a blocajului economico-financiar se poate realiza rapid, prin mijloace matematice și contabile, fără a interveni în procesele tehnico-organizatorice de la nivelul miilor de agenți economici aflați în situația de blocaj, lucru ce ar fi fost de altfel practic imposibil, din cauza timpului necesar de ordinul anilor - și a necesității unui număr excesiv de mare de specialiști și a unor fonduri mult prea mari.
Alt avantaj: deblocarea se face fără vreun transfer de bani ci, prin intermediul unor acte special concepute: bonuri de compensare care au valoare numai în cadrul aplicării proiectului care face obiectul invenției.
Posibilitatea de a transforma reducerea arieratelor, dintr-o operație pur contabilă într-un important stimulent pentru activitatea tehnică-economică în întreprinderi, reprezintă un alt avantaj al metodei. într-adevăr, un agent economic care a reușit, prin aplicarea procedeului nostru, să-și diminueze valoarea debitelor cu o sumă importantă, își recapătă credibilitatea atât în ceea ce privește obținerea creditelor bancare, cât și achiziționarea de resurse pentru desfășurarea procesului de producție. Trebuie precizat că reducerea arieratelor nu înseamnă nicidecum reluarea producției pe stoc. Grija de a produce numai ceea ce este necesar pieței constituie o problemă care nu face obiectul prezentei invenții, dar redresarea economiei naționale nu e posibilă fără creșterea PIB care, la rândul ei, nu se poate realiza în condiții de blocaj financiar.
Un alt avantaj îl constituie faptul că deblocarea arieratelor are drept consecință directă creșterea vărsămintelor la buget. Mecanismul acestei creșteri este următorul: arieratele blocate reintră, în mod firesc, în proporție de aproape 100% în circuitul creșterii valorii adăugate la nivelul întreprinderilor. Aplicarea TVA-ului, la aceste creșteri înseamnă aproximativ 18% din valoarea arieratelor deblocate care se varsă integral la buget.
RO 117576 Β
Aplicarea procedeului, după parcurgerea tuturor pașilor algoritmici, conduce în final la importante reduceri de arietate pentru marea majoritate a unităților din sistem. în practică, în condițiile menținerii soldului zero pentru fiecare agent economic, la sfârșitul aplicării procedeului, pot apărea unități care își mențin arierate importante, în timp ce altele au lichidat arieratele aproape total. Primele dintre acestea reprezintă întreprinderi cu probleme, lată 55 deci un nou avantaj important al metodei: identificarea unităților economice ce trebuie restructurate sau lichidate.
Un alt avantaj îl constituie impactul de profesionalitate, la nivelul tuturor utilizatorilor și coordonatorilor procedeului ce face obiectul prezentei invenții. întreg sistemul implică o severă disciplină și corectitudine în evidențe și raportarea datelor economice, asimilarea unei 60 largi și eficiente utilizări a ordinatoarelor și programelor aferente, un management de înaltă calitate a procedeului, precum și o capacitate de interpretare a rezultatelor.
Nu trebuie neglijată ideea participării unui număr important de specialiști - fără a fi scoși din activitatea lor de bază - la aplicarea metodei. Acest fenomen va crea condițiile rezolvării gestiunii participative a salariaților din unitățile economice: știind că se poate scăpa 65 de racila arieratelor, economiști, ingineri, tehnicieni, manageri și lucrători cu înaltă calificare se vor interesa de caracteristicile metodei și, de ce nu, vor pune umărul pentru corecta aplicare a acesteia.
Un avantaj care rezultă din cel prezentat mai sus îl reprezintă îmbunătățirea climatului social și a relațiilor interumane în întreprinderile care aplică prezenta invenție. 70
Un avantaj care le însumează pe toate celelalte: asanarea în asamblu, a funcționării economiei naționale, pe de-o parte, ca urmare a reducerii arieratelor și normalizării activității generale iar, pe de altă parte, în directă legătură cu creșterea vărsămintelor la Buget - de ordinul miilor de miliarde de lei anual: la un blocaj financiar reprezentând apoximativ 20% din PIB, o reducere a blocajului de ordinul a 50%, perfect posibilă prin aplicarea procedeului, 75 conduce la o creștere a Produsului Intern Brut cu 10%.
în continuare se prezintă procedeul care face obiectul prezentei invenții, în legătură cu fig. 1...9, care reprezintă:
- fig.1, schema arborescenței cu care se operează în algoritmul Little;
- fig.2, graful aferent rețelei de șapte agenți economici; 80
- fig.3, circuitul Cd de ordinul șapte (A1A2A5A3A7A4A6A1) înainte de deblocare;
- fig.4, circuitul C., după iterația unu de deblocare;
- fig.5, graful obținut după prima reducere a arieratelor;
- fig.6, circuitul C2 de ordinul șase (A1A2A5A3A7A4A1) înainte de deblocare;
- fig,7, graful aferent rețelei de șapte agenți economici după două iterații de 85 deblocare;
- fig.8a, schema logică a procedeului pentru reducerea arieratelor și a blocajului financiar (prima parte);
- fig.8b, schema logică a procedeului pentru reducerea arieratelor și a blocajului financiar (continuare); 90
- fig.9a, schema logică a algoritmului Little (prima parte);
- fig.9b, schema logică a algoritmului Little (continuare).
Relațiile tehnico-economice care există între agenții economici integrează adesea sute și chiar mii de întreprinderi între care circulă valori bănești (creanțe) alcătuind secvențe orientate în același sens. Ideea fundamentală a metodei conform invenției constă în cău- 95 tarea acelor secvențe de creanțe care se închid formând circuite. în limbaj matematic, aceste rețele se numesc grafuri alcătuite din noduri și arce orientate (care unesc nodurile).
în interiorul rețelei există numeroase circuite de tipul A^ A2,...An, A1 în care Α^.,.,Αη
RO 117576 Β
reprezintă agenții economici interconectați prin debite de valoare cunoscută. Pe baza unui 100 algoritm (Little) din teoria grafurilor, care se prezintă în continuare, se pot determina circuitele de ordin K (K=1 ,...n), numite circuite hamiltoniene, caracterizate prin faptul că trec o dată și numai o dată prin fiecare nod al grafului.
Fie n elemente 1, 2,...,n și un număr real (costul) atașat perechii (ij), 1 <i,j <n. Notăm M=(Cij) matricea pătratică nxn, cu ^=«, 1<i <n.
105 Algoritmul Little se bazează pe tehnica branch and bound (ramifică și mărginește) și caută să găsească o permutare t a celor n elemente 1^...,^ ^=13=...= ^ și care iau valorile 1,2.....n; permutarea t utilizează funcția:
Z(t) =C: : +C:: +... +C:
l2l3 ’n-Vn lnlf
110
Dacă se scade cel mai mic element din fiecare linie și analog pentru coloane, din matricea M, se obține o nouă matrice MR numită matrice redusă, care are pe fiecare linie și coloană cel puțin un element nul. Valoarea funcției z(t) pentru permutarea t calculată cu matricea IVI se scrie z(t)=zR(t)+h, unde zR(t) este valoarea pentru aceeași permutare t 115 calculată cu matricea M și h este suma constantelor scăzute pe linii și pe coloane, adică minc^y min (c^-minc^
120 h este un număr care nu depinde de t.
Deci o permutare optimă pentru matricea M este permutarea optimă și pentru matricea MR. Pornind de la această matrice redusă, se formează o arborescentă, în care fiecare nod reprezintă mulțimea tuturor permutărilor posibile ale numerelor 1, 2, 3,...n. Fiecare nod X (vezi fig.1) al arborescenței se ramifică în două noduri Y și. Prin această 125 ramificare se caută perechea (i,j) de indici care determină o valoare cât mai mică pentru funcția z(t).
Permutările din X care conțin perechea (i, j) formează o submulțime reprezentată prin nodul Y, iar permutările din X, care nu conțin perechea (i, j), formează submulțimea reprezentată prin nodul.
130 Găsirea perechii (i,j) se face calculând pentru fiecare element nul 0^=0, din matricea redusă a numărului:
m(k,l)=[elementul minim pe linia k, diferit de ck|]+[elementul minim pe coloana I diferit de cw] și =max m(k,l). Marginea inferioară asociată nodului Y este: k,l l( Ϋ )=l(X)+m(i,j)
135 Pentru a determina marginea inferioară asociată nodului Y, se procedează astfel: se șterge din matricea corespunzătoare lui X, notată MR(X), linia i și coloana j; se înlocuiesc cu «toate elemente lui MR(X) care creează subcircuite; rezultă o nouă matrice redusă MR(Y) și o sumă a constantelor de reducere h(Y): marginea inferioară asociată lui Y este:
l(Y)=î(X)+h(Y)
140 Ramificarea se continuă din nodul a cărui margine inferioară I este minimă.
Un nod final, care corespunde unei permutări t a celor n elemente, va fi nodul care dă soluția optimă dacă z(t)< l(X), indiferent care este nodul X pentru care nu s-a efectuat încă ramificarea. Când se ramifică un nod Y corespunzător perechii (i, j), atunci în matricea redusă MR(X) se pune ο0=®.
RO 117576 Β
în procesul de ramificare se obțin noduri X cu matrice asociate de tip 2*2. în acest 145 caz, sunt numai două perechi de elemente care completează permutarea minimă și nu mai este necesară o analiză deosebită, ci se caută închiderea circuitului.
Având în vedere numărul mare de unități economice din economia reală, aplicarea algoritmului Little poate uneori conduce la un consum însemnat de ore - calculator. Din acest motiv, metoda conform invenției are în vedere, la nevoie, o adaptare a algoritmului Little care 150 ar urma să nu se aplice la întreaga rețea de unități economice, ci pe subgrafuri (subrețele) pe care utilizatorul algoritmului le definește după criterii teritoriale și organizatorice, în așa fel, încât în fiecare subgraf să fie grupate unități între care există în mod necesar relațiile de cooperare tehnologică sau de aprovizionare-desfacere, aceste relații fiind urmate de transferuri de bani. 155
Dacă se notează cu Op d2.....dk debitele pentru un circuit hamiltonian de ordinul K, se poate determina debitul minim dm=min(d1,d2,...,dk), care se scade din fiecare debit în parte. Debitele (creanțele) reduse astfel obținute în circuitul respectiv sunt: drdmJ d2dm,...,0.....dk-dm, valoarea 0 apărând acolo unde dma fost scăzut din propria lui valoare. Prin scăderea debitului dm, blocajul financiar a fost diminuat pe circuitul luat în considerare cu o 160 valoare k*dm unități monetare, soldul fiecărui agent economic rămânând neschimbat. Procedeul descris se reia iterativ pentru toate circuitele din rețea, începând cu cele de ordin maxim găsit, fie acesta r, apoi descrescător pentru circuitele de ordin r-1, r-2,...,3. La fiecare iterație se iau în considerare numai creanțele reduse prin operațiile efectuate la iterația precedentă. 165
Amploarea calculelor din economia reală implică evident utilizarea rețelelor de calculatoare.
Se dă mai jos un exemplu numeric pentru ilustrarea procedeului.
Fie rețeaua din fig.2 cuprinzând șapte agenți economici. Debitele sunt înscrise pe arcele grafului. Blocajul economic total din această rețea este 170 BT=50+19+13+40+10+37+25+48+62+53+12=369 unități monetare (u.m.) Prin algoritmul Little se determină circuitul optim de ordinul șapte din rețea.
Se pleacă de la matricea pătratică de ordinul 7*7 atașată creanțelor cd din graful prezentat în fig.2.
M, 175
| A2 | A3 | A4 | a6 | A6 | a7 | ||
| A1 | 00 | 50 | 00 | 00 | 00 | co | 00 |
| A2 | 00 | 00 | 00 | 13 | 40 | 00 | co |
| a3 | 00 | 19 | 00 | 00 | 00 | 00 | 62 |
| a4 | 12 | 00 | 00 | 00 | 00 | 25 | co |
| A5 | 00 | 00 | 37 | 10 | 00 | 00 | 00 |
| As | 53 | 00 | 00 | 00 | 00 | 00 | 00 |
| a7 | 00 | 00 | 00 | 48 | 00 | 00 | 00 |
Se observă că oricărei perechi de noduri AlAj, între care nu există arc, i s-a atașat 185 valoarea 00.
Iterația 1
Se determină matricea redusă astfel: a) în matricea Mf se ia minimul dintre creanțele înscrise pe linii și se scade din toate valorile fiecărei linii; se obține matricea M2.
RO 117576 Β
190
195
M2
| A, | a2 | a3 | A4 | A6 | A6 | a7 | |
| A1 | 00 | 0 | DO | oo | 00 | 00 | oo |
| a2 | oo | 00 | 00 | 0 | 27 | 00 | co |
| a3 | oo | 0 | 00 | oo | 00 | oo | 43 |
| a4 | 0 | oo | 00 | 00 | oo | 13 | OO |
| a5 | oo | 00 | 27 | 0 | oo | 00 | oo |
| a6 | 0 | 00 | DO | 00 | 00 | oo | oo |
| a7 | DO | 00 | DO | 0 | 00 | oo | oo |
-27 -27 -13 -43
200
b) în matricea M2 se ia minimul dintre valorile nenule, înscrise pe coloane, și se scade din valorile fiecărei coloane; se obține matricea redusă Μ,.
205
210
215
220
Pentru fiecare element nul din matricea redusă M3 se calculează numărul m(k,l)=[elementul minim pe linia k diferit de cw]+[elementul minim pe coloana I diferit de cj.
225 Numerele m[k,l] sunt înscrise în matricea M3 în colțul din dreapta sus al fiecărui pătrățel care conține valoarea 0.
Conform algoritmului Little primul vârf al circuitului urmează să fie ales în elementul pentru care m[k, I] este maxim. în tabelul M3 se observă că avem șapte valori m[k, l]=«, vom avea deci libertatea să alegem, ca vârf de pornire pe oricare din cele șapte din tabel. Vom
230 alege, ca vârf de pornire Αυ iar primul arc al circuitului va fi A,A,. Se elimină linia A,, și coloana A2 din tabelul M3, rezultând tabelul M4.
RO 117576 Β m4
| At | A3 | A4 | A5 | A3 | a7 | ||||
| a2 | 00 | oo | 0 | 0 | 0 | 00 | oo | ||
| a3 | oo | oo | 00 | oo | oo | 0 | oo | ||
| a4 | 0 | 0 | oo | oo | 00 | 0 | c·? | oo | |
| a5 | eo | 0 | 0 | 0 | oo | oo | 00 | ||
| a6 | 0 | CQ | 00 | 00 | 00 | oo | |||
| a7 | oo | oo | 0 | 00 | oo | 00 |
235
240
245
Matricea redusă corespunzătoare lui M4 fiind identică cu M4, vom determina în acest tabel noi valori ale numerelor m[k, I] pe care le înscriem în pătrățele, la fel cum am procedat în M3. Avem acum șase valori m[k, l]=« și, pentru continuitatea arcelor, vom alege A2A5. Se continuă procedeul și după patru reduceri corespunzătoare circuitul hamiltonian de ordinul 250 șapte va fi: C1=A1A2A5A3A7A4A6A1 (fig.3).
Se calculează blocajul minim pentru acest circuit:
Bm1=min (50; 40; 37; 62; 48; 25; 53)=25
Se scade această valoare din cele șapte debite componente ale circuitului Cb obținându-se elementele blocajului redus:255
BR1 =(50-25-; 40-25; 37-25; 62-25; 48-25; 25-25, 53-25).
Valoarea blocajului redus pentru întreg graful este:
25+15+12+37+23+0+28+12+13+19+10=194.
După această primă iterație, valoarea blocajului redus obținut reprezintă 52,5% din blocajul total inițial al rețelei (BT=369 u.m.).260
Graful care se obține după prima reducere a arieratelor este cel din fig.5 (se observă că arcul A4A6 nu mai există).
Se construiește matricea asociată acestui graf și se aplică algoritmul Little. Se constată că nu mai există nici un circuit hamiltonian de ordinul 7, deci se trece la iterația următoare.265
Iterația 2
Continuându-se aplicarea algoritmului, se găsește circuitul optim de ordinul 6, aplicând procedeul detaliat mai sus. Acesta este:
C2—A1A2A5A3A7A4A1 (fig.6)
Se caută din nou valoarea minimă 270
BR2=min(25;15;12;37;23;12)=12 u.m.
Apoi aceasta se scade din fiecare element al circuitului C2, obținându-se valorile:
BR2=(25-12;15-12;12-12;37-12;23-12;12-12)
Care sunt înscrise pe graful din fig.7. Acesta reprezintă blocajele rămase în toată rețeaua, după două iterații, suma acestor blocaje fiind 275
BR2=13+13+0+25+11+0+0+28+10+19+10=119 u.m. adică 32% din blocajul inițial By.
Oprim iterațiile din acest exemplu aici, dar este evident că, dacă se continuă aplicarea algoritmului la circuitele de ordinul 5,4 și 3, blocajul se va reduce și mai mult.
RO 117576 Β
280
285
290
295
300
305
310
315
320
Metoda propusă pune în evidență (fig.7) întreprinderile rentabile care sunt cele la care suma creanțelor o depășește pe cea a debitelor. în exemplul nostru ele sunt: A1,A2,A4,As și A;. De asemenea, sunt evidențiate unitățile nerentabile, la care suma debitelor o depășește pe cea a creanțelor: A.| și A6 în exemplul dat.
Schema din fig.8 reprezintă rezumativ secvența fazelor procedeului care face obiectul invenției.
într-o primă fază are loc identificarea agenților economici A.|,...An, care vor participa la momentul th (h=1,2,...) la aplicarea procedeului de deblocare a arieratelor.
Practic, arierate există la majoritatea agenților economici, dar, date fiind limitele dimensionale ale procedeului, este necesară o selecție a unităților care prezintă valori ridicate ale arieratelor. Se pot fixa praguri experimentale, în așa fel, încât numărul total al agenților economici care participă la aplicarea procedeului să nu depășească un număr de ordinul câtorva mii. Din experimentările realizate, a rezultat că este indicat să se ia în considerare întreprinderile cu arierate de ordinul zecilor de milioane de lei.
Agenții economici care își manifestă hotărârea de a participa, fie și experimental, la aplicarea procedeului, sunt recenzați cu toate caracteristicle lor economice, datele fiind înscrise în fișierul Fr în mod distinct, într-o a doua fază a procedeului, se vor identifica creanțele dintre agenții economici și se vor forma fișierul F2 al acestora.
în a treia fază a procedeului, are loc constituirea matricii creanțelor dintre agenții economici. Această matrice este pătratică, de ordinul n*n, având înscrise pe întreaga diagonală principală valoarea +“, iar valorile creanțelor dintre A1(i=1,...,n) și Aj(j=1,...,n) sunt înscrise în elementele corespunzătoare ale matricii.
în a patra fază a procedeului, are loc căutarea unui circuit hamiltonian de ordinul n, care pornește din nodul As cu s e {1 ,...,n}, trece prin toate nodurile o singură dată și revine la același nod As. Modul de determinare a circuitului hamiltonian este descris în fig.9.
în faza a cincea, se verifică dacă există în graful format din cei n agenți economici care participă la procesul de reducere a blocajului financiar un circuit hamiltonian de ordinul n și se decide fie reducerea blocajului (în faza a șasea), fie reluarea algoritmului de căutare a circuitului hamiltonian, de data aceasta de ordinul n-1.
în faza a șasea, are loc reducerea blocajului prin alegerea creanței minime din circuit (dm) și scăderea din toate creanțele circuitului, inclusiv din ea însăși, a acestei valori dm.
în faza a șaptea, se face calculul reducerii totale a arieratelor la momentul th, calculând valoarea acestei reduceri prin produsul nxdm.
Faza a opta presupune construcția unei noi matrici având drept elemente creanțele reduse. în locul creanței reduse la valoarea zero, se introduce în matrice, la locul potrivit, valoarea
Urmează faza a noua, în care se caută un nou circuit hamiltonian de ordinul n, în matricea obținută în faza a opta. Dacă exstă un astfel de circuit, se reia procedeul de la faza a cincea. Dacă nu există un astfel de circuit, se continuă procedeul de la faza a zecea, coborând rangul circuitului hamiltonian la n-1. Calculele necesare pentru această operațiesunt identice cu cele care se fac la determinarea circuitului hamiltonian de ordinul n (a se vedea prezentarea algoritmului Little, precum și exemplul pentru rețeaua cu șapte agenți economici). în fazele (11, 12 și 13) se operează reducerile și se comunică reducerea la centrul coordonator. Acesta însumează periodic, la nivel național, reducerile arieratelor.
Claims (1)
- RO 117576 ΒRevendicare325Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar, caracterizat prin aceea că, într-o primă fază, are loc identificarea agenților economici (Α^.,.,Αη) care participă la aplicarea procedeului de deblocare a arieratelor și recenzarea acestora cu toate caracteristicile lor economice, care sunt înscrise într-un fișier (F^, într-o a doua fază, se identifică creanțele dintre agenții economici și se creează un fișier al acestora (F2), într-o a 330 treia fază, se constituie matricea pătratică de ordinul n*n, a creanțelor dintre agenții economici, într-o a patra fază, are loc căutarea unui circuit hamiltonian de ordinul n, care pornește din modul (As) cu s e {1 ,...,n}, trece prin toate nodurile o singură dată și revine la același nod (As), această căutare realizându-se cu ajutorul algoritmului Little, în faza a cincea, se verifică dacă există, în graful format din cei n agenți, un circuit hamiltonian de 335 ordinul n și se decide trecerea la faza a șasea și, dacă acest circuit nu există, are loc reluarea algoritmului de căutare a circuitului hamiltonian de ordinul n-1, în faza a șasea, are loc reducerea blocajului prin alegerea unei creanțe minime din circuit (dm) și scăderea ei din toate creanțele circuitului, inclusiv din ea însăși, în faza a șaptea, se face calculul reducerii totale a arieratelor, calculând valoarea acestei reduceri prin produsul ndm, în faza a opta, se 340 construiește o nouă matrice având drept elemente creanțele reduse, introducând în matrice valoarea zero în locul creanței reduse, în faza a noua, se caută un nou circuit hamiltonian de ordinul n, obținut în faza a opta și, dacă există un astfel de circuit, se reia procedeul de la faza a cincea, iar dacă nu există un astfel de cirucit, se continuă procedeul cu faza a zecea, coborând rangul circuitului hamiltonian la n-1, căruia i se aplică algoritmul Little, apoi 345 se operează reducerea creanțelor, se comunică reducerea la centrul coordonator, după care are loc însumarea periodică a reducerilor arieratelor.Președintele comisiei de examinare: ing. Popescu LiviaExammator:ing. Dumitru Daniela
Priority Applications (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| RO97-00380A RO117576B1 (ro) | 1997-02-27 | 1997-02-27 | Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar |
Applications Claiming Priority (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| RO97-00380A RO117576B1 (ro) | 1997-02-27 | 1997-02-27 | Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar |
Publications (1)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| RO117576B1 true RO117576B1 (ro) | 2002-04-30 |
Family
ID=64361032
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| RO97-00380A RO117576B1 (ro) | 1997-02-27 | 1997-02-27 | Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar |
Country Status (1)
| Country | Link |
|---|---|
| RO (1) | RO117576B1 (ro) |
-
1997
- 1997-02-27 RO RO97-00380A patent/RO117576B1/ro unknown
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| Zhang et al. | China’s digital economy: Opportunities and risks | |
| Berglöf et al. | Soft budget constraints and credit crunches in financial transition | |
| Isagawa | Convertible debt: An effective financial instrument to control managerial opportunism | |
| Podpiera et al. | Bank behavior in developing countries: Evidence from East Africa | |
| CN107239940A (zh) | 基于区块链系统的网络交易方法及装置 | |
| Syarifuddin et al. | The potential of sharia fintech in increasing micro small and medium enterprises (MSMES) in the digital era in Indonesia | |
| Graham et al. | Escaping the'Oil Curse': Is Ghana on the right path? | |
| Niţoi | Efficiency in the Romanian banking system: an application of data envelopment analysis | |
| Desai et al. | The political advantage of soft budget constraints | |
| Thomas et al. | Comparing debt characteristics and LGD models for different collections policies | |
| Miyamoto et al. | Venture Capital Investment in Artificial Intelligence and Its Performance under the Growing Social Recognition of Artificial Intelligence: Do more AI-experienced Trend Leaders Overperform their Peers? | |
| RO117576B1 (ro) | Procedeu pentru diminuarea blocajului economico-financiar | |
| Baltgailis et al. | AI in banking: Socio-economic aspects | |
| Bavoso | Basel III and the regulation of market-based finance: the tentative reform | |
| Bruno et al. | Financialized growth regime and capital accumulation in Brazil: geopolitical and institutional factors of the recent collapse and beyond | |
| Ukeje | Effect of information and communication technology on the Nigerian economy: evidence from the banking sector | |
| Acurio et al. | The effects of business credit support programs: evidence from a regression discontinuity design | |
| Farhadi et al. | Performance of Islamic E-Banking: Case of Iran | |
| Gimenez-Gomez et al. | Why and how to differentiate in claims problems? An axiomatic approach | |
| Rahmadhani et al. | Analysis of Factors Affecting the Level of Cash Holdings on Non-Financial Companies | |
| Zagonari | Tropical deforestation: debt-for-nature versus debt-for-development swaps | |
| Flood et al. | Getting Shut Out of the International Capital Markets: It Doesn't Take Much | |
| Moudud | We Are Not in This Together: Toward a Feminist Public Finance | |
| Gautier et al. | What do internal capital markets do? Redistribution Vs incentives | |
| Suhaimi | Cost efficiency and K-economy of commercial banks in Malaysia |