RO111517B1 - Contact monolit de racordare electrica - Google Patents

Description

Prezenta invenție se referă la un contact monolit de racordare electrică, cu două contacte de tăiere a izolației dispuse simetric, utilizat la racordarea conductoarelor de cabluri.

Un contact asemănător de racordare electrică este cunoscut din documentul de brevet EP-A2-0344526. La acest tip de contact de racordare, cele două contacte de tăiere, identic alcătuite și simetric dispuse, prezintă fiecare câte o fantă de tăiere, o suprafață de contact și ghidare și un element de secționare. Contactul de racordare mai prezintă două brațe de contact având fiecare unul din capete în legătură cu contactele de tăiere, iar între capetele libere ale celor două brațe de contact este realizat un contact de repaus. Cele două contacte de tăiere sunt legate între ele printr-o secțiune de legătură și formează astfel un contact de racordare de tip monolit. La acest tip cunoscut de contact de racordare, conductorul de cablu este introdus prin apăsare în fanta de tăiere înainte de îndepărtarea izolației și secționare a conductorului, folosind în acest scop de exemplu, o șurubelniță. Prin apăsare se realizează, într-o singură operație, desfacerea parțială a izolației conductorului, contactul cu conductorul și secționarea acestuia cu ajutorul unui dispozitiv de tăiere.

Contactul de repaus ce ia naștere între brațele de contact permite introducerea unei fișe de control sau măsurare cu care se poate face verificarea conductoarelor. în afară de aceasta, în contactul de repaus pot fi introduse și dispozitive de protecție.

La tipurile cunoscute de contacte de racordare electrică, elementele de secționare sunt alcătuite din două benzi de tăiere îndoite. în afară de acestea, mai există o secțiune formată dintr-o secțiune plană de perete care asigură legătura între cele două contacte de tăiere. Presiunea de contact între cele două brațe de contact ale contactului de repaus se asigură printr-o realizare asimetrică a celor două brațe de contact.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția constă în perfecționarea contactelor de racordare de tipul prezentat mai sus astfel, încât în condițiile unei fabricații economic avantajoase, să se ajungă la o modalitate simplă de reglare a presiunii de contact între brațele contactului de repaus și menținerea acesteia la un nivel constant și prestabilit.

Invenția înlătură dezavantajele menționate mai sus prin aceea că, cuprinde câte o fantă de tăiere a izolației, o suprafață de contact și ghidare și un element de secționare cu două brațe de contact legate fiecare la un capăt de câte un contact de tăiere, cu un contact de repaus format între capetele libere ale brațelor de contact și cu o porțiune de legătură între cele două contacte de tăiere, care este sub forma unei bucle în formă de U, iar în spatele fiecărui contact de tăiere fiind prevăzut câte un braț al buclei în formă de U sau V care servește ca element de secționare a conductoarelor de cablu.

Potrivit prezentei invenții, prin alcătuirea secțiunii de legătură sub forma unei bucle de lățime prestabilită se crează posibilitatea unei regăsiri simple a presiunii de contact ce ia naștere între cele două brațe de contact. Se obține astfel un contact de repaus care nu este supus la solicitări și la oboseală și la care presiunea de contact poate fi menținută, pe termen lung, la un nivel constant chiar în condițiile unor utilizări repetate. Contactul conform prevederilor prezentei invenții poate fi realizat la parametri economici deosebit de avantajoșî și aceasta datorită faptului că, prin comparație cu stadiul actual de dezvoltare a tehnicii, se elimină realizarea separată a elementelor de secționare, iar muchiile frontale superioare ale brațelor de buclă devin elemente și secționare. Prin adoptarea unei lățimi corespunzătoare a buclei se urmărește ca aceasta să servească la reglarea presiunii de contact ce ia naștere între brațele de contact și să poată fi utilizată și ca element de secționare.

RO 111517 Bl

Invenția prezintă și alte variante avantajoase de alcătuire constructivă. Astfel, de exemplu, bucla poate prezenta cel puțin parțial muchii ascuțite, ceea ce contribuie la simplificarea operației de secționare a conductorului căruia îi este destinat contactul. Tot astfel cel puțin unul din brațele de contact ale contactului de repaus poate fi realizat cu o margine proeminentă de contact, ceea ce permite realizarea unei presiuni de contact ridicate și precis localizate.

Se dă în continuare un exemplu de realizare a invenției în legătură și cu fig. 1...4, care reprezintă:

- fig. 1, vedere în plan a unui contact monolit de racordare electrică, prezentat după ștanțare înainte de îndoire;

- fig.2, contactul monolit de racordare electrică din fig.1, după o îndoire preliminară parțială;

- fig.3, vedere laterală a contactului monolit de racordare electrică din fig.2,după operația de îndoire;

- fig.4, secțiunea cu un plan A-A din fig.3.

în fig. 3 se prezintă un contact monolit de racordare electrică 10 format dintr-o piesă principală 12 la care se racordează două elemente în prelungire și care servesc drept contacte 14 de tăiere a izolației. Fiecare dintre aceste contacte prezintă câte o fantă 1S de tăiere a izolației și care este prevăzută cu o degajare de introducere 18 (fig.1). Piesa principală 12 prezintă două suprafețe 20 de contact și ghidare, îndoite perpendicular față de contactele 14 de tăiere.

De piesa principală 12 sunt fixate cele două brațe 22 și 23 de contact și astfel îndoite încât să ajungă perpendicular în raport cu piesa principală 12; brațele sunt fixate prin capetele lor inferioare. în vecinătatea capătului liber al brațelor este realizat, între cele două brațe de contact, 22 și 23, un contact 24 de repaus, brațul 22 prezentând în acest scop o proeminență 26 de contact.

Porțiunea 27 prin care se reali4 zează legătura între cele două contacte 14 de tăiere a izolației, identice și simetric dispuse, se prezintă sub forma unei bucle 28, în formă de U, legată monolit cu piesa principală 12. Fiecare dintre cele două brațe 30 care alcătuiesc bucla 28, în formă de U, servește ca element de secționare a conductorului de cablu și este dispus după porțiunea prelungitoare cu o fantă 16 de tăiere. în acest scop, muchiile 31 ale brațelor 30 care alcătuiesc bucla 28 sunt ascuțite, ceea ce simplifică operația de secționare a conductorului de cablu, căruia urmează să i se aplice contactul. Din considerente de tehnologie a execuției, porțiunea 27 de legătură care intră în alcătuirea buclei 28 este prevăzută cu două crestături 29.

în cele ce urmează se prezintă fazele succesive de execuție a contactului monolit de racordare electrică, conform prezentei invenții. într□ primă fază se execută prin ștanțare pe un dispozitiv care permite o succesiune de astfel de operații, piesa pe baza căreia urmează să se realizeze contactul de racordare; această piesă (fig.1) obținută prin ștanțare dintr-un material metalic plat, este supusă unei operații de argintare. Așa cum se poate vedea în fig.1, în acest stadiu apar fanta 16 de tăiere a izolației, brațele 22 și 23 de contact, precum și suprafețele 20 de contact și ghidare. La partea inferioară a piesei de contact sunt practicate două decupări 17, în formă de U, care facilitează îndoirea contactelor 14 de tăiere. De asemenea, se mai observă crestăturile 29 practicate în porțiunea 27 de legătură care este într-un stadiu premergător îndoirii în formă de buclă.

într-o a doua fază de execuție se procedează la deformarea prin îndoire a piesei de contact argintate care este adusă în forma din fig.2. După această fază tehnologică, brațele 22 și 23 de contact, precum și contactele 14 de tăiere sunt îndoite în unghi drept în raport cu piesa principală 12.

RO 111517 Bl

Deformarea prin îndoire a porțiunii 27 de legătură pentru obținerea buclei 28 constituie faza finală de execuție a contactului monolit de racordare, iar prin operații de îndoire diferențiate se poate regla lățimea buclei 28 și deci și intensitatea forței de contact ce ia naștere între cele două brațe 22 și 23 de contact ale contactului 24 de repaus, în felul acesta se poate varia intensitatea forței cu care sunt apăsate unul față de celălalt cele două brațe de contact.

în contactul 24 de repaus astfel realizat se pot introduce fișele din dispozitivele de control și măsurare cu ajutorul cărora se pot efectua operații de măsurare asupra conductoarelor de cablu pe care au fost fixate respectivele contacte. în același contact de repaus mai pot fi introduse și conectate dispozitive de protecție la supratensiuni.

în caz că se dorește o verificare în ambele sensuri a conductoarelor de cablu racordate, atunci când se urmărește verificarea independentă a conductoarelor racordate la contactele 14 de racordare și tăiere, lucrul se poate realiza astfel: după formarea buclei 28 a contactului monolit de racordare electrică, acesta este supus unei operații de perforare prin ștanțare într-o mască în zona buclei 28, obținându-se astfel două semicontacte separate electric între ele. Masca folosită în acest scop servește și ca mijloc de ghidare pentru echiparea unei piese din material izolant în care se montează cele două semiconductoare. Cu toate că bucla a suferit o operație de separare prin ștanțare, se menține intensitatea anterior reglată a forței de pretensionare dintre cele două brațe de contact.

Claims (6)

1. Revendicări

   1. Contact monolit de racordare electrică, cu două contacte (14) de tăiere a izolației cuprinzând fiecare câte o fantă (16) de tăiere a izolației, o suprafață (20) de contact și ghidare, precum și un element de secționare, cu două brațe (22 și 23) de contact legate fiecare la un capăt de câte un contact (14) de tăiere, cu un contact (24) de repaus format între capetele libere ale brațelor (22 și 23) de contact și cu o porțiune (27) de legătură între cele două contacte (14) de tăiere, caracterizat prin aceea că porțiunea (27) de legătură se prezintă în esența sub forma unei bucle (28), în formă de U, și ca în spatele fiecărui contact (14) de tăiere este prevăzut câte un braț (30) al buclei (28) în formă de U sau V, care servește ca element de secționare a conductoarelor de cablu.
2. 2. Contact monolit de racordare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, constă într-o piesă principală (12) din care sunt îndoite sub un unghi drept brațele (22 și 23) de contact și contactele (14) de tăiere.
3. 3. Contact monolit de racordare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că piesa principală (12) este prevăzută cu două decupări (17) care facilitează operația de îndoire a contactelor (14) de tăiere.
4. 4. Contact monolit de racordare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că bucla (28) este prevăzută cel puțin parțial cu muchii ascuțite.
5. 5. Contact monolit de racordare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că cel puțin un braț (22) de contact este prevăzut cu o proeminență (26) pentru realizarea contactului.
6. 6. Contact monolit de racordare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru a facilita operațiunea de îndoire, porțiunea (27) de legătură este prevăzută cu două crestături (28).