MD1121Z - Instalaţie pentru aplicarea imaginii individuale pe obiectul electroconductor şi procedeu de identificare a acestuia - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la domeniul tehnologiilor informaţionale şi poate fi utilizată pentru formarea marcajelor de identificare prin prelucrarea electrochimică a metalelor şi crearea unor baze de date ale resurselor materiale solide, în special din material electroconductor.Instalaţia de aplicare a imaginii individuale pe obiectul electroconductor (3) include un electrod (2), format din secţii (7), şi o sursă de joasă tensiune (6), la care sunt conectaţi electrodul (2) şi obiectul (3). Instalaţia mai include un perete limitator dielectric (13), instalat cu posibilitatea formării cu obiectul (3) a unui canal de curgere a unui electrolit (4). Secţiile (7) sunt executate mobile, cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit (4), fiind fixate pe conductoarele (5), executate flexibile, de diferite lungimi. Fiecare secţie (7) este executată în formă de sferă, pe suprafaţa exterioară a căreia este aplicată o acoperire dielectrică cu porţiuni dezgolite şi proeminenţe dielectrice.Procedeul de identificare a obiectului electroconductor include aplicarea pe obiect a unui marcaj de identificare, format dintr-un număr de identificare, o grilă informaţională de coordonare şi o imagine individuală, obţinută la trecerea curentului electric printr-un electrolit, debitat în interstiţiul dintre obiect şi un electrod, format din secţii mobile, şi înregistrarea marcajului obţinut în memoria unui calculator, iar identificarea obiectului se realizează prin compararea marcajului de pe obiectul supus identificării cu cel înregistrat anterior.

Description

Invenţia se referă la domeniul tehnologiilor informaţionale şi poate fi utilizată pentru formarea marcajelor de identificare prin prelucrarea electrochimică a metalelor şi crearea unor baze de date ale resurselor materiale solide, în special din material electroconductor.

Este cunoscut un procedeu de identificare a resurselor materiale, care se efectuează prin imprimarea unui număr de identificare, pe care se aplică o grilă informaţională, urmează suflarea suprafeţei grilei cu un jet puternic de gaz în amestec cu particule metalice sau nemetalice, care se deplasează pe suprafaţa prelucrată după o traiectorie arbitrară, apoi imaginea obţinută a grilei informaţionale este scanată şi păstrată în memoria unui calculator, iar identificarea produsului este realizată prin confruntarea numărului şi a imaginii grilei produsului cu numărul şi imaginea grilei înregistrate anterior [1].

Dezavantajul acestui procedeu constă în dificultatea prelucrării suprafeţelor metalice şi din aliaje de înaltă durabilitate. Dificultăţile apar din motivul că la accelerarea subsonică a particulelor energia cinetică a acestora nu este suficientă pentru pătrunderea în metalele de înaltă durabilitate şi, respectiv, formarea imaginii individuale. Identificarea gazodinamică este aplicabilă doar pentru formarea imaginii individuale pe suprafeţele din plastic, metale şi aliaje relativ moi, de exemplu, plumb, aluminiu, cupru, bronz etc.

Mai este cunoscut un procedeu de identificare a obiectului electroconductor prin imprimarea pe obiect a unui număr de identificare, pe care se aplică o grilă informaţională de coordonate, urmată de efectuarea unei descărcări electrice punctiforme între obiect şi un electrod vibrant instalat cu interstiţiu deasupra lui. Electrodul se deplasează arbitrar în sistemul de coordonate al grilei, iar imaginea obţinută este scanată şi păstrată în memoria calculatorului, totodată identificarea obiectului este realizată prin compararea numărului şi a imaginii cu cea înregistrată anterior [2].

Dezavantajul acestui procedeu constă în aceea că la punerea lui în aplicare este necesar un echipament de înaltă tensiune, care prezintă pericol pentru personalul de deservire. Pentru menţinerea regimului electric de descărcare este necesară vibraţia electrodului sau obiectului, care nu este inofensiv pentru personalul de deservire. Totodată, formarea imaginii individuale pe marcaj prin metoda descărcării electrice este însoţită de un transfer de masă minim de la electrodul de înaltă tensiune pe obiect şi nu este însoţită de schimbarea integrală a stării marcajului, acesta schimbându-se numai în locul în care descărcarea electrică prin impulsuri a avut loc, mărimea căruia este, de regulă, proporţională cu mărimea unui cap de chibrit. Zona adiacentă, unde descărcarea electrică a eşuat, rămâne neschimbată.

De asemenea este cunoscută o instalaţie pentru aplicarea imaginii individuale pe obiectul electroconductor, care include un electrod, format din secţii şi instalat deasupra obiectului cu interstiţiu. Fiecare secţie este unită cu câte un dispozitiv de deplasare a ei şi cu o sursă de energie electrică de joasa tensiune printr-un generator de numere aleatorii. Instalaţia mai include un sistem de pompare a electrolitului lichid în interstiţiul dintre electrod şi obiect [3].

Dezavantajul acestei instalaţii constă în aceea că pentru obţinerea imaginii ireproductibile pe marcaj, secţiile electrodului sunt conectate la sursa de alimentare prin generatorul de numere aleatorii, care nu este întotdeauna fiabil.

Este cunoscut, la fel, un procedeu de identificare a obiectului electroconductor, care include aplicarea pe obiect a unui marcaj de identificare, format dintr-un număr de identificare, o grilă informaţională de coordonate şi o imagine individuală, obţinută prin aplicarea curentului electric la obiect şi la un electrod, instalat cu interstiţiu deasupra lui şi format din secţii, conectate la o sursă de energie electrică de joasă tensiune printr-un generator de numere aleatorii. Totodată, în interstiţiul dintre aceştia se debitează electrolit lichid. Marcajul obţinut se înregistrează în memoria calculatorului, iar identificarea obiectului se realizează prin compararea marcajului de pe obiectul identificat cu cel înregistrat [3].

Dezavantajul acestui procedeu constă în aceea că, deoarece electrozii sunt ficşi, pentru obţinerea stocasticităţii este necesară utilizarea generatorului de numere aleatorii, a cărui fiabilitate nu este întotdeauna suficientă.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în crearea unei instalaţii şi a unui procedeu, care să permită formarea condiţiilor pentru manifestarea stocastică a procesului electrochimic.

Instalaţia de aplicare a imaginii individuale pe obiectul electroconductor, conform invenţiei, înlătură dezavantajele menţionate mai sus prin aceea că include un electrod, format din secţii, şi o sursă de joasă tensiune pentru conectarea la aceasta a electrodului şi a obiectului. Instalaţia mai include un perete limitator dielectric, instalat cu posibilitatea formării cu obiectul a unui canal de curgere a unui electrolit. Secţiile electrodului sunt executate mobile, cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit, fiind fixate pe conductoare, executate flexibile, de diferite lungimi. Fiecare secţie a electrodului este executată în formă de sferă, pe suprafaţa exterioară a căreia este aplicată o acoperire dielectrică, cu formarea unor porţiuni dezgolite de diferite forme şi dimensiuni şi a unor proeminenţe dielectrice. Pe conductoare sunt fixaţi turbulatori ai electrolitului, executaţi în formă de petale spiralate, instalate la distanţe diferite una faţă de alta. Pe peretele limitator, preferabil la capătul ce corespunde intrării în canal, sunt fixaţi nişte turbulatori.

Procedeul de identificare a obiectului electroconductor, conform invenţiei, înlătură dezavantajele menţionate mai sus prin aceea că include aplicarea pe obiect a unui marcaj de identificare, format dintr-un număr de identificare, o grilă informaţională de coordonare şi o imagine individuală, aplicată cu ajutorul instalaţiei, definite mai sus, fiind obţinută la trecerea curentului electric printr-un electrolit, debitat în interstiţiul dintre obiect şi un electrod, format din secţii mobile, fixate cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit, precum şi înregistrarea marcajului obţinut în memoria unui calculator, iar identificarea obiectului se realizează prin compararea marcajului de pe obiectul supus identificării cu cel înregistrat anterior.

Particularitatea instalaţiei propuse constă în aceea că fiecare secţie a electrodului este conectată direct la sursa de joasă tensiune, fără utilizarea generatorului de numere aleatorii, care nu este întotdeauna fiabil.

Obţinerea unui număr mare de varietăţi de imagini individuale este condiţionată de executarea secţiunilor electrodului mobile, cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit.

Avantajul invenţiei constă în obţinerea marcajelor de identificare cu un grad mai înalt de ireproductibilitate.

Invenţia se explică prin desenele din fig. 1 şi 2, care reprezintă:

- fig. 1, vederea instalaţiei de aplicare a imaginii individuale pe obiectul electroconductor;

- fig. 2, vederea unei secţii a electrodului cu porţiunile dezgolite de diferite forme şi dimensiuni.

Instalaţia de aplicare a imaginii individuale pe obiectul electroconductor (fig. 1) include interstiţiul 1, electrodul 2 şi obiectul 3. Electrodul 2 este format din secţiile 7, conectate direct la sursa de tensiune joasă 6, fără utilizarea generatorului de numere aleatorii. Secţiile 7 sunt fixate pe conductoarele 5, executate flexibile şi de diferite lungimi. Fiecare secţie 7 este executată în formă de sferă (fig. 2), pe suprafaţa exterioară a căreia este aplicată acoperirea dielectrică 8 cu formarea porţiunilor dezgolite 9 de diferite forme şi dimensiuni şi proeminenţelor dielectrice 10. Pe conductoarele 5 sunt fixaţi turbulatorii 11 ai electrolitului 4, executaţi în formă de petale spiralate, instalate la distanţe diferite una faţă de alta. Peretele limitator 12 dielectric este instalat cu posibilitatea formării cu obiectul 3 a canalului de curgere a electrolitului 4 (fig. 1). Pe peretele limitator 12, preferabil la capătul ce corespunde intrării în canal, sunt fixaţi turbulatorii 13.

Instalaţia funcţionează în felul următor.

În canalul de curgere a electrolitului 4, format de limitatorul dielectric 12 şi obiectul 3, se debitează electrolitul 4 prin intermediul unui sistem de alimentare. Deoarece secţiile 7 sunt fixate pe conductoarele 5, iar acestea sunt dotate cu turbulatorii 11, în timpul curgerii fluxului de electrolit 4 secţiile 7 îşi schimbă continuu poziţia faţă de obiectul 3, formând pe marcajul de identificare o imagine individuală ireproductibilă.

Turbulatorii 13 formează irepetabilitatea primară a fluxului de electrolit 4. Proeminenţele 10 formează un interstiţiu şi nu permit să se producă regimul de scurtcircuit.

Exemplu de realizare a procedeului

S-a utilizat electrodul 2, format din secţiile 7, executate în formă de sferă, cu diametrul de 7…15 mm, din oţel inoxidabil X18H9T. Pe fiecare sferă s-a aplicat acoperirea 8 din fluoroplast, formând porţiunile dezgolite 9 ca ferestre de lucru de diferite forme şi dimensiuni. Pe conductoarele 5 s-au fixat turbulatorii 11 din material dielectric, şi anume fluoroplast. Secţiile 7 în formă de sferă s-au fixat pe conductoarele 5 de diferite lungimi. În calitate de electrolit 4 s-a folosit o soluţie apoasă de NaCl cu conţinutul de 170 g/l. Obiectul 3 s-a conectat la polul pozitiv al sursei 6, iar secţiile 7 - la polul negativ. Densitatea curentului a fost înregistrată pe secţiile 7 în intervalul de 1…30 A/cm². S-a utilizat sursa 6 cu tensiunea de până la 30 V şi curentul de până la 150 A. Electrolitul 4 s-a debitat în canalul de curgere cu ajutorul unei pompe centrifuge, care a permis să se furnizeze un flux neuniform de electrolit 4. Vizualizarea procesului de curgere a electrolitului 4 în canalul de curgere a confirmat mişcarea activă a secţiilor 7. La executarea turbulatorilor 11 în formă de petale spiralate s-a fixat procesul de rotaţie a secţiilor 7, care, la rândul lor, fiind executate în formă de sferă şi dotate cu ferestre de lucru de diferite forme şi dimensiuni, garantează obţinerea unei imagini individuale ireproductibile.

După obţinerea imaginii individuale pe obiect, pe acesta se aplică cu maşina de gravat numărul de identificare şi grila informaţională de coordonate, apoi se scanează marcajul obţinut şi se înregistrează în baza de date pe un calculator numărul de identificare cu imaginea individuală. Identificarea obiectului se efectuează prin compararea marcajului de pe obiectul supus identificării cu cel înregistrat anterior în baza de date. În cazul în care marcajul cu un număr de identificare de pe obiectul supus identificării, cum ar fi un motor al unui vehicul, are o imagine individuală ce nu coincide cu imaginea marcajului înregistrat anterior în baza de date, având acelaşi număr de identificare, motorul se recunoaşte a fi producţie contrafăcută.

1. MD 3390 F2 2007.08.31

2. MD 3389 F2 2007.08.31

3. MD 3992 B2 2009.12.31

Claims (2)

1. Instalaţie de aplicare a imaginii individuale pe obiectul electroconductor, care include un electrod, format din secţii, şi o sursă de joasă tensiune pentru conectarea la aceasta a electrodului şi a obiectului, caracterizată prin aceea că mai include un perete limitator dielectric, instalat cu posibilitatea formării cu obiectul a unui canal de curgere a unui electrolit; secţiile electrodului sunt executate mobile, cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit, fiind fixate pe conductoare, executate flexibile, de diferite lungimi; fiecare secţie a electrodului este executată în formă de sferă, pe suprafaţa exterioară a căreia este aplicată o acoperire dielectrică, cu formarea unor porţiuni dezgolite de diferite forme şi dimensiuni şi a unor proeminenţe dielectrice; pe conductoare sunt fixaţi turbulatori ai electrolitului, executaţi în formă de petale spiralate, instalate la distanţe diferite una faţă de alta; pe peretele limitator, preferabil la capătul ce corespunde intrării în canal, sunt fixaţi nişte turbulatori.

2. Procedeu de identificare a obiectului electroconductor, care include aplicarea pe obiect a unui marcaj de identificare, format dintr-un număr de identificare, o grilă informaţională de coordonare şi o imagine individuală, aplicată cu ajutorul instalaţiei, definită în revendicarea 1, fiind obţinută la trecerea curentului electric printr-un electrolit, debitat în interstiţiul dintre obiect şi un electrod, format din secţii mobile, fixate cu posibilitatea schimbării poziţiei lor în spaţiu sub acţiunea fluxului de electrolit, precum şi înregistrarea marcajului obţinut în memoria unui calculator, iar identificarea obiectului se realizează prin compararea marcajului de pe obiectul supus identificării cu cel înregistrat anterior.