MD509Z - Dispozitiv şi procedeu de rărire a fructelor abia legate ale pomului - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la pomicultură, în special la un dispozitiv şi la un procedeu de rărire a fructelor abia legate ale pomilor.Dispozitivul, conform invenţiei, include un cadru principal (6) dotat cu patru traverse tubulare (22) - două de stânga şi două de dreapta, unite telescopic prin elemente tubulare (5) cu două lonjeroane (3, 4), fiecare fiind înzestrat cu trei organe de lucru în formă de bare mobile (15) învelite cu cauciuc sintetic, instalate pe axuri (27) şi unite la un capăt cu traverse imobile (14) prin intermediul unor arcuri elicoidale (16), precum şi cu trei plăci de reazem (17), o rolă de sprijin (12) şi o roată autoreglabilă (18). Totodată, cadrul principal (6) este unit printr-un cârlig inelar (7) de cuplare cu un cadru secund (8), unit telescopic prin două elemente tubulare (23, 24) cu două panouri de limitare (10), echipate fiecare cu două plăci de reazem (11), şi este dotat cu două grinzi (25) pentru fixarea de cadrul tractorului.Procedeul, conform invenţiei, constă în aceea că în perioada între 7 şi 25 iunie se efectuează scuturarea pomilor prin lovirea consecutivă de trei ori a trunchiului la înălţimea de 30…45 cm de la suprafaţa solului de către organele de lucru ale unui dispozitiv, conform invenţiei, fixat în partea frontală a unui tractor, la mişcarea acestuia în intervalul dintre rândurile de pomi.Rezultatul constă în asigurarea răritului fructelor abia legate combinat cu alte operaţii tehnologice, efectuate în livadă.

Description

Invenţia se referă la agricultură, şi anume la pomicultură, în special la un dispozitiv şi la un procedeu de rărire a fructelor abia legate ale pomilor.

Se cunoaşte procedeul de rărire a mugurilor de floare cu scopul optimizării eventualei roade prin aplicarea scurtării sau a suprimării unei părţi de creşteri anuale ale pomului de piersic în timpul tăierii de primăvară [1]. Dezavantajul procedeului se manifestă prin aceea că aplicarea lui nu garantează obţinerea normei optimale de încărcătură cu roadă a pomului. Deseori se dezechilibrează procesele de creştere şi rodire.

Se cunoaşte procedeul de rărire manuală a fructelor de piersic [2]. Dezavantajul procedeului constă în faptul că realizarea lui necesită mult timp şi muncă manuală.

Se cunoaşte procedeul de rărire a florilor cu aplicarea stropirii pomilor cu substanţe chimice [3]. Dezavantajul procedeului constă în rărirea prea excesivă a mugurilor de flori, adică obţinerea cantităţii optimale de rod a pomului este îngreuiată din punct de vedere tehnologic.

Se cunoaşte procedeul de optimizare a roadei pomilor fructiferi prin aplicarea răritului fructelor abia legate folosind aerul comprimat debitat în formă de vârtej sub presiune [4]. Dezavantajul procedeului constă în aceea că realizarea lui reprezintă o operaţie tehnologică aparte şi nu permite îmbinarea cu alte operaţii tehnologice pentru a reduce cheltuielile de timp, carburanţi şi mijloace băneşti şi a evita tasarea excesivă a solului în urma traficului de prisos a tractoarelor în intervalele dintre rânduri.

Se cunosc dispozitivele dotate cu palpatoare, care interacţionează cu trunchiurile pomilor fructiferi în timpul traficării agregatului în intervalul dintre rânduri. De astfel de palpatoare dispun frezele de prelucrare a solului ФС-0,9 (RU), ФСН-0,9 Г (RU), ФА-0,76 (RU), dispozitivul ПРВ-72000 pentru plugul ПРВН-1,5 A (RU) şi cositoarea ИКС-3 (RU) [5]. Dezavantajul dispozitivelor dotate cu palpatoare constă în eficacitatea extrem de joasă de scuturare a fructelor.

Cea mai apropiată soluţie este dispozitivul de scuturare a fructelor, montat pe combinele de recoltare МПУ-1 (RU) şi ВУМ-15 (RU). Dispozitivul dispune de un organ special pentru interacţionare tehnologică cu trunchiul pomului, care prin zdruncinare puternică asigură scuturarea fructelor [6]. Dezavantajul dispozitivului constă în aceea că zdruncină trunchiul pomului prea puternic. În afară de aceasta, el poate funcţiona numai în componenţa întregii scheme constructive a agregatului, ce face iraţională din punct de vedere tehnologic, organizatoric şi economic traficarea unui complex mare de maşini şi mecanisme, cum este combina, în intervalul dintre rânduri numai pentru a scutura fructele abia legate.

Cea mai apropiată soluţie este procedeul de scuturare mecanizată a fructelor cu combinele МПУ-1 (RU) şi ВУМ-15 (RU) [6]. Dezavantajul procedeului se manifestă în aceea că realizarea necesită folosirea maşinilor agricole complexe, care constructiv şi din punct de vedere tehnologic nu sunt adaptate pentru scuturarea fructelor abia legate.

Problema tehnică constă în combinarea răritului fructelor abia legate cu orice altă operaţie tehnologică mecanizată care se aplică în prezent în livezi.

Dispozitivul, conform invenţiei, include un cadru principal dotat cu patru traverse tubulare - două de stânga şi două de dreapta, unite telescopic prin elemente tubulare cu două lonjeroane, fiecare fiind înzestrat cu trei organe de lucru în formă de bare mobile învelite cu cauciuc sintetic, instalate pe axuri şi unite la un capăt cu traverse imobile prin intermediul unor arcuri elicoidale, precum şi cu trei plăci de reazem, o rolă de sprijin şi o roată autoreglabilă. Totodată, cadrul principal este unit printr-un cârlig inelar de cuplare cu un cadru secund, unit telescopic prin două elemente tubulare cu două panouri de limitare, echipate fiecare cu două plăci de reazem, şi este dotat cu două grinzi pentru fixarea de cadrul tractorului.

Procedeul, conform invenţiei, constă în aceea că în perioada între 7 şi 25 iunie se efectuează scuturarea pomilor prin lovirea consecutivă de trei ori a trunchiului la înălţimea de 30…45 cm de la suprafaţa solului de către organele de lucru ale unui dispozitiv, conform invenţiei, fixat în partea frontală a unui tractor, la mişcarea acestuia în intervalul dintre rândurile de pomi.

Rezultatul constă în asigurarea răritului fructelor abia legate combinat cu alte operaţii tehnologice, efectuate în livadă.

Invenţia se explică prin desenele din figurile 1 şi 2, care reprezintă:

- fig. 1, aspectul în plan orizontal al dispozitivului frontal de scuturare parţială a fructelor abia legate;

- fig. 2, aspectul în plan vertical al dispozitivului frontal de scuturare parţială a fructelor abia legate (aspectul din partea intervalului dintre rândurile limitrofe), unde:

1 - trunchiul pomului;

2 - tractor;

3 - lonjeron de stânga;

4 - lonjeron de dreapta;

5 - element tubular;

6 - cadrul dispozitivului;

7 - cârlig inelar de cuplare;

8 - grindă;

9 - cadrul tractorului;

10 - panou de limitare a devierilor dispozitivului de la direcţia de mişcare;

11 - placă de reazem pentru rolă 12;

12 - rolă;

13 - orificiu;

14 - traversă imobilă;

15 - bară de lovire a trunchiului pomului;

16 - arc elicoidal de întindere;

17 - placă de reazem pentru bara 15;

18 - roată autoreglabilă;

19 - traiectoria de mişcare a barei 15 după desprindere de trunchiul pomului;

20 - element tubular;

21 - bara 15 în momentul lovirii trunchiului;

22, 23, 24 - elemente tubulare;

25 - grindă;

26 - orificiu;

27 - axă.

Procedeul se realizează în felul următor.

Cu scopul de a obţine o roadă mai mare de o calitate superioară, în plantaţiile destinate producerii fructelor pentru comercializare în stare proaspătă sau pentru păstrare îndelungată în frigidere, se aplică optimizarea încărcăturii pomilor cu rod. Pentru ca pomul să nu irosească, fără nici un folos pentru pomicultor, substanţele nutritive, răritul fructelor este indicat de efectuat când fructele sunt mici, abia legate. În acest caz are loc o anumită forţare a pomului de a se elibera mai devreme de fructele predispuse să cadă, deoarece pomul, şi aşa, numai că pe parcursul a trei - patru luni ale perioadei de vegetaţie, se eliberează de o parte de fructe din mai multe cauze (fiziologice, climaterice, fitosanitare). Unele fructe, deşi sunt predispuse să cadă pot, în anumite condiţii, rămâne pe pom până la recoltare, însă ele sunt subdezvoltate. Căderea fructelor în masă, spre exemplu la măr, are loc în perioada cuprinsă între zilele 35 şi 55 de la începutul înfloririi. Fenomenul este cunoscut sub denumirea „căderea din iunie a fructelor”. Anume în această perioadă, adică între 7-8 iunie şi 24-25 iunie este raţional de efectuat răritul fructelor. Procedeul poate avea însemnătate agrotehnică, tehnologică şi economică dacă se efectuează mecanizat. Răritul fructelor este raţional de efectuat nu o dată, ci de două-trei ori, având în vedere că orice plantaţie de măr se înfiinţează cu pomi de 2-3 soiuri (uneori chiar şi mai multe), la care manifestarea de vârf a căderii în masă a fructelor are loc în diferite zile ale lunii iunie. O altă cerinţă faţă de acest procedeu este ca răritul fructelor să se efectueze combinat cu alte procedee agrotehnice, cu atât mai mult, că în luna iunie în livadă se efectuează cultivarea solului şi stropitul de protecţie a pomilor.

Cele expuse mai sus argumentează necesitatea agregării unui dispozitiv special pentru scuturarea fructelor abia legate, în partea frontală a tractorului.

Un astfel de dispozitiv reprezintă o construcţie constituită din şase părţi: două ansamble simetrice de detalii, unul de stânga şi altul de dreapta, care fiecare în parte include câte un lonjeron (3, 4, fig. 1, 2) purtător de trei organe de lucru în formă de bare mobile 15 învelite cu cauciuc sintetic şi instalate pe axe 27, unite la un capăt cu traverse imobile 14 prin arcuri elicoidale de întindere 16 şi sprijinite de plăci de reazem 17, două elemente tubulare 5 şi o rolă de sprijin 12; cadrul principal 6 dotat cu patru traverse tubulare 22, două de stânga şi două de dreapta; două ansamble de detalii limitatoare, de stânga şi de dreapta, alcătuite fiecare în parte dintr-un panou de limitare 10, dotat cu două plăci de reazem 11; cadrul secund 8 dotat cu două elemente tubulare 24 şi un cârlig inelar de cuplare 7, lonjeroanele 3, 4 sunt unite telescopic cu cadrul principal al dispozitivului prin intermediul elementelor tubulare 5, 22. Cadrul secund 8 se uneşte prin buloane de cadrul 9 tractorului. La rândul său, cadrul principal 6 se cuplează cu cadrul secund 8 prin introducere în cârligul inelar 7. Panourile 10, de stânga şi de dreapta, se unesc telescopic cu cadrul secund 8 prin intermediul elementelor tubulare 23, 24.

Datorită faptului că elementele de construcţie 5, 22, 23 şi 24 se unesc una cu alta telescopic, este posibilă adaptarea dispozitivului la mărimea lăţimii intervalurilor dintre rânduri a plantaţiei concrete. Dispozitivul dispune de două roţi 18 (autoreglabile în raport cu direcţia de mişcare), care asigură posibilitatea de a regla înălţimea la care organul de lucru interacţionează cu trunchiurile pomilor. Prin intermediul elementelor tubulare 20 roţile se unesc telescopic respectiv cu lonjeroanele 3, 4. Cadrul principal 6 este mobil în raport cu cârligul inelar de cuplare 7, fapt care dă posibilitate dispozitivului de a se adapta la particularităţile microreliefului din intervalele dintre rânduri în procesul mişcării agregatului. Rolele 12, interacţionând cu plăcile de reazem 11 ale panoului 10 de limitare a devierilor de deplasare a dispozitivului în stânga şi în dreapta, asigură menţinerea direcţiei de mişcare.

Barele mobile 15 sunt învelite cu cauciuc sintetic pentru a evita vătămarea trunchiurilor pomilor. Scuturarea fructelor are loc în urma lovirii consecutive a trunchiului de către trei bare ale dispozitivului propulsat de tractor. În plan vertical, constructiv, barele sunt detaşate una de alta (fig. 2), de aceea fiecare din ele loveşte trunchiul la o anumită înălţime în limitele a 30…50 cm, în dependenţă de înălţimea trunchiului la pomii din plantaţia dată. Deplasarea dispozitivului forţează barele mobile 15 de stânga, interacţionând cu trunchiurile pomilor, să se învârtă în jurul axelor sale „împotriva acelor de ceasornic”, iar barele mobile de dreapta - „după acele de ceasornic”. Ieşind din contact cu trunchiurile unor pomi, barele mobile imediat se deplasează pe traiectoria 19, apoi fiind forţate de arcurile 16 lovesc cu o anumită putere (determinată în prealabil experimental nemijlocit în plantaţie) trunchiurile următorilor pomi din rânduri. În dependenţă de grosimea şi starea trunchiurilor pomilor din plantaţie, care urmează să fie zdruncinaţi, se folosesc arcuri elicoidale cu caracteristici diferite de întindere şi duritate. O a doua cale de reglare a puterii de lovire a barelor mobile 15 constituie schimbarea locului de fixare pe lonjeron cu buloane a traverselor 14. În acest scop pe lonjeroane sunt prevăzute orificii 26.

1. Короид А.С. Обрезка персика. Agricultura Moldovei, 2003, nr. 3, p. 23-26

2. Grosu I. Acţiunea unor procedee agrotehnice asupra productivităţii şi cantităţii fructelor de piersic la soiul Redhaven. Cercetări în pomicultură, vol. 4, Chişinău, 2005, p. 115-121

3. Куренной Н.М., Колтунов В.Ф., Черепахин В.И. Плодоводство. Москва, 1985, с. 93-94, 322-323

4. MD a 2005 0143 A 2006.12.31

5. Кутейников В.К. и др. Механизация работ в садоводстве. Москва, 1983, с. 115-121

6. Беляев Н.М. и др. Сельскохозяйственная техника. Каталог. Харьков, 1975, с. 438-439

Claims (2)

1. Dispozitiv de rărire a fructelor abia legate ale pomului care include un cadru principal dotat cu patru traverse tubulare - două de stânga şi două de dreapta, unite telescopic prin elemente tubulare cu două lonjeroane, fiecare fiind dotat cu trei organe de lucru în formă de bare mobile învelite cu cauciuc sintetic, instalate pe axuri şi unite la un capăt cu traverse imobile prin intermediul unor arcuri elicoidale, precum şi cu trei plăci de reazem, o rolă de sprijin şi o roată autoreglabilă; totodată, cadrul principal este unit printr-un cârlig inelar de cuplare cu un cadru secund, unit telescopic prin două elemente tubulare cu două panouri de limitare, echipate fiecare cu două plăci de reazem, şi este dotat cu două grinzi pentru fixarea de cadrul tractorului.

2. Procedeu de rărire a fructelor abia legate ale pomului care constă în aceea că în perioada între 7 şi 25 iunie se efectuează scuturarea pomilor prin lovirea consecutivă de trei ori a trunchiului la înălţimea de 30…45 cm de la suprafaţa solului de către organele de lucru ale unui dispozitiv, definit în revendicarea 1, fixat în partea frontală a unui tractor, la mişcarea acestuia în intervalul dintre rândurile de pomi.