MD285Z - Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme - Google Patents
Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme Download PDFInfo
- Publication number
- MD285Z MD285Z MDS20100091A MDS20100091A MD285Z MD 285 Z MD285 Z MD 285Z MD S20100091 A MDS20100091 A MD S20100091A MD S20100091 A MDS20100091 A MD S20100091A MD 285 Z MD285 Z MD 285Z
- Authority
- MD
- Moldova
- Prior art keywords
- result
- factors
- risk
- pathologies
- hydatidiform mole
- Prior art date
Links
- 208000006937 Hydatidiform mole Diseases 0.000 title claims abstract description 42
- 238000000034 method Methods 0.000 title claims abstract description 24
- 238000011161 development Methods 0.000 title claims abstract description 12
- 208000037265 diseases, disorders, signs and symptoms Diseases 0.000 claims abstract description 15
- 206010004272 Benign hydatidiform mole Diseases 0.000 claims description 37
- 201000007116 gestational trophoblastic neoplasm Diseases 0.000 claims description 37
- 230000007170 pathology Effects 0.000 claims description 29
- 230000027758 ovulation cycle Effects 0.000 claims description 8
- 239000003433 contraceptive agent Substances 0.000 claims description 7
- 230000002254 contraceptive effect Effects 0.000 claims description 7
- 208000009889 Herpes Simplex Diseases 0.000 claims description 6
- 208000037093 Menstruation Disturbances Diseases 0.000 claims description 6
- 241000701022 Cytomegalovirus Species 0.000 claims description 5
- 206010067162 Asthenospermia Diseases 0.000 claims description 4
- 206010000210 abortion Diseases 0.000 claims description 4
- 231100000176 abortion Toxicity 0.000 claims description 4
- 208000015181 infectious disease Diseases 0.000 claims description 4
- 230000000391 smoking effect Effects 0.000 claims description 4
- 208000000995 spontaneous abortion Diseases 0.000 claims description 4
- 241000606161 Chlamydia Species 0.000 claims description 3
- 206010021033 Hypomenorrhoea Diseases 0.000 claims description 3
- 208000035175 Oligomenorrhea Diseases 0.000 claims description 3
- 206010030295 Oligomenorrhoea Diseases 0.000 claims description 3
- 206010036086 Polymenorrhoea Diseases 0.000 claims description 3
- 208000002312 Teratozoospermia Diseases 0.000 claims description 3
- 201000005485 Toxoplasmosis Diseases 0.000 claims description 3
- 206010003883 azoospermia Diseases 0.000 claims description 3
- 230000003054 hormonal effect Effects 0.000 claims description 3
- 208000022168 hypermenorrhea Diseases 0.000 claims description 3
- 208000007106 menorrhagia Diseases 0.000 claims description 3
- 208000008634 oligospermia Diseases 0.000 claims description 3
- 230000036616 oligospermia Effects 0.000 claims description 3
- 231100000528 oligospermia Toxicity 0.000 claims description 3
- 210000001685 thyroid gland Anatomy 0.000 claims description 3
- 206010000234 Abortion spontaneous Diseases 0.000 claims description 2
- 230000007774 longterm Effects 0.000 claims description 2
- 208000019802 Sexually transmitted disease Diseases 0.000 abstract description 9
- 208000006332 Choriocarcinoma Diseases 0.000 abstract description 7
- 201000010099 disease Diseases 0.000 abstract description 7
- 239000003814 drug Substances 0.000 abstract description 2
- 208000019255 Menstrual disease Diseases 0.000 abstract 1
- 230000035935 pregnancy Effects 0.000 description 11
- 201000011510 cancer Diseases 0.000 description 6
- 230000018109 developmental process Effects 0.000 description 6
- 208000035475 disorder Diseases 0.000 description 6
- 206010028980 Neoplasm Diseases 0.000 description 5
- 238000011282 treatment Methods 0.000 description 5
- 230000036210 malignancy Effects 0.000 description 4
- 238000004393 prognosis Methods 0.000 description 4
- 230000001568 sexual effect Effects 0.000 description 4
- 235000019504 cigarettes Nutrition 0.000 description 3
- 230000005741 malignant process Effects 0.000 description 3
- 238000011321 prophylaxis Methods 0.000 description 3
- 208000005125 Invasive Hydatidiform Mole Diseases 0.000 description 2
- 208000031271 Unwanted pregnancy Diseases 0.000 description 2
- 230000008901 benefit Effects 0.000 description 2
- 239000003795 chemical substances by application Substances 0.000 description 2
- 238000002512 chemotherapy Methods 0.000 description 2
- 230000000694 effects Effects 0.000 description 2
- 230000036541 health Effects 0.000 description 2
- 230000003862 health status Effects 0.000 description 2
- 230000009247 menarche Effects 0.000 description 2
- 230000000771 oncological effect Effects 0.000 description 2
- 230000002611 ovarian Effects 0.000 description 2
- 239000002243 precursor Substances 0.000 description 2
- 230000002265 prevention Effects 0.000 description 2
- 230000000069 prophylactic effect Effects 0.000 description 2
- 239000000779 smoke Substances 0.000 description 2
- 230000007704 transition Effects 0.000 description 2
- 230000003612 virological effect Effects 0.000 description 2
- 206010008342 Cervix carcinoma Diseases 0.000 description 1
- 102000011022 Chorionic Gonadotropin Human genes 0.000 description 1
- 108010062540 Chorionic Gonadotropin Proteins 0.000 description 1
- 206010055690 Foetal death Diseases 0.000 description 1
- 241000722343 Human papillomavirus types Species 0.000 description 1
- 206010061218 Inflammation Diseases 0.000 description 1
- 208000035663 Invasive mole Diseases 0.000 description 1
- 241000700584 Simplexvirus Species 0.000 description 1
- 208000006105 Uterine Cervical Neoplasms Diseases 0.000 description 1
- 230000005540 biological transmission Effects 0.000 description 1
- 230000015572 biosynthetic process Effects 0.000 description 1
- 201000010881 cervical cancer Diseases 0.000 description 1
- 229940015047 chorionic gonadotropin Drugs 0.000 description 1
- 150000001875 compounds Chemical class 0.000 description 1
- 230000008094 contradictory effect Effects 0.000 description 1
- 208000031513 cyst Diseases 0.000 description 1
- 238000001514 detection method Methods 0.000 description 1
- 230000008482 dysregulation Effects 0.000 description 1
- 230000002124 endocrine Effects 0.000 description 1
- 210000004696 endometrium Anatomy 0.000 description 1
- 230000007613 environmental effect Effects 0.000 description 1
- 230000002349 favourable effect Effects 0.000 description 1
- 230000006870 function Effects 0.000 description 1
- 208000003884 gestational trophoblastic disease Diseases 0.000 description 1
- 230000002458 infectious effect Effects 0.000 description 1
- 230000004054 inflammatory process Effects 0.000 description 1
- 230000000977 initiatory effect Effects 0.000 description 1
- 238000011835 investigation Methods 0.000 description 1
- 230000003211 malignant effect Effects 0.000 description 1
- 239000003550 marker Substances 0.000 description 1
- 230000007778 menstrual function Effects 0.000 description 1
- 244000005700 microbiome Species 0.000 description 1
- 230000001575 pathological effect Effects 0.000 description 1
- 230000002085 persistent effect Effects 0.000 description 1
- 230000008569 process Effects 0.000 description 1
- 230000001850 reproductive effect Effects 0.000 description 1
- 238000011160 research Methods 0.000 description 1
- 238000012216 screening Methods 0.000 description 1
- 230000000392 somatic effect Effects 0.000 description 1
- 239000000126 substance Substances 0.000 description 1
- 230000009466 transformation Effects 0.000 description 1
- 230000001573 trophoblastic effect Effects 0.000 description 1
- 210000004291 uterus Anatomy 0.000 description 1
Landscapes
- Management, Administration, Business Operations System, And Electronic Commerce (AREA)
- Investigating Or Analysing Biological Materials (AREA)
Abstract
Invenţia se referă la medicină, în special la ginecologie şi poate fi utilizată pentru pronosticarea dezvoltării molei hidatiforme şi profilaxia coriocarcinomului.Conform invenţiei, metoda constă în aceea că se relevă următorii factori: mediul de trai, categoria socială, prezenţa viciilor, dereglarea ciclului menstrual, modul de contracepţie, patologiile sexual-transmisibile, anamneza, prezenţa patologiilor concomitente, rezultatul spermogramei partenerului. Factorilor relevaţi li se atribuie anumite valori, apoi valorile atribuite factorilor relevaţi se însumează şi se împart la numărul de factori relevaţi şi în cazul în care rezultatul obţinut constituie 1,0…1,4 se pronostichează un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme, dacă rezultatul constituie 1,4…2,7 se pronostichează un risc mediu de dezvoltare a molei hidatiforme, iar dacă rezultatul constituie 2,8…3,2 se pronostichează un risc minim de dezvoltare a molei hidatiforme.
Description
Invenţia se referă la medicină, în special la ginecologie şi poate fi utilizată pentru pronosticarea dezvoltării molei hidatiforme şi profilaxia coriocarcinomului.
Este cunoscut un şir de factori de risc, care constituie un fundal de formare a molei hidatiforme şi totodată de trecere a acesteia în coriocarcinom la vârsta de peste 40 de ani, necorespunderea dimensiunilor uterului cu perioada de graviditate, prezenţa chisturilor luteinice ovariene, creşterea nivelului gonadotropinei corionice. Depistarea la femeie a trei sau mai mulţi factori implică un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme invazive cu trecere în coriocarcinom. Dacă se înregistrează mai puţin de trei factori, riscul apariţiei unei forme invazive cu malignizare este mai mic şi pronosticul după tratament este mai bun [1].
Dezavantajul metodei cunoscute constă în aceea că se pronostichează riscul dezvoltării unei mole invazive şi a malignizării doar în timpul sarcinii, dar nu până la sarcină, deoarece este important de a evita riscul de apariţie a molei hidatiforme simple până la sarcină cu efectuarea tratamentului patologiilor concomitente sau de a exclude factorii favorizanţi, sau a evita sarcina, care poate duce la apariţia molei hidatiforme cu malignizarea ei, care necesită un tratament chimioterapic intens şi costisitor, cu rezultate uneori nefavorabile pentru viaţa pacientelor.
Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei metode de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme în scopul profilaxiei apariţiei acesteia la etapa de presarcină, care duce la preîntâmpinarea patologiei menţionate cu posibilitatea de transformare într-un proces malign cu pierderea sarcinii şi necesitatea unui tratament îndelungat şi costisitor cu consecinţe caracteristice unei patologii maligne.
Conform invenţiei, metoda constă în aceea că se relevă următorii factori: mediul de trai, categoria socială, dereglarea ciclului menstrual, modul de contracepţie, patologiile sexual-transmisibile, anamneza, prezenţa patologiilor concomitente, rezultatul spermogramei partenerului. Factorilor relevaţi li se atribuie anumite valori, apoi valorile atribuite factorilor relevaţi se însumează şi se împart la numărul de factori relevaţi şi în cazul în care rezultatul obţinut constituie 1,0…1,4 se pronostichează un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme, dacă rezultatul constituie 1,4…2,7 se pronostichează un risc mediu de dezvoltare a molei hidatiforme, iar dacă rezultatul constituie 2,8…3,2 se pronostichează un risc minim de dezvoltare a molei hidatiforme.
Rezultatul invenţiei constă în pronosticarea riscului de apariţie a molei hidatiforme la etape timpurii, adică în timpul presarcinii, ceea ce poate fi utilizat pentru profilaxia apariţiei patologiei cu malignizarea procesului, ceea ce duce la invalidizarea pacientei şi evitarea unui pronostic sever caracteristic unui proces malign.
Avantajele metodei revendicate constau în următoarele:
- metoda poate fi utilizată de orice specialist ginecolog în dispensare şi policlinici pentru pronosticarea riscului de apariţie a molei hidatiforme;
- evitarea apariţiei unui coriocarcinom şi evitarea unui pronostic sever caracteristic lui,
- metoda este neinvazivă şi necostisitoare;
- pronosticarea riscului major în perioada de presarcină cu evitarea întreruperii sarcinii şi efectuarea tratamentelor chimioterapice;
- pronosticarea precoce a riscului cu consultarea pacientelor, cu stabilirea unui regim de evidenţă permanentă în scopul profilaxiei apariţiei patologiei pentru a preîntâmpina invalidizarea pacientei şi evitarea pronosticului sever caracteristic unui proces malign.
Metoda se efectuează în modul următor. Metoda este utilizată în dispensare, policlinici şi clinici în deosebi la pacientele care se adresează pentru prima dată cu anumite acuze pentru patologii urogenitale, infecţioase asociate cu patologii somatice, endocrine etc. La pacienta care s-a adresat pentru prima dată cu anumite acuze la ginecolog i se relevă următorii factori: mediul de trai, categoria socială, prezenţa viciilor, dereglarea ciclului menstrual, modul de contracepţie, prezenţa patologiilor sexual-transmisibile, anamneza, prezenţa patologiilor concomitente, rezultatul spermogramei partenerului. Factorilor relevaţi li se atribuie anumite valori, şi anume:
Mediul de trai urban 1 rural 2 în zona industrială 1 în afara zonei industriale 2 Categoria socială şomere 1 angajate în câmpul muncii 2 Prezenţa viciilor fumătoare 1 nefumătoare 2 Dereglarea ciclului menstrual algodismenoree 1 polimenoree 2 hipermenoree 3 hipomenoree 4 oligomenoree 5 Modul de contracepţie fără contracepţie 1 utilizarea steriletului timp îndelungat sau contracepţia hormonală 2 alte moduri de contracepţie 3 Patologii sexual-transmisibile infecţie urogenitală combinată 1 citomegalovirus 2 herpes simplu de tipul I şi II 3 chlamidioză 4 toxoplasmoză 5 micoplasmoză 6 ureoplasmoză 7 Anamneza avort spontan 1 avort medical 2 Patologii concomitente endocervicoza 1 patologia glandei tiroide 2 alte patologii 3 Rezultatul spermogramei partenerului astenospermie 1 teratozoospermie 2 oligospermie 3 normospermie 4,
apoi valorile atribuite factorilor relevaţi se însumează şi se împart la numărul de factori relevaţi şi în cazul în care rezultatul obţinut constituie 1,0…1,4 se pronostichează un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme, dacă rezultatul constituie 1,4…2,7 se pronostichează un risc mediu de dezvoltare a molei hidatiforme, iar dacă rezultatul constituie 2,8…3,2 se pronostichează un risc minim de dezvoltare a molei hidatiforme.
Mola hidatiformă (MH) este manifestarea cea mai comună a maladiei trofoblastice gestaţionale şi reprezintă un eveniment precursor pentru dezvoltarea coriocarcinomului. Incidenţa maladiei reflectă nu numai anumite aspecte de sănătate ale femeii de vârstă reproductivă, ci poate servi drept un marker al sănătăţii cuplului, al ecologiei mediului şi exprimă, indirect, eficienţa măsurilor diagnostice, profilactice şi curative aplicate.
Cercetările efectuate indică o incidenţă variabilă a molei hidatiforme în Republica Moldova, care este cuprinsă între 2,56 şi 18,86 cazuri la 100.000 femei pe an. Se observă diferenţe regionale semnificative. Cunoaşterea acestei dinamici ar putea servi la o evaluare mai adecvată a incidenţei MH. Amplasarea preponderent zonală a întreprinderilor agroindustriale şi celor din industria uşoară şi grea conduc la gruparea tipurilor de activitate profesională şi a factorilor de risc cu caracteristici asemănătoare în funcţie de regiuni. Reflectarea incidenţei molei hidatiforme în funcţie de aceste particularităţi ar putea permite identificarea mai uşoară a unor factori de risc specifici sau conduce spre luarea unor măsuri profilactice.
Compararea rezultatelor efectuate indică o incidenţă semnificativ mai mare a molei hidatiforme în regiunile urbane (în medie 1,1 cazuri la 100.000 femei/an) decât în zonele rurale (în medie 0,75 cazuri la 100.000 femei/an). Cauza este în nivelul crescut de poluare în oraşe care depăşeşte mult nivelul normei, datorită concentrării întreprinderilor industriei grele şi uşoare, celei agroalimentare, staţiilor de alimentare cu petrol şi gaze, tipografiilor etc., care influenţează negativ asupra stării sănătăţii populaţiei.
Conform lui J. Reason (1997), riscul este o situaţie nedorită, cu consecinţe negative, care este rezultatul unui sau mai multor evenimente, ale căror producere este incertă. Orice eveniment, ce posedă pericolul reducerii speranţei beneficiului şi/sau eficacităţii unei activităţi umane, este considerat un factor de risc. În consecinţă, ne-am propus evaluarea impactului factorilor de risc de origine exogenă şi endogenă, identificaţi la pacientele dintr-un lot experimental şi unul de referinţă.
Din rezultatele obţinute anterior reiese că reşedinţa într-o localitate urbană reprezintă un factor de risc pentru apariţia molei hidatiforme, în consecinţă, cele mai multe paciente ar trebui să provină din oraşe.
În ultimii ani se acordă o importanţă din ce în ce mai mare riscului social şi celui profesional la pacientele cu molă hidatiformă. Pentru studierea importanţei factorilor nominalizaţi, pacientele din loturi au fost repartizate în unele categorii mai frecvent întâlnite: şomere şi angajate în câmpul muncii în care au fost incluse muncitoare, funcţionare, ţărance, studente.
Datele ne indică cea mai înaltă frecvenţă a maladiei la pacientele neangajate în câmpul muncii. Fenomenul ar putea fi explicat prin faptul că, de obicei, persoanele neangajate în câmpul muncii fac parte din pături social-vulnerabile, care posedă mai mulţi factori de risc sau au diferite comorbidităţi, ce pot favoriza apariţia molei hidatiforme.
Fumatul este un factor de risc important pentru dezvoltarea maladiilor oncologice, cu o pondere direct proporţională numărului de ţigări fumate pe zi, vârstei începerii şi a duratei practicării acestui viciu. Fumului de ţigară i-au fost incriminate 30% din numărul de tumori dezvoltate. Analiza chimică a fumului de ţigară a pus în evidenţă circa 2000 compuşi chimici, toţi cu influenţă asupra organismului uman.
În Republica Moldova până la vârsta de 15 ani încep să fumeze 15% de copii, în special în zonele urbane. După numărul determinat, impactul global al acestui viciu în calitate de factor de risc pentru mola hidatiformă este şi el important.
Dereglarea funcţiei ovariene poate avea un rol important în geneza molei hidatiforme. Mai multe studii au vizat corelaţia dintre vârsta menarhei şi incidenţa molei hidatiforme, însă rezultatele sunt contradictorii. În concluzie, vârsta menarhei în declanşarea MH la pacientele investigate nu are nici o importanţă. Cu toate că ciclul menstrual era regulat la majoritatea absolută a pacientelor, s-a notat o funcţie menstruală dereglată la cea mai mare parte din ele. Cel mai frecvent s-a depistat algodismenoreea peste 60% de cazuri, urmează polimenoreea cu cca. 21…28%. Mai rar s-a întâlnit hipermenorea cca. 2…4%, apoi - hipomenoreea, cu 1…3%. Cel mai rar s-a înregistrat oligomenoreea - 1,8%.
Aproximativ fiecare a treia pacientă din loturile studiate începe timpuriu viaţa sexuală (12…18 ani). După datele noastre, cu toate că debutul timpuriu al vieţii sexuale nu conduce la apariţia molei hidatiforme, el favorizează dereglările hormonale, care pot deveni un factor predispozant în declanşarea maladiei.
Alt aspect este că la o vârstă tânără foarte puţine persoane cunosc şi aplică măsurile de profilaxie ale sarcinii nedorite şi de protecţie contra maladiilor sexual-transmisibile. Este demonstrat deja faptul, că maladiile sexual-transmisibile de etiologie virală (în special, cele provocate de virusul herpes simplex tip II şi de virusul papilomului uman, tipurile 16, 18, 35, 45) reprezintă cauza principală a cancerului de col uterin.
Se poate presupune, în consecinţă, că aceeaşi acţiune favorizantă o au maladiile sexual-transmisibile şi pentru mola hidatiformă, care este un precursor de tumoare malignă (coriocarcinom).
În această ordine de idei, am evaluat posibilitatea includerii în lista factorilor de risc pentru mola hidatiformă atât a metodei de contracepţie întrebuinţată de paciente, cât şi a portajului de markeri virali, care reflectă prezenţa latentă sau patentă a unei maladii sexual-transmisibile.
Datele obţinute ne indică ponderea importantă a metodei de contracepţie în cadrul dezvoltării molei hidatiforme. Explicaţia este că steriletul, utilizat timp îndelungat, creează o stare de inflamaţie persistentă a endometriului, ce poate favoriza dezvoltarea molei.
Alt aspect important este că metodele de contracepţie, utilizate de majoritatea absolută a pacientelor, previn sarcina nedorită, însă nu şi transmiterea maladiilor sexual-transmisibile, iar achiziţia lor se face anume la vârsta, când incidenţa molei hidatiforme este maximală.
În continuarea celor expuse anterior, datele noastre revelează un aspect foarte important: practic fiecare a doua pacientă investigată este purtătoare de agenţi ai maladiilor sexual-transmisibile (monoinfecţie sau asocieri de microorganisme). A fost stabilit care patologii au un risc major în declanşarea unei mole hidatiforme şi anume cel mai important este citomegalovirusul, herpes simplex tip I şi II, chlamidioza, toxoplasmoza, mai puţin micoplasmoza şi ureoplasmoza.
Studiile recente susţin, că un rol important în declanşarea maladiei îl au prezenţa avorturilor produse până la sarcina în cauză. De două ori mai multe paciente cu molă hidatiformă au avut avorturi spontane decât pacientele cu aceeaşi patologie, care au avut avorturi medicale.
Ne-am propus, de asemenea, de a studia rolul unor stări comorbide în geneza molei hidatiforme, identificând, astfel, potenţialii factori de risc. Prin urmare, din stările patologice asociate, luate în consideraţie, pentru categoria „factor de risc” se include doar endocervicoza şi patologia glandei tiroide. Alte patologii au importanţă minoră ca factor de risc.
În această ordine de idei, ne-am propus efectuarea spermogramei şi screening-ului infecţiilor sexual-transmisibile pentru partenerii sexuali ai pacientelor studiate. Au fost testaţi 31 de bărbaţi, parteneri sexuali ai pacientelor din ambele loturi, care au dat acord informat pentru investigaţii. În privinţa prezenţei agenţilor maladiilor sexual-transmisibile, tabloul reflectat este aproape identic cu cel raportat la pacientele noastre. Datele obţinute ne indică o situaţie deosebit de alarmantă: doar 25,8% din bărbaţii testaţi au fost sănătoşi, iar starea sănătăţii partenerului este un factor de risc important. Cel mai des a fost înregistrată prezenţa de astenospermie la partenerul pacientei cu molă hidatiformă, o importanţă mai mică are teratozoospermia, oligospermia şi în ultimul rând normospermia.
Exemplul 1 . Pacienta A. 1972 a.n., s-a adresat la Policlinica Institutului Oncologic cu acuze la dereglare a ciclului menstrual ca urmare a algodismenoreei, din anamneză - patologie sexual-transmisibilă (citomegalovirus). Pacienta a fost investigată conform metodei revendicate unde s-au relevat următorii factori de risc: mediul de trai urban, localizarea mediului de trai în zonă industrială a oraşului, angajată în câmpul muncii, fumătoare, dereglarea ciclului menstrual ca urmare a algodismenoreei, fără contracepţie, maladii sexual-transmisibile ca citomegalovirusul, două avorturi spontane, ca patologii concomitente endocervicoză, iar la partener în spermogramă astenospermie. În urma examinării s-a stabilit valoarea de 1,2 unde s-a pronosticat un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme şi i s-a recomandat de a efectua investigaţii regulate şi cu tratamentul patologiilor concomitente a cuplului în cazul dacă doreşte de a duce o sarcină normală şi cu evitarea apariţiei patologiei menţionate şi profilaxia unei tumori maligne.
1. Трофобластическая болезнь. Медицинский Центр Артмед, 2002, găsit în internet: <URL: http:// http://www.art-med.ru/articles/list/art203.asp >
Claims (1)
- Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme, care constă în aceea că se relevă următorii factori: mediul de trai, categoria socială, prezenţa viciilor, dereglarea ciclului menstrual, modul de contracepţie, prezenţa patologiilor sexual-transmisibile, anamneza, prezenţa patologiilor concomitente, rezultatul spermogramei partenerului, factorilor relevaţi li se atribuie anumite valori, şi anume:mediul de trai urban 1 rural 2 în zona industrială 1 în afara zonei industriale 2 categoria socială şomere 1 angajate în câmpul muncii 2 prezenţa viciilor fumătoare 1 nefumătoare 2 dereglara ciclului menstrual algodismenoree 1 polimenoree 2 hipermenoree 3 hipomenoree 4 oligomenoree 5 modul de contracepţie fără contracepţie 1 utilizarea steriletului timp îndelungat sau contracepţia hormonală 2 alte moduri de contracepţie 3 patologii sexual-transmisibile infecţie urogenitală combinată 1 citomegalovirus 2 herpes simplu de tipul I şi II 3 chlamidioză 4 toxoplasmoză 5 micoplasmoză 6 ureoplasmoză 7 anamneza avort spontan 1 avort medical 2 patologii concomitente endocervicoza 1 patologia glandei tiroide 2 alte patologii 3 rezultatul spermogramei partenerului astenospermie 1 teratozoospermie 2 oligospermie 3 normospermie 4, apoi valorile atribuite factorilor relevaţi se însumează şi se împart la numărul de factori relevaţi şi în cazul în care rezultatul obţinut constituie 1,0…1,4 se pronostichează un risc major de dezvoltare a molei hidatiforme, dacă rezultatul constituie 1,4…2,7 se pronostichează un risc mediu de dezvoltare a molei hidatiforme, iar dacă rezultatul constituie 2,8…3,2 se pronostichează un risc minim de dezvoltare a molei hidatiforme.
Priority Applications (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| MDS20100091A MD285Z (ro) | 2010-05-19 | 2010-05-19 | Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme |
Applications Claiming Priority (1)
| Application Number | Priority Date | Filing Date | Title |
|---|---|---|---|
| MDS20100091A MD285Z (ro) | 2010-05-19 | 2010-05-19 | Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme |
Publications (2)
| Publication Number | Publication Date |
|---|---|
| MD285Y MD285Y (ro) | 2010-10-29 |
| MD285Z true MD285Z (ro) | 2011-05-31 |
Family
ID=45815202
Family Applications (1)
| Application Number | Title | Priority Date | Filing Date |
|---|---|---|---|
| MDS20100091A MD285Z (ro) | 2010-05-19 | 2010-05-19 | Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme |
Country Status (1)
| Country | Link |
|---|---|
| MD (1) | MD285Z (ro) |
-
2010
- 2010-05-19 MD MDS20100091A patent/MD285Z/ro not_active IP Right Cessation
Non-Patent Citations (2)
| Title |
|---|
| Трофобластическая болезнь. Медицинский Центр Артмед, 2002, găsit în internet: <URL: http:// http://www.art-med.ru/articles/list/art203.asp > * |
| Трофобластическая болезнью Медицинский Центр Артмед, 2002. găsit pe 2010.04.20 <URL: http:// http://www.art-med.ru/articles/list/art203.asp > * |
Also Published As
| Publication number | Publication date |
|---|---|
| MD285Y (ro) | 2010-10-29 |
Similar Documents
| Publication | Publication Date | Title |
|---|---|---|
| Karaer et al. | Risk factors for ectopic pregnancy: A case‐control study | |
| Gadducci et al. | Smoking habit, immune suppression, oral contraceptive use, and hormone replacement therapy use and cervical carcinogenesis: a review of the literature | |
| Baeten et al. | Hormonal contraception and risk of sexually transmitted disease acquisition: results from a prospective study | |
| Wen et al. | Risk factors for the acquisition of genital warts: are condoms protective? | |
| Firnhaber et al. | Association between cervical dysplasia and human papillomavirus in HIV seropositive women from Johannesburg South Africa | |
| Anderson et al. | The prevalence of abnormal genital findings, vulvovaginitis, enuresis and encopresis in children who present with allegations of sexual abuse | |
| Azevedo et al. | Epidemiology of human papillomavirus on anogenital warts in Portugal–The HERCOLES study | |
| Finger‐Jardim et al. | Herpes simplex virus: prevalence in placental tissue and incidence in neonatal cord blood samples | |
| Marcone et al. | Epidemiology of Chlamydia trachomatis endocervical infection in a previously unscreened population in Rome, Italy, 2000 to 2009 | |
| Ikeako et al. | Pattern and outcome of induced abortion in Abakaliki, Southeast of Nigeria | |
| Burkett et al. | The relationship between contraceptives, sexual practices, and cervical human papillomavirus infection among a college population | |
| Kelly-Weeder et al. | Modifiable risk factors for impaired fertility in women: What nurse practitioners need to know | |
| Altunyurt et al. | A randomized controlled trial of coil removal prior to treatment of pelvic inflammatory disease | |
| Casillas-Vega et al. | Sexually transmitted pathogens, coinfections and risk factors in patients attending obstetrics and gynecology clinics in Jalisco, Mexico | |
| Pista et al. | Risk factors for human papillomavirus infection among women in Portugal: the CLEOPATRE Portugal Study | |
| Mazanowska1ABCDEF et al. | Prevalence of cervical high-risk human papillomavirus infections in kidney graft recipients | |
| Wang et al. | Risk factors for cervical intraepithelial neoplasia in Taiwan | |
| Damario | General aspects of fertility and infertility | |
| Ganesan et al. | Associated factors with cervical pre-malignant lesions among the married fisher women community at Sadras, Tamil Nadu | |
| Warren et al. | Sexuality and reproductive risk factors for interstitial cystitis/painful bladder syndrome in women | |
| Kalaichelvan et al. | Actinomyces in cervical smears of women using the intrauterine device in Singapore | |
| MD285Z (ro) | Metodă de pronostic al dezvoltării molei hidatiforme | |
| Nyarko et al. | Chlamydia trachomatis prevalence in Ghana-A study at a municipal district in Western Ghana | |
| Clarke et al. | A prospective study of absolute risk and determinants of human papillomavirus incidence among young women in Costa Rica | |
| Pickard et al. | Persistent vaginal bleeding in a patient with a broken Implanon® |
Legal Events
| Date | Code | Title | Description |
|---|---|---|---|
| KA4Y | Short-term patent lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration) |