MD178Y

MD178Y - Procedeu de taiere a pomilor fructiferi de visin, cires si cais

Info

Publication number: MD178Y
Application number: MDS20090084A
Authority: MD
Inventors: Ilie Donica; Mihail Rapcea; Ion Bogdan; Nicolai Donica; Andrei Donica
Original assignee: Institutia Publica "Institutul Stiintifico-Practic De Horticultura Si Tehnologii Alimentare"
Priority date: 2009-05-14
Filing date: 2009-05-14
Publication date: 2010-04-30
Also published as: MD178Z

Abstract

Inventia se refera la pomicultura, in particular la un procedeu de taiere a pomilor fructiferi de visin, cires si cais. Esenta procedeului consta in aceea ca taierea se executa in cicluri a cate cinci ani. In primul an al ciclului se efectueaza limitarea inaltimii pomului, in al doilea an se limiteaza latimea pomului de o parte a coroanei de-a lungul intervalului dintre randuri prin taierea ramurilor localizate in planul de taiere amplasat sub un unghi de 18…20° fata de verticala, in al treilea an se limiteaza latimea pomului de partea opusa a coroanei, in al patrulea an taierea si scurtarea ramurilor se efectueaza in interiorul coroanei, in partea ei superioara, iar la al cincilea an - in interiorul coroanei, in partea ei inferioara. Taierea la ramificatia exterioara se efectueaza alternand pe cicluri scurtarea sarpantelor de ordinul intai si doi.

Description

Invenţia se referă la pomicultură, în particular la un procedeu de tăiere a pomilor fructiferi de vişin, cireş şi cais.

Se cunoaşte procedeul de tăiere manuală a pomului fructifer pe rod, care se aplică asupra întregii coroane în fiecare an, primăvara. La toate formele de coroană cunoscute tăierii manuale se supune periferia şi interiorul coroanei în aspect fitosanitar şi de normare a încărcăturii ramurilor cu formaţiuni de rod [1].

Dezavantajul procedeului menţionat constă în aceea că necesită multă muncă (circa 150...200 ore la un hectar de livadă) şi cheltuieli băneşti de până la 25...30% din totalul cheltuielilor la un hectar.

Se mai cunoaşte tăierea manuală de transfer a direcţiei de creştere a ramurilor, care se aplică în zona periferică laterală a coroanei în plan vertical strict localizat pentru optimizarea lăţimii coridorului şi, respectiv, asigurarea traficului tehnologic în intervalele dintre rândurile de pomi ale livezii [2].

Dezavantajul procedeului este formarea unei ramificări dese la exteriorul coroanei, care împiedică pătrunderea luminii în interiorul ei.

Mai aproape de procedeul solicitat este tăierea manuală a ramurilor în zonele periferică şi interioară, aplicabilă la pomii de vişin, la care coroanele sunt aplatizate în plan orizontal şi vertical [3].

Dezavantajul procedeului constă în necesitatea efectuării mai multor operaţii de tăiere la un pom (circa 50...60) cu persistarea pericolului de dezechilibrare a creşterii sistemului radicular şi a tulpinii.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în evitarea ramificării dese (excesive) la periferia coroanei şi a dezechilibrului creşterii sistemului radicular şi a tulpinii.

Esenţa procedeului constă în aceea că tăierea se execută în cicluri a câte cinci ani. În primul an al ciclului se efectuează limitarea înălţimii pomului, în al doilea an se limitează lăţimea pomului de o parte a coroanei de-a lungul intervalului dintre rânduri prin tăierea ramurilor localizate în planul de tăiere amplasat sub un unghi de 18…20° faţă de verticală, în al treilea an se limitează lăţimea pomului de partea opusă a coroanei, în al patrulea an tăierea şi scurtarea ramurilor se efectuează în interiorul coroanei, în partea ei superioară, iar în al cincilea an - în interiorul coroanei, în partea ei inferioară. Tăierea la ramificaţia exterioară se efectuează alternând pe cicluri scurtarea şarpantelor de ordinul întâi şi doi.

Rezultatul constă în majorarea productivităţii pomului fructifer, asigurarea unei reduceri substanţiale a cheltuielilor de muncă manuală şi energetice la tăierea pomilor pe rod (reducerea considerabilă a cheltuielilor de muncă manuală până la 45...65 de ore la hectar de livadă; reducerea cheltuielilor băneşti până la 15...20% din totalul cheltuielilor la un hectar, datorită cărui fapt costul tăierii într-un sezon a unui pom se micşorează de cinci ori.

La pomii de specii sâmburoase (vişin, cireş şi cais) cu forma de coroană semiplată sau aplatizată se efectuează tăierea de primăvară în uscat, care include limitarea parametrilor conturului coroanei prin scurtarea de reducţie a ramurilor cu trecere la ramificaţii exterioare şi efectuarea tăierii de fructificare, întreţinere, igienizare şi restabilire în interiorul coroanei. Tăierea se efectuează în cicluri a câte cinci ani, un volum de operaţii diferenţiat şi eşalonat pe ani: în primul an al ciclului se efectuează limitarea înălţimii pomului, în al doilea an se limitează lăţimea pomului de o parte a coroanei de-a lungul intervalului dintre rânduri prin tăierea ramurilor localizate în planul de tăiere amplasat sub un unghi de 18…20° faţă de verticală, în al treilea an se limitează lăţimea pomului de partea opusă a coroanei, în al patrulea an tăierea şi scurtarea ramurilor se efectuează în interiorul coroanei, în partea ei superioară, iar în al cincilea an - în interiorul coroanei, în partea ei inferioară. Tăierea la ramificaţia exterioară se efectuează alternând pe cicluri scurtarea şarpantelor de ordinul întâi şi doi. Tăierile de limitare a coroanei pomului asigură traficul nestingherit al tractoarelor în intervalele dintre rânduri şi respectarea cerinţelor agrotehnice faţă de următorii parametri în dependenţă de specie şi vigoarea asociaţiei dintre soi şi portaltoi: pentru pomii cu vigoarea mică - înălţimea pomului 2,5...3,5 m, lăţimea coroanei la bază 1,8...2,5 m, lăţimea coroanei în partea de sus 0,8...1,2 m; pentru pomii cu vigoarea medie - înălţimea pomului 3,0...3,5 m, lăţimea coroanei la bază 2,0...2,5 m, lăţimea coroanei în partea de sus 0,8...1,2 m; pentru pomii viguroşi - înălţimea pomului 3,5...4,0 m, lăţimea coroanei la bază 2,3...2,5 m, lăţimea coroanei în partea de sus 1,0...1,2 m. Tăierea de reducţie cu trecere la ramificaţii exterioare se efectuează în următoarea alternanţă: în primul ciclu tăierii se supun şarpantele pe linia limitei exterioare a zonei de tăiere; în al doilea ciclu tăierii se supun sub şarpantele pe linia limitei interioare a zonei de tăiere; în al treilea ciclu - analogic primului ciclu se taie şarpantele; în al patrulea ciclu - analogic ciclului doi se taie subşarpantele ş.a.m.d.

Procedeul este ilustrat şi se explică prin reprezentare schematică cu ajutorul figurilor 1-5:

- fig. 1, primul an al ciclului - tăierea manuală de limitare a înălţimii pomului;

- fig. 2, al doilea an al ciclului - limitarea prin tăiere manuală a lăţimii coroanei numai de o parte laterală a conturului (paralel rândului de pomi);

- fig. 3, al treilea an al ciclului - limitarea prin tăiere manuală a lăţimii coroanei de partea opusă a conturului;

- fig. 4, al patrulea an al ciclului - tăierea de primăvară a părţii superioare a interiorului coroanei;

- fig. 5, al cincilea an al ciclului - tăierea de primăvară a părţii inferioare a interiorului coroanei;

unde: 1 - coroana pomului; 2 - zona tăierii de limitare a înălţimii pomului; 3 - zona tăierii de limitare a unei părţi laterale a coroanei; 4 - zona tăierii de limitare a părţii laterale opuse a coroanei; 5 - partea superioară din interiorului coroanei; 6 - partea inferioară din interiorul coroanei.

Procedeul se realizează în felul următor.

Procedeul se aplică în plantaţii pomicole de specii sâmburoase cu pomi cu coroana semiplată sau aplatizată, care au intrat pe rod. Vigoarea pomilor poate fi mică, mijlocie sau mare. Respectiv, în plantaţii distanţa dintre rândurile de pomi poate varia de la 4,0 până la 6,0 m, iar distanţa între pomi în rând de la 2,0 până la 4,0 m. Procedeul de tăiere se aplică cu scopul de a îmbunătăţi regimul de iluminare a pomilor şi de a facilita aplicarea măsurilor agrotehnice, în special, de a asigura deplasarea tractoarelor angrenate cu maşini agricole în intervalele dintre rânduri. La începutul ciclului de aplicare a procedeului, în primul an al lui, se aplică limitarea înălţimii pomului prin scurtare de reducţie a ramurilor cu trecere la ramificaţii exterioare (fig. 1). Tăierea părţilor laterale periferice ale coloanei se efectuează în anii 2 şi 3 ai ciclului numai la cele, care sunt paralele rândului de pomi, aplicând scurtarea de reducţie a ramurilor cu trecere la ramificaţii exterioare (fig. 2 şi 3). În anii 4 şi 5 ai ciclului se aplică, respectiv, în părţile de sus şi de jos din interiorul coroanei, după necesitate, una, două, trei sau concomitent chiar toate patru tipuri de tăieri, cum sunt tăierile de fructificare, întreţinere, igienizare şi restabilire (fig. 4 şi 5). Datorită tăierilor în interiorul coroanei, ca efect suplimentar, în planul rândului se evită suprapunerea sau pătrunderea reciprocă a ramurilor în coroanele pomilor limitrofi.

1. Cimpoieş Gh. Conducerea şi tăierea pomilor. Chişinău, Ştiinţa, 2000, p.123-140, 146-158

2. Balan V., Cimpoieş Gh., Barbăroşie M. Pomicultura. Chişinău, Combinatul Poligrafic, 2001, p. 330

3. Donica I., Vatamaniuc Gh., Rapcea M. Bazele ştiinţifice ale tehnologiei intensive de cultivare a vişinului. Chişinău, Tipografia AŞM, 2007, p. 82-104

Claims

Procedeu de tăiere a pomilor fructiferi de vişin, cireş şi cais, care include limitarea coroanei prin tăiere la ramificaţia exterioară, rărirea şi scurtarea ramurilor în interiorul coroanei, caracterizat prin aceea că tăierea se execută în cicluri a câte cinci ani, totodată în primul an al ciclului se efectuează limitarea înălţimii pomului, în al doilea an se limitează lăţimea pomului de o parte a coroanei de-a lungul intervalului dintre rânduri prin tăierea ramurilor localizate în planul de tăiere amplasat sub un unghi de 18…20° faţă de verticală, în al treilea an se limitează lăţimea pomului de partea opusă a coroanei, în al patrulea an tăierea şi scurtarea ramurilor se efectuează în interiorul coroanei, în partea ei superioară, iar în al cincilea an - în interiorul coroanei, în partea ei inferioară; tăierea la ramificaţia exterioară se efectuează alternând pe cicluri scurtarea şarpantelor de ordinul întâi şi doi.